Social Icons

vineri, 13 mai 2016

Pe ce-au cheltuit bugetul primarul reședinței tale de județ și primarii din capitală în ultimii patru ani

Pe ce-au cheltuit bugetul primarul reședinței tale de județ și primarii din capitală în ultimii patru ani
   Săptămâna aceasta am abordat situația veniturilor la bugetele primăriilor reședințelor de județe din ultimii patru ani (vezi aici analiza). E timpul să ne ocupăm de modul cum s-au cheltuit banii în ultimii patru ani la nivelul primăriilor capitalei și al reședințelor de județe. Nu de alta, dar e bine de știut ce a făcut primarul reședinței tale de județ cu banii în ultimul mandat.

   Conform datelor preluate și tratate din situațiile execuțiilor bugetelor locale de pe site-ul Direcției pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale din MDRAP, în perioada 2012 - 2015, cheltuielile totale ale primăriilor reședințelor de județe au totalizat 48,05 miliarde lei, cu peste 800 de milioane mai puțin decât veniturile totale. Între 2012 și 2015, veniturile totale la bugetul primăriilor reședințelor de județe au fost de 48,87 miliarde lei (vezi situația detaliată aici). Dacă adunăm și cheltuielile celor șapte primării din capitală, ne rezultă un total al cheltuielilor în cei patru ani de 77,7 miliarde lei. Suma ar echivala cu 17,7 miliarde de euro

    Deci, 40 de primării de reședință de județ, plus primăria generală a capitalei (Bucureștiul e reședința județului Ilfov) și cele șase de sector au cheltuit anual aproape 4,4 miliarde de euro. Aproape 80% din aceste cheltuieli au mers către plata personalului (32,7%din total), pentru achiziția de bunuri și servicii (23,8%), pentru proiectele cu finanțare externă nerambursabilă (12,1%), adică sumele primite de la UE, și pentru cheltuielile de capital, adică investițiile (9,8% - vezi datele din tabelul din imaginea 1).

    În cei patru ani scurși de la ultimile alegeri, primăriile cu cele mai mari cheltuieli cumulate au fost: Primăria Municipiului București (primăria generală - 13,3 miliarde lei), Primăria Sector1 (4,32 miliarde lei), Primăria Municipiului Timișoara (3,2 miliarde lei), Primăria Sector2 (3,05 miliarde lei), Primăria Municipiului Cluj-Napoca (2,82 miliarde lei) și Primăria Municipiului Iași (2,7 miliarde lei - vezi tabelul din imaginea 1). 

   Situația detaliată a cheltuielilor primăriilor de reședințe de județe și a celor din capitală pe anii 2012, 2013 , 2014 și 2015 e prezentată în imaginile 2,3 și 4 la finalul analizei.
  
   
   Ce primării au avut cele mai mari cheltuieli cu personalul?

   Primăria Municipiului București (primăria generală), deși are cel mai mare buget dintre primăriile din țară, a cheltuit cu personalul în ultimii patru ani mai puțin decât Primăria Municipiului Piatra Neamț (288 milioane de lei față de 291 milioane de lei - vezi tabelele din imaginea 1). Chiar și anul trecut, cheltuielile cu personalul ale primăriei generale a capitalei au fost mai mici decât cele ale Primăriei Municipiului Piatra Neamț (84 de milioane de lei față de 84,5 milioane de lei -  vezi imaginile 3 și 4 de la final).
    La nivel național, cele mai mari cheltuieli cu personalul, din perioada 2012 - 2015, le-a avut Primăria Municipiului Timișoara (864 milioane de lei, din care, 255 milioane lei în 2015), urmată de Primăria Sector2 (844 milioane lei), Primăria Municipiului Iași (832 milioane lei), Primăria Municipiului Cluj-Napoca (763 milioane lei) și Primăria Sector1 (761 milioane lei - vezi situația pe fiecare dintre primăriile de reședințe de județe în imaginea 1). Primăriile municipiilor Alexandria (175 milioane lei), Miercurea Ciuc (172 milioane lei) și Slobozia (166 milioane lei) au avut cele mai mici cheltuieli cu personalul în perioada 2012 - 2015. Observăm că sumele acestor trei primării nu sunt cu mult mai mici decât cele ala Primăriei Municipiului București (primăria generală).

   Ce primării au cheltuit mai mult cu achiziția de bunuri și servicii?

   Primăria generală a capitalei (2,26 miliarde lei), Primăria Sector1 (2,09 miliarde lei), Primăria Sector3 (1,12 miliarde lei) și Primăria Sector2 (1,11 miliarde lei) conduc în topul achizițiilor de bunuri și servicii din ultiimii patru ani (vezi tabelul din imaginea 1). După cele patru primării din capitală, urmează Primăria Municipiului Timișoara (815 milioane lei), Primăria Municipiului Cluj-Napoca (792 milioane lei) și Primăria Municipiului Constanța (724 milioane lei). Slobozia, Alexandria, Miercurea Ciuc sunt primăriile cu cele mai mici achiziții de bunuri și servicii în perioada 2012 - 2015 (vezi tabelul din imaginea 1).

   Cine a cheltuit cel mai mult pe proiectele cu finanțate externă nerambursabilă (fonduri UE)?
  
   Primăria Sector5 a cheltuit pentru proiectele cu finanțare externă nerambursabilă „fabuloasa” sumă de 1,1 milioane lei între 2012 și 2015. „Dacă nu se poate fura, nu prezintă interes” - ăsta pare a fi motto-ul multor primari. Lista rușinii e completată de Primăria Sector1, cu doar 8,4 milioane de lei cheltuiți din fondurile primite de la UE. Primăriile municipiilor Reșița și Călărași  urmează în acet top al neputinței, cu sume cheltuite pentru proiectele cu finanțare externă nerambursabila de 10,4 milioane lei, respectiv 10,8 miloane lei. Exista comune care au cheltuit mai mult decât aceste municipii și sectoare în cei patru ani analizați. Niciuna din primăriile capitalei nu excelează la acest capitol de cheltuieli, dar unele măcar nu tind spre zero. Campioanele capitalei la cheltuit fonduri UE au fost Primăria Sector6 (121 milioane lei) și Primăria Sector2 (102 milioane lei - vezi tabelul din imaginea 1). 
   La nivel naționalPrimăria Municipiului Iași conduce în topul cheltuielilor cu proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (UE), cu un total de 614 milioane lei în perioada 2012 - 2015. Primăria Municipiului Oradea urmează în top, cu un total de 552 milioane lei. Podiumul e completat de Primăria Municipiului Craiova, cu un total de 473 milioane lei (vezi situația detaliată pe ani și primării a acestor cheltuieli în imaginile 2, 3 și 4 de la finalul analizei).

   Ce primărie a investit cel mai mult în ultimii 4 ani?

   Pe lângă cheltuielile pentru proiectele finanțate cu fonduri externe nerambursabile, cheltuielile de capital sunt cele care vin să întregească investițiile primăriilor. Deosebirea este că, în cazul cheltuielilor de capital, investițiile sunt realizate din resurse proprii sau împrumutate, dar rambursabile. Deci, pentru a ne face o impresie despre apetitul pentru investiții a unei primării, ne uităm la cheltuielile de capital.
   Cheltuielile de capital (investițiile) realizate de Primăria Municipiului București (primăria generală) în perioada analizată sunt cele mai mari din țară. Peste 3 miliarde de lei au însumat aceste cheltuieli, reprezentând 29% din totalul cheltuielilor de capital de la nivelul primăriilor reședințelor de județ și al primăriilor capitalei. Capitala, cu cele șapte primării ale sale, a avut 5,65 miliarde de lei cheltuieli de capital ale bugetele primăriilor în cei patru ani analizați. Restul primăriilor reședințelor de județe au avut cheltuieli de capital în valoare de 4,71 miliarde de lei pe parcursul celor patru ani.
   După primăria generală, pe locul doi în privința cheltuielilor de capital între 2012 și 2015 s-a situat Primăria Sector1, cu un total de 937 milioane lei (vezi tabelul din imaginea 1). Pe locul trei se află Primăria Sector3, cu cheltuieli de capital de 559 milioane lei. Primăria Municipiului Constanța e pe locul 4, cu 345 milioane lei. Urmează apoi primăriile sectoarelor 6 și 5, cu 327 milioane și 320 milioane. Brașovul și Galațiul completează podiumul provinciei cu cheltuieli în valoare de 284 milioane lei, respectiv 282 milioane lei.
   Primăriile municipiilor Zalău (33,6 milioane lei), Satu Mare (32,9 milioane lei) și Buzău (21,8 milioane lei) sunt cele aflate în coada cheltuileilor de capital în cei patru ani analizați. Cele trei primării stau prost și în privința cheltuielilor cu proiectele finanțate cu fonduri de la UE. 

   În România ultimilor patru ani, multe primării au rămas fără primari. O mare parte dinte acești primari, acuzați, arestați sau condamnați în diverse dosare de corupție, candidează din nou. Alți primari, scăpați de sita DNA-ului, vor și ei un nou mandat. E bine de știut ce bani au avut acești primari pe mână și ce-au făcut cu ei în ultimii patru ani (vezi datele detaliate pe ani și primării în tabelele de la final).



Topul primăriilor reședințelor de județe după cheltuielile totale

Topul primăriilor de reședințe de județe după cheltuielile bugetului

Pe ce-a cheltuit bugetul primarul sectorului tău

   Vezi și: 

Ce venituri au avut primăriile reședințelor de județe și cele ale capitalei în ultimii patru ani

Topul celor mai slabi primari de reședință de județ din ultimii patru ani


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu