tag:blogger.com,1999:blog-52913737781467129492024-03-19T11:26:25.344+02:00Analize economicePagina are drept scop promovarea analizelor economice, sociale și politice, într-o manieră relaxată.Gheorghe Sofianhttp://www.blogger.com/profile/07871071206147676195noreply@blogger.comBlogger1558125tag:blogger.com,1999:blog-5291373778146712949.post-11651033040118982542024-03-15T10:52:00.004+02:002024-03-15T10:54:13.806+02:00Cum a evoluat economia pe timpul lui Ceaușescu<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjNt8-OYYNTManWENj7_c6bx8G-khewtNQ3WW-IHmQYPDi8MjNmNM2buwBddAorHp5D6HNKvT0jh2PJx8D5mSBP210nD3OHY0N36Oa4IPTAanYKoX_rKDt43Ss1pq_8WxiMwsRXhLSlL-Mh/s1600/PIB+dat+publ+exp+imp+sal+Romania+1965+2017+1.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="Cum au evoluat PIB-ul , PIB-ul pe locuitor, datoria publica, exporturile, numarul de salariați și salariul real în Epoca de Aur (1965 - 1989)" border="0" data-original-height="709" data-original-width="1600" height="141" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjNt8-OYYNTManWENj7_c6bx8G-khewtNQ3WW-IHmQYPDi8MjNmNM2buwBddAorHp5D6HNKvT0jh2PJx8D5mSBP210nD3OHY0N36Oa4IPTAanYKoX_rKDt43Ss1pq_8WxiMwsRXhLSlL-Mh/s320/PIB+dat+publ+exp+imp+sal+Romania+1965+2017+1.jpg" title="Cum a evoluat economia pe timpul lui Ceaușescu" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> <span style="font-family: arial;">România anului 1965</span><span style="font-family: arial;">, an în care Nicolae Ceaușescu a venit la putere, era mult mai puțin dezvoltată economic decât cea pe care a lăsat-o în anul 1989. Ăsta e un adevăr ce rezultă din datele statistice adunate din mai multe surse.</span></span><span style="font-family: arial;"><br />
</span><a name='more'></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> De obicei, toți anti-comuniștii sunt tentați să nege toate progresele economice realizate în perioada comunistă. De partea cealaltă a baricadei, nostalgicii comunismului dau dimensiuni fabuloase economiei din Epoca de Aur. Adevărul e, ca de obicei, undeva la mijloc.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <b>Cum au evoluat principalii indicatori economici ai României între 1965 și 1989?</b></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> Între 1965 și 1989,<span> PIB-ul României s-a triplat în valori reale</span>, iar PIB-ul pe cap de locuitor din anul revoluției era de 2,6 ori mai mare decât cel din 1965 (vezi tabelul din imagine). Asta reiese din prelucrarea datelor din lucrarea d-lui Victor Axenciuc „<i>Produsul Intern Brut al Romaniei 1862 - 2000. Serii statistice seculare si argumente metodologice</i>”.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> Datele INS privind salariul mediu net și inflația ne-au permis calcularea salariului real între 1965 și 1989. În perioada regimului Ceaușescu, <span>salariul mediu net real</span> a crescut cu 91%. <span>Numărul mediu al salariților din economie</span> a crescut de la 4,3 milioane în anul 1965 (vezi tabelul din imagine), la 8,3 milioane în anul 1989. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> Avem, de asemenea, date privind evoluția datoriei publice, a căror serie începe în anul 1972. Conform Băncii Mondiale, în 1972, <span>datoria publică externă a României</span> era de doar 30 milioane dolari. Nouă ani mai târziu, în 1982, <span>datoria publică externă</span> era de 10,4 miliarde de dolari (vezi tabelul din imagine). </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> Trebuie spus că <span>în timpul regimul comunist</span>, datoria publică externă era aceeași ca și datoria publică totală. După revoluție, cele două tipuri de datorie au avut evoluții diferite. Tot din <span>datele Băncii Mondiale</span> aflăm și <span>cât a plătit România în contul datoriei în perioada lui Ceaușescu</span>. Între 1974 și 1989, România a plătit <span>23,4 miliarde de dolari</span> în contul datoriei externe (vezi <a href="http://www.analizeeconomice.ro/2016/07/cum-evoluat-datoria-publica-de-la.html">aici</a> plățile detaliate pe ani). </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> Poate <span>cel mai uzitat argument al nostalgicilor comuniști</span>, atunci când vor să reliefeze performanțele economiei din acea epocă, e cel <span>al exporturilor de bunuri</span>. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <span>Exporturile de bunuri ale României</span> <span>au crescut</span> de la 1,1 miliarde de dolari în 1965, la 11,4 miliarde de dolari în 1980, an în care s-a atins valoarea maximă a exporturilor în perioada regimului Ceaușescu. O valoare apropiată de această cifră s-a înregistrat și în anul 1988, dar valoarea dolarului din acel an era mai mică decât cea din anul 1980. În 1989, la căderea regimului, exporturile de bunuri României au atins valoarea de 10,5 miliarde dolari, iar importurile au avut valoarea totală de 8,4 miliarde dolari (vezi tabelul din imagine).</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> <span>România avea un excedent comercial</span> de peste 2 miliarde de dolari <span>în ultimul an de comunism</span>, iar acesta a fost și ultimul an în care vom înregistra excedent comercial. Totuși, trebuie spus că,<span> economia a înregistrat excedent comercial </span></span><span>doar în anii `80 </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">. </span>Între 1965 și 1980<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">, </span>doar în doi ani<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> (1973 și 1976) </span>s-a înregistrat excedent comercial<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">, </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">în restul anilor</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">, România a înregistrat </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">deficit comercial</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">.</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<span style="font-family: arial;"><br />
</span><div style="font-style: normal; letter-spacing: normal; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<div style="margin: 0px;">
<span style="font-family: arial;"><span style="font-size: small;"> </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><span> <b>Trăgând linie</b></span><span><b>, putem spune că economia României a avut o evoluție pozitivă în perioada lui Ceaușescu, dar această evoluție a venit cu prețul supraîndatorării.</b></span></span></span></div>
<div style="margin: 0px;">
<span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Creșterea economică dintre 1965 și 1989 a venit de pe urma procesului masiv de industrializare, <span>proces susținut de împrumuturile de la FMI și Banca Mondială</span>. Când FMI-ul a impus condiții pentru noi împrumuturi la începutul anilor </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">`</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">80,<span> Ceaușescu a hotărât plata anticipată a datoriei</span> <span>pentru a evita condițiile impuse de FMI</span>, cea mai importantă dintre acestea fiind <span>demararea procesului de privatizare</span>. </span></span></div>
<div style="margin: 0px;">
<span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Tot excedentul comercial din anii </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">`</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">80 a mers către plata datoriei, <span>iar exporturile forțate au golit magazinele</span>. Totodată, <span>î</span><span>ntre 1980 și 1989</span>,<span> au existat patru ani de scădere economică</span> (1980, 1985, 1988 și 1989). </span></span></div>
<div style="margin: 0px;">
<span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Plata datoriei publice a privat sectorul industrial de resursele necesare menținerii unui nivel acceptabil al tehnologizării. La finalul anilor </span><span>`</span><span>80, România era mai industrializată decât în deceniul anterior, dar nivelul tehnologiei era același.</span></span></div>
<div style="margin: 0px;">
<span style="font-family: arial;"> Anii de criză, <span>penuria de bunuri</span>, în special de alimente, instalate în urma forțării exporturilor pentru a putea plăti datoria au condus la <span>instalarea unei grave crize sociale.</span></span></div>
<div style="margin: 0px;">
<span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><span> </span><span>În 1989 eram o țară fără datorii, </span>deci fără acces pe piețele de finanțare, aveam o industrie cu tehnologii de nivelul anilor </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">`</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">70</span><span>, iar <span>populația experimentase deja mai mulți ani de înfometare</span> pentru a se putea plăti datoria statului făcută în contul industrializării.</span></span></div>
<div style="margin: 0px;">
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-family: arial;"><br /></span></span></div>
<div style="color: black; font-weight: 400; margin: 0px;">
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="color: red;"><br /></span></span></div>
</div>
Gheorghe Sofianhttp://www.blogger.com/profile/07871071206147676195noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5291373778146712949.post-13929913099707936122024-03-07T18:15:00.003+02:002024-03-07T19:45:23.678+02:00Cât ar echivala astăzi tributul plătit Înaltei Porți de Țările Române în Evul Mediu<p style="text-align: justify;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj02vlRNpq5u66L1_o3NiHPe0Iq1XTL8JkaWPoaCLn98wj-N_MplqSi-SP-cszdkRV5dJfWdFSw2aE28K1-40RWW_3oc7tIW6JDtVe9lPV0s4F-sm8Dm3F7bWJIk81EMTwGdKI8_0GBjCAf/s1816/Haraciul+tarile+romane.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="Cât ar echivala astăzi tributul plătit imperiului Otoman de Țările Române" border="0" data-original-height="810" data-original-width="1816" height="143" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj02vlRNpq5u66L1_o3NiHPe0Iq1XTL8JkaWPoaCLn98wj-N_MplqSi-SP-cszdkRV5dJfWdFSw2aE28K1-40RWW_3oc7tIW6JDtVe9lPV0s4F-sm8Dm3F7bWJIk81EMTwGdKI8_0GBjCAf/w320-h143/Haraciul+tarile+romane.jpg" title="Cât ar echivala astăzi tributul plătit Înaltei Porți de Țările Române în Evul Mediu" width="320" /></a><span style="font-family: arial;"><b> </b>Obligațiile Țărilor Române către Înalta Poartă sunt o adiere de primăvară față de ceea ca am plătit pentru contractul cu Bechtel, pentru a ne pune bine cu Înalta Poartă de astăzi, America.<span><a name='more'></a><br /></span></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span> Din lucrarea „România și Europa. Acumularea decalajelor economice (1500 - 2010)”, a domnului Murgescu Bogan, aflăm dimensiunile tributului (haraciul) plătit de Țările Române Înaltei Porți. Anterior de anul 1500, tributul plătit era mult mai redus, conform altor surse (vezi tabelele din imagine).</span><span></span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> <span>Cel mai mare tribut era plătit de Valahia (Țara Românească).</span> Maximul de plată e atins între anii 1574 și 1583 și în anul 1703. Suma plătită în ducați (denumiți generic galbeni) era de 104 mii (vezi tabelul din imagine). </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> Un galben (ducat venețian, florin unguresc sau galben turcesc) avea o greutate apropiată de 3,5 grame de aur. Ținând cont că în Evul Mediu valoarea monedelor era echivalentul valoric al greutății metatului din care era facută moneda (aur sau argint), ne rezultă <span>că tributul anual al Valahiei se ridica la valoarea de 364 de kg de aur în anii de vârf</span>. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> <span><b>Cu cât ar echivala astăzi tributul maxim plătit de Valahia în 1703?</b></span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> Aurul din prezent e mai scump în valori comparabile față de cel de la 1700 . După anul 1550, Europa a fost inundată de aurul provenit din colonii (în special, cel provenit din Imperiul Incaș, adus în Europa de spanioli vezi <a href="https://static.seekingalpha.com/uploads/2008/1/7/cngold106big.gif">aici</a> harta).</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> În dolari comparabili, în jurul anului 1700, <span>valoarea unciei de aur era în jur de 500 de dolari</span>. Astăzi, valoarea unciei e de 2.154 dolari, <span>adică de peste 4,3 ori mai mare decât atunci</span>. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> Deci, <span>cele 364 de kg de aur</span>, cât plătea tribut (haraci) Brâncoveanu, ar echivala în prezent cu 86,65 kg de aur (2.786 uncii de aur). </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> <span>În dolarii de astăzi</span>, <span>suma ar fi echivalentă cu aproximativ 6 milioane de dolari</span> (2.786 uncii * 2.154$). </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> Suma e ridicolă în comparația cu țeapa dată de Bechtel, care depășește un miliard de dolari. Ne-ar fi trebuit vreo două secole de tribut plătit la valoarea sa maximă de Țara Românească în Evul Mediu, ca să putem egala tributul din prezent, plătit către țeparii de la Bechtel.</span></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><b>Cu cât ar echivala astăzi tributul maxim plătit de Moldova în 1583?</b></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><b><br /></b></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> <span>În Moldova</span>, tributul către Imperiul Otoman a atins maximul în anul 1583, <span>fiind de 66 de mii de galbeni</span>, deci, 231 de kg de aur din acele timpuri (vezi tabelul din imagine). </span></div><div style="text-align: justify;"><u><span style="font-family: arial;"><br /></span></u></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> Prețul aurului de atunci,<span> în valori comparabile</span>, era apropiat de valoarea de 550 de dolari din prezent pe uncie. Deci, un kilogram de aur din prezent ar fi echivalent cu 3,9 kilograme de atunci.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span> Tributul total anual plătit de Petru Șchiopul în 1583 </span>(el era domnitor în acel an) <span>era echivalent cu 59,23 kg</span> (1.905 uncii de aur) din prezent. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> <span> La valoarea actuală a dolarului</span>, <span>Petrică Șchiopul ar fi plătit 4,1 milioane de dolari</span>. Șpăgile primite de unii politicieni, conform unor dosare trimise în instanțe, sunt mult peste această cifră.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><b>Cu cât ar echivala astăzi tributul maxim plătit de Transilvania între 1658 și 1687?</b></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><b><br /></b></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> <span>Transilvania a plătit o perioadă mai scurtă haraci </span>(tribut) <span>Înaltei Porți</span>. Cel mai mare nivel al tributului a fost atins între 1658 și 1687, când, anual,<span> suma plătită era de 40 de mii de galbeni</span>, <span>echivalentul a 140 kg</span> <span>de aur de atunci</span> (vezi tabelul din imagine). </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Valoarea aurului în acest interval a oscilat de la 300 de dolari pe uncie la aproape 600 de dolari pe uncie</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">. Așadar, ne rezultă o medie de 450 de dolari actuali pe uncie, asta însemnând<span> o valoare de 4,79 ori mai mică decât cea din prezent</span>. </span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> Astăzi, cele 140 de kg de aur ar fi echivalente cu 29,22 de kg (940 uncii de aur). <span>Cele 940 uncii de aur înseamnă astăzi, în dolari, circa 2,02 milioane de dolari.</span> Și în acest caz, vorbim de o sumă ridicol de mică, ceea ce ne arătă că tributul în Evul Mediu, chiar în perioadele în care plățile atingeau nivelul maxim, nu constituiau o premisă reală de răzvrătire.</span></div><div style="text-align: justify;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-family: arial;"><br /></span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span> Tragem linie, adunăm haraciul maxim anual plătit de Țările Române către Înalta Poartă și ne rezultă cifra echivalentă cu 12,12 milioane de dolari actuali.</span> Deci, putem vorbi de un mizilic față de șpăgile vehiculate într-un dosar modest de corupție. </span></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><span> Dacă ne raportăm la economia de atunci, </span>în cazul Moldovei<span>, ținând cont că PIB-ul estimat pentru timpul lui Ștefan cel Mare era echivalent cu 200 milioane dolari la valoarea anului 1990 </span>(vezi <a href="https://www.analizeeconomice.ro/2020/02/cum-arata-economia-moldovei-lui-stefan.html">aici</a> cum arăta economia Moldovei pe timpul lui Ștefan), deci peste 470 milioane de dolari în prezent, iar un secol mai târziu, pe timpul lui Petru Șchiopul, valoarea depășise echivalentul a aproape 600 milioane de dolari din prezent, atunci cei 4,1 milioane de dolari tribut plătit Înaltei Porți ar fi însemnat mai puțin de 1% din PIB-ul Moldovei din timpul lui Petru Șchiopul.</span><br /><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span></span></div>Gheorghe Sofianhttp://www.blogger.com/profile/07871071206147676195noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5291373778146712949.post-62365303961127080622024-02-29T17:56:00.000+02:002024-02-29T17:56:51.017+02:00Capitala Europeană a Culturii bătută de Iași la numărul de turiști în 2023<p></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjLx8m_8ehTOvfbO24V3att_KqtbqHAVP1c3ZjzPASiI78byWKobwSyrXnh4wbi5w0ckHKxqS1e5RgTeIwT2JlLAXGJBV2k_j4W55UNhSt77HA8jrTYqfUoPIgEGMXWCTrGn3A6s_693oocEqkwJwAxgXrHwPVksMnCsB6BlE50DZyJhRmEJ4WA9Baehs-Y/s1669/Turism%20judete%202023.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="Iașul a avut mai mulți turiști decât Timișoara în 2023" border="0" data-original-height="805" data-original-width="1669" height="154" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjLx8m_8ehTOvfbO24V3att_KqtbqHAVP1c3ZjzPASiI78byWKobwSyrXnh4wbi5w0ckHKxqS1e5RgTeIwT2JlLAXGJBV2k_j4W55UNhSt77HA8jrTYqfUoPIgEGMXWCTrGn3A6s_693oocEqkwJwAxgXrHwPVksMnCsB6BlE50DZyJhRmEJ4WA9Baehs-Y/w320-h154/Turism%20judete%202023.jpg" title="Capitala Europeană a Culturii bătută de Iași la numărul de turiști în 2023" width="320" /></a></div><span style="font-family: arial;"><div style="text-align: justify;"> Da, ați citit bine, Iașul a bătut Timișoara la numărul de turiști în anul în care orașul de pe Bega a fost Capitală Europeană a Culturii. <span><a name='more'></a></span>Datele publicate recent de INS ne arată că numărul de sosiri de turiști în județul Timiș pe parcursul anului trecut a fost de 344,7 mii, la o distanță sesizabilă de județul Iași, care a înregistrat un număr de 402,8 mii de sosiri de turiști în structurile de cazare (vezi tabelul din imagine).</div></span><p></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> Ca să fiu mai exact, am accesat datele diseminate la nivel de localități din baza de date online a INS și am aflat că din cele 344,7 mii de sosiri ale turiștilor din județul Timiș, în Timișoara s-au cazat un număr de 283,3 mii de turiști pe parcursul anului când orașul a avut titulatura de Capitală Europeană a Culturii. În Iași, oraș desemnat adesea drept Capitală a Culturii Românești, pe parcursul anului trecut s-au înregistrat 374,9 mii de sosiri de turiști din totalul de 402,8 mii de la nivelul întregului județ. Avem un ecart de aproape 92 de mii de turiști între cele două capitale culturale, cu mențiunea că ieșenii n-au primit în ultimii ani nicio lețcaie de la guvern pentru a reabilita clădirile vechi din oraș sau pentru evenimente culturale, în vreme ce primăria lui Fritz a luat cam tot tainul de la Ministerul Culturii. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> În urmă cu opt ani, când Timișoara a fost desemnată capitală a culturii, Iașul a ieșit pierzător în această competiție. E drept că dosarul Iașului semăna cu o temă copiată pe fugă în pauză de un elev de clasa a cincea. Presa aloca titluri largi desemnării, preconizând o creștere spectaculoasă a afluxului de turiști în orașul de pe Bega. Aiurea, azi vedem că Bahluiul, chiar dacă nu e navigabil, a atras cu aproape o treime mai mulți turiști decât Bega. </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> Dacă ne uităm la numărul de înnoptări (vezi tabelul din imagine), vedem că județul Timiș a avut cu aproape 57 de mii mai multe înnoptări decât județul Iași (719,1 mii față de 662,5 mii). Am fi tentați să credem că măcar aici Timișoara conduce, dar nu, pentru că întrând în baza de date online a INS, datele ne arată că pe parcursul anului trecut Timișoara a înregistrat 554,1 mii înnoptări de turiști în structurile de cazare, iar orașul Iași a înregistrat 616,4 mii de înnoptări. Bătaie pe toată linia în materie de atractivitate turistică a mâncat Capitala lui Fritz de la Capitala lui Chirică.</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> La nivelul celorlalte județe, conform datelor INS, cele mai multe sosiri de turiști s-au înregistrat în anul 2023 în București (1,83 milioane), Constanța (1,57 milioane) și Brașov (1,51 milioane - vezi tabelul din imagine). În privința înnoptărilor, județul Constanța conduce clasamentul (5,2 milioane), urmat București (3,62 milioane) și Brașov (2,85 milioane).</span></p><p style="text-align: left;"><span style="font-family: arial;"> </span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> </span></p>Gheorghe Sofianhttp://www.blogger.com/profile/07871071206147676195noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5291373778146712949.post-27240555054925096242024-02-23T07:14:00.000+02:002024-02-23T07:14:12.655+02:00Bucureștiul e pe locul opt între cele mai bogate regiuni din UE<p style="text-align: justify;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj4yXhYHK7U9X5sV4CHFGWJNcAno_y4Ue36SuCy9jUg8RonG2PyTCpYU_VBhH56kukwmjf0eig9PJBi0zQRqnSqV8Ldq8OQXP5hBOiJbc5YFv6x0zd1spekRtAQ0JDu9TwBARcIPvcMw4Umcj-K57zMnQMsCYkl3DMzIYRDPj9Z2C2lNKcp1M5MgbGlbFlK/s1766/Regional%20GDP%20UE%202022.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="Unde se situează regiunile noastre în topul UE după PIB-ul pe locuitor" border="0" data-original-height="774" data-original-width="1766" height="140" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj4yXhYHK7U9X5sV4CHFGWJNcAno_y4Ue36SuCy9jUg8RonG2PyTCpYU_VBhH56kukwmjf0eig9PJBi0zQRqnSqV8Ldq8OQXP5hBOiJbc5YFv6x0zd1spekRtAQ0JDu9TwBARcIPvcMw4Umcj-K57zMnQMsCYkl3DMzIYRDPj9Z2C2lNKcp1M5MgbGlbFlK/w320-h140/Regional%20GDP%20UE%202022.jpg" title="Bucureștiul e pe locul opt între cele mai bogate regiuni din UE" width="320" /></a></div><div style="text-align: justify;"><span> <span style="font-family: arial;"> </span></span><span style="font-family: arial;">Marți, </span><span style="font-family: arial;">Eurostatul a publicat datele privind situația PIB-ului regional la nivelul anului 2022. Spre deosebire de datele de pe parcursul anului trecut care arătau că România a egalat Ungaria în privința PIB-ului pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare în anul 2022, datele de acum ne arată că suntem încă sub vecinii unguri, ei având un nivel al PIB-ului pe cap de locuitor la paritate echivalent cu 76% din media UE, iar la noi nivelul e de 75% din media UE.<span><a name='more'></a></span> Ghinion, cum ar spune un personaj cunoscut care, în ultimul timp, tot bate pe la ușile UE poate, poate e vreun post liber de portar, om de serviciu, strângător de frunze pe sub geamul Ursulei, orice dar numai să fie ceva să nu rămână pe aici, că poate le vin idei celor de la DNA în legătură cu căsuțele șutite în dulcele stil balcanic cu ifose de saxon.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> După ce tot anul trecut ne-am împăunat că i-am egalat pe unguri, ultimele datele ala INS-ului nostru transmise Eurostatului ne arată că încă nu suntem la egalitate. Cel mai probabil i-am ajuns și chiar depășit în 2023, asta pentru că noi am avut o creștere economică modestă, de 2%, dar creștere, iar ei au avut scădere economică de 0,8%. Vom ști mai sigur peste o lună sau două când se vor publica datele aferente anului trecut.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> <b>Cum stau regiunile României între regiunile UE în privința PIB-ului pe cap de locuitor calculat la puterea de cumpărare standard din UE din 2022?</b></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> Cea mai săracă regiune de la noi, cea de Nord-Est, adică cele șase din cele opt județe ale Moldovei, era în 2022, ca și în 2021, la un nivel al PIB-ului pe locuitor la paritate de 46% din media UE. La polul opus era regiunea București-Ilfov, cu un nivel al PIB-ului pe locuitor echivalent cu 177% din media UE. În ambele cazuri puține regiuni din UE sunt mai sărace decât regiunea noastră de Nord-Est și, în sens contrar, puține regiuni din UE sunt peste capitala noastră la acest indicator (accesează <a href="https://ec.europa.eu/eurostat/en/web/products-eurostat-news/w/ddn-20240220-2" rel="nofollow" target="_blank">aici</a> datele Eurostat).</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> Celelalte regiuni de dezvoltare de la noi se situau între 57% și 78% din media UE în privința PIB-ului pe locuitor calculat la paritate. Regiunea Vest de la noi era la nivelul de 78% din media UE, urmată de regiunea Centru (71%), de regiunea Nord-Vest (70%), de regiunea Sud-Est (60%) și de regiunile Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia (ambele cu 57% din media UE).</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> Interesant e faptul că regiunile din Ungaria, în afara Budapestei (158% din media UE), stau mai prost în general decât regiunile noastre, cea mai răsărită fiind la nivelul de 71% din media UE (Kozep-Dunantul), iar cele de lângă granița cu noi (Del-Alfold și Eszak-Alfold) sunt chiar mai slabe decât regiunile noastre Muntenia și Oltenia, cu niveluri ale PIB-ului la paritate de 55% și 50% din media UE. Iată că pe măsură ce mergi în vest, dincolo de graniță regiunile nu devin mai bogate. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> De fapt, privit per ansamblu, România e o insulă de prosperitate în această parte a Europei, nicio regiune de la graniță din vecini, fie că vorbim de Ungaria, Serbia (e inclusă în date deși nu e încă membră UE) sau Bulgaria, nu are un nivel al PIB-ului pe cap de locuitor la paritate mai mare decât regiunile românești de graniță cu care se învecinează (vezi <a href="https://ec.europa.eu/eurostat/en/web/products-eurostat-news/w/ddn-20240220-2" rel="nofollow" target="_blank">aici</a> datele). Nu avem date din Ucraina și Republica Moldova, dar după cum stau lucrurile în ultimul timp știm că cele două state nu stau tocmai pe roze în privința economiei. Deci putem spune că România e înconjurată de regiuni mai sărace și pare o insulă de prosperitate.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span> La nivel UE, cele mai sărace regiuni, conform acestui indicator, erau Mayotte din Franța, cu un PIB pe locuitor la paritate echivalent cu 30% din media UE (asta nu prea e din Europa), </span>Severozapaden din Bulgaria și Guyana din Franța (nici aceasta nu e în Europa), cu un PIB situat la nivelul de 40% din media UE, Voreio Agaio din Grecia (41% din media UE) și Severen tsentralen din Bulgaria (42% din media UE).</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> Cele mai bogate regiuni din UE erau Southern Ireland, cu un PIB pe locuitor la paritate echivalent cu 286% din media UE, Luxembourg (257% din media UE), Eastern and Midland Ireland (247%), Praga (207%) și Bruxelles (196%).</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> Dacă analizăm datele, ne rezultă că regiunea București-Ilfov e pe un onorant loc opt între cele mai bogate regiuni din UE, cu un PIB pe locuitor la paritate echivalent cu 177% din media UE. În afară de cele cinci regiuni din fruntea clasamentului, regiunea noastră mai e devansată de regiunile Hamburg din Germania (195% din media UE) și Hovedstaden din Danemarca (191% din media UE - vezi <a href="https://ec.europa.eu/eurostat/en/web/products-eurostat-news/w/ddn-20240220-2">aici</a> datele).</span></div></div><div style="text-align: justify;"><span style="background-color: white; font-size: 16px; text-align: left;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></span></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><p></p>Gheorghe Sofianhttp://www.blogger.com/profile/07871071206147676195noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5291373778146712949.post-75050233990532061982024-02-16T11:21:00.001+02:002024-02-16T11:21:52.838+02:00Cât ar valora astăzi o para, un creițar sau un sfanț<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgptjUwC12BuG3_-7YU0TIL1QbtT8GCsL-2s7MciGtlNB2nT1msi_-8tc_G9X7E6IOMUHRbjqlmYJxnmn8lj2JWxHNP7W6FG736romVIO5I6hvs9n7dQiMuclAp7BWLllM4Q5UNl6NpJzzU/s1600/Monede+1867.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="Cât ar valora astăzi monedele vechi din Principatele Unite" border="0" data-original-height="696" data-original-width="1600" height="139" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgptjUwC12BuG3_-7YU0TIL1QbtT8GCsL-2s7MciGtlNB2nT1msi_-8tc_G9X7E6IOMUHRbjqlmYJxnmn8lj2JWxHNP7W6FG736romVIO5I6hvs9n7dQiMuclAp7BWLllM4Q5UNl6NpJzzU/s320/Monede+1867.jpg" title="Cât ar valora astăzi o para, un creițar sau un sfanț" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> <span style="font-family: arial;"><b>Sfanțul</b>, <b>copeica</b>, <b>paraua</b>, <b>galbenul</b>, <b>creițarul</b>, <b>icosarul</b>, <b>polul</b> - toate aceste monede circulau în Principatele Unite în <b>vremea lui Cuza</b>. Încercările domnitorului de a reforma sistemul monetar, prin introducerea unei monede naționale, numită romanat, s-au soldat eșecului.</span></span><span style="font-family: arial;"><br />
</span><a name='more'></a><span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> Toate monedele ce circulau în Principate, înainte și după unire, nu făceau decât să încetinească circulația monetară și, implicit, dezvoltarea economică. Leul exista în acea vreme ca monedă de cont, adică nu exista fizic, ci era un etalon pentru sumedenia de monede aflate în circulație. Știm că acel leu, monedă de cont, avea 40 de diviziuni numite parale.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> După abdicarea lui Cuza și venirea pe tron a lui Carol I, în 1867 se pune la punct reforma monetară, care avea ca principal obiectiv înființarea monedei naționale. În anul următor, la 1 ianuarie 1868, leul intră oficial în circulație. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: red; font-family: arial;"><b>Câteva explicații metodologice</b></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> Din lucrarea dlui Victor Axenciuc, <i>Evoluția economică a României. Cercetări statistico-istorice 1859 - 1947. Vol. III</i>, aflăm informații despre paritatea monetară a leului, diviziunile acestuia și despre alte date legate de sistemul monetar ce se punea la cale (vezi tabelul din imagine). Din datele disponibile la nivel internațional, putem aproxima valoarea vechilor monede, folosind evoluția prețului aurului și a dolarului în valori comparabile (la paritatea puterii de cumpărare). </span></div>
<div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;">
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> Indexând prețul aurului cu valorile comparabile ale dolarului (1$ din 1867 = 20.84$ în 2024), ne rezultă că o uncie din 1867 ar trebui să coste astăzi 395 de dolari (prețul unciei de aur în 1867 era 18,93$) . Pe piața bursieră, cotația unciei de aur de astăzi e de 2.005 dolari.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> Ne rezultă astfel o <b>valoare reală a aurului de 5,1 ori mai mare în 2024 față de 1867</b>. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="color: red; font-family: arial;"><b>Cât valorează astăzi vechile monede ce circulau în Principate în anul 1867?</b></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <b>Leul introdus în 1867 ar valora astăzi 490 lei</b>, asta, dacă ținem cont de creșterea reală a valorii aurului de 5,1 ori și de prețul de astăzi a gramului de aur, de<b> 298 lei</b> (1gr. aur astăzi = 298 lei => 0,3226 gr. de aur = 96,1 lei => 96,1 lei * 5,1= 490 lei). Calculând prin raportarea la valoarea aurului, observăm că, astăzi, moneda națională e de 490 de ori mai slabă decât la momentul înființării ei.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <b>Paraua</b>, ca diviziune a leului ca monedă de cont, era echivalentă, în cazul noului leu din 1867, cu aproape 9 bani (1 leu din 1867 = 2,7 lei monedă de cont, iar un leu monedă de cont = 40 parale => că un leu nou din 1867 era echivalent cu 108 parale). Deci, dacă ne raportăm la leii de astăzi, rezultă că <b>o para din vremea lui Cuza ar valora astăzi 4,5 lei</b>. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <b>Sfanțul</b>, a cărui subdiviziune era <b>creițarul</b> (20 creițari = 1 sfanț), era echivalat în anul 1867 (vezi tabelul din imagine) cu 0,84 lei. Astăzi, un sfanț ar valora aproape 412 lei. Deci, când spui că n-ai un sfanț în buzunare, înseamnă că ai mai puțin de 412 lei. Creițarul, conform echivalării de atunci, ar valora astăzi aproximativ 20,6 lei.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <b>Copeica</b>, a suta parte dintr-o<b> rublă </b>în anul 1867, ar valora astăzi 19,6 lei, iar <b>rubla de atunci ar valora astăzi 1.960 de lei </b>(o rublă era echivalentă în 1867 cu 4 lei).</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <b>Icosarul</b>, moneda turcească, ar costa în prezent ceva mai mult decât rubla, adică <b>2.156 de lei </b>(în 1867 un icosar era echivalent cu 4,44 lei).</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Folosind paritățile de la lansarea monedei naționale în 1867 (vezi tabelul din imagine), a rezultat că <b>polul imperial rusesc</b> și <b>ducatul austriac</b> (denumit popular galben) ar valora în prezent echivalentul a 9.996 lei, respectiv 5.758</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> lei, iar <b>l</b></span><b>ira turcească</b><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> și </span><b>lira sterlină</b><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> din 1867 ar valora în prezent 11.123 lei, respectiv 112.250 lei. </span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Pe baza acestor echivalențe, astăzi, î</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">n loc să spui că n-ai o para în buzunare, poți spune că n-ai 4,5 lei, adică suma necesară pentru achiziționării a unei doze de bere de 500 ml de nivel calitativ mediu.</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
Gheorghe Sofianhttp://www.blogger.com/profile/07871071206147676195noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5291373778146712949.post-68279515852267600492024-02-09T13:44:00.002+02:002024-02-09T13:44:30.066+02:00Cum a evoluat economic România de la Carol I încoace față de celelalte state europene<p style="text-align: justify;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLqydo014fRxGfMEg0e775AexlUsS6MpzmXSuiMXZgUUk28hHSRJz6WVfe088VStMwbeGthUKy7Q4s9ircpxwPcg4sJEC57A5z2uWe32aYTVufUtqflkI1S6GyFJavTz7_XZqgSXxb632ifzctNmeQfBj9WpC6mTHJ-cQ3ybKnAZi_0v5ZZuSoa8c2lzpi/s1711/Romania%20vs%20state%20europene%20PIB%20pe%20loc%20ppc%201870%202022.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="Cum s-a situat economic România față de celelalte state europene de la Carol I până în 2022" border="0" data-original-height="786" data-original-width="1711" height="147" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLqydo014fRxGfMEg0e775AexlUsS6MpzmXSuiMXZgUUk28hHSRJz6WVfe088VStMwbeGthUKy7Q4s9ircpxwPcg4sJEC57A5z2uWe32aYTVufUtqflkI1S6GyFJavTz7_XZqgSXxb632ifzctNmeQfBj9WpC6mTHJ-cQ3ybKnAZi_0v5ZZuSoa8c2lzpi/w320-h147/Romania%20vs%20state%20europene%20PIB%20pe%20loc%20ppc%201870%202022.jpg" title="Cum a evoluat economic România de la Carol I încoace față de celelalte state europene" width="320" /></a></div> <span style="font-family: arial;">O bună parte din istoria modernă a României, economiile aferente perioadelor Principatelor Unite, Vechiului Regat, a României Mari și a României în granițele actuale au avut un grad de dezvoltare sub cel din statele vecine, iar despre statele occidentale nici nu mai vorbim.<span><a name='more'></a></span></span></div><p></p><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> Bulgaria e etalonul prostului clasei văzut din perspectiva noastră. Ceea ce puțină lume știe e faptul că, o bună parte din istoria noastră modernă, noi ne-am situat sub această țară în privința PIB-ului pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare (vezi tabelul din imagine). <b>Față de Ungaria ne-am situat până anul trecut mai prost în materie de productivitate medie pe locuitor încă de la înfăptuirea acestui stat în granițele actuale</b>, adică după Primul Război Mondial. În 2022, conform ultimelor date Eurostat publicate (accesează datele <a href="https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/nama_10_pc/default/table?lang=en">aici</a>), <b>am egalat pentru prima dată PIB-ul pe cap de locuitor la paritate din Ungaria </b>(76% din media UE). Raportul de 1 la aproape 1 ne este cel mai favorabil cel mai apropiat din 1925 încoace (vezi tabelul din imagine). Cel mai probabil, dată fiind dinamica din ultimii ani, anul trecut am depăsit Ungaria în privința PIB-ului pe cap de locuitor în prețuri comparabile. Cel mai sigur vom ști peste vreo lună când se vor anunța datel oficiale.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> Studiul „<i>Gross Domestic Product - National Income of Romania 1862 - 2010. Secular statistical series and methodological foundations</i>”, realizat de cercetătorii Victor Axenciuc și George Georgescu, ne oferă date relevante despre evoluția PIB-ului pe cap de locuitor din România comparativ cu cel înregistrat în alte state europene din 1870, adică la patru ani de la venitrea la putere a lui Carol I pe tronul Principatelor Unite, și până în 2010 (datele anului 2022 sunt preluate din statistica Eurostat).</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><b><span style="color: red;"> </span><span>Economiile Principatelor Unite, Regatului României, României Mari și României în granițele actuale au fost mult timp codașele Europei în privința productivității</span></b><span style="color: red;">.</span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span style="color: red;"> </span>Seria de date din studiul sus-amintit începe din anul 1870. În acel an, PIB-ul pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare din Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești era de 2,1 ori mai mic decât cel înregistrat în Franța, de 2 ori mai mic decât cel din Germania, de 2,4 ori mai mic decât cel din Olanda și de 1,5 ori mai mic decât cel din Italia. Dintre statele estice, doar în cazul Bulgariei avem date, iar PIB-ul pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare de la vecinii de la sud de Dunăre era mai mare cu 5% decât cel înregistrat la noi (vezi tabelul din imagine).</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> Și 20 de ani mai târziu, când vorbim deja de Regatul României, PIB-ul pe locuitor de la noi era tot sub cel din Bulgaria.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> <b>Abia</b> <b>în 1910</b>, <b>Regatul României a reușit să depășească Bulgaria în materie de PIB pe cap de locuitor</b>, productivitatea medie de la noi fiind mai mare cu 12% decât cea a vecinilor, dar față de Germania și Franța, ecartul de productivitate se mărise raportat la anul 1870 în defavoarea noastră. Față de Italia și Olanda am recuperat din decalajele ce ne separau.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> Din <b>1925</b>, avem date și din Ungaria, Cehoslovacia și Polonia. Cehoslovacia și Ungaria aveau un PIB pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare cu 59%, respectiv 16% mai mare decât cel înregistrat în România Mare. Totuși, <b>ne situam peste Bulgaria și Polonia</b>, PIB-ul de la noi fiind mai mare cu 4%, respectiv 12% decât în cele două state estice. Polonia era în anul 1925 una din cele mai sărace țări estice.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> La finalul perioadei interbelice, în 1938, România Mare luase locul Poloniei, toate statele incluse în analiză câștigând teren față de noi în materie de PIB pe cap de locuitor (vezi tabelul din imagine).</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> <b>Evoluția economiei noastre din perioada interbelică a fost mult mai slabă decât a statelor estice</b> și a celor vestice incluse în analiză.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> <b>La începuturile regimului comunist</b>, în 1950, <b>România pierduse mai mult teren față de</b> statele incluse în comparație, cu excepția Germaniei (reprezentată doar de partea RFG). PIB-ul pe cap de locuitor de la <b>vecinii bulgari</b> era cu 33% mai mare decât al nostru, iar cel al <b>vecinilor unguri</b> era cu 76% mai mare (vezi tabelul din imagine).</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> <b>La căderea regimului comunist</b>, în 1989, <b>PIB-ul pe cap de locuitor din România era cu 44% sub cel din Ungaria și cu 22% sub cel din Bulgaria</b>. <b>Polonia era sub noi</b>, cu un PIB mai mic cu 9% decât al nostru. Comparativ cu anul 1950, România a recuperat teren față de unele state vestice precum Germania, Franța și Olanda, dar a pierdut față de Italia.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> <b>La sfârșitul tranziției</b>, în anul 2000,<b> România era din nou peste Bulgaria în privința PIB-ului pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare</b>, vecinii de la sud fiind cu 5% mai slabi decât noi în materie de productivitate medie. <b>Față de Polonia și Ungaria</b>, <b>România pierduse teren serios</b>, și la fel era situația și față de cele patru state vestice.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> <b> În 2022</b>, <b>am recuperat din diferența ce ne despărțea de vecinii unguri și ne aflam la cea mai mare diferență față de vecinii bulgari din 1870 încoace</b>, ei având un PIB pe cap de locuitor mai mic cu 18% decât noi. Am recuperat teren mult în materie de productivitate față de Germania și Franța, situându-ne la cel mai mic ecart din 1870 încoace. Față de Italia și Olanda suntem la aproape aceleași ecarturi ca în anul 1973, iar față de Polonia suntem la cel mai scăzut nivel din 2000 încoace (vezi tabelul din imagine).</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> Comparativ cu țările luate în analiză,<b> cea mai mare reducere a ecartelor de productivitate în favoarea noastră s-a înregistrat din anul 2000 încoace</b>. Asta ne arată că doar în interiorul structurilor euro-atlantice suntem capabili cu adevărat să reducem din decalajele de productivitate. O reducere importantă a decalajelor de productivitate s-a înregistrat și în perioada comunistă, dar și atunci făceam parte dintr-un sistem de relații economice (CAER). <b>România poate reduce din decalajele de dezvoltare doar ca parte a unui sistem de relații economice bine conturate</b>, în absența acestuia, istoria economică ne arată că suntem incapabili să recuperăm din terenul pierdut.</span></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><p style="text-align: justify;"> <br /></p>Gheorghe Sofianhttp://www.blogger.com/profile/07871071206147676195noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5291373778146712949.post-9942389724767110142024-02-02T14:29:00.001+02:002024-02-02T14:29:27.025+02:00Câte primării și câți bugetari în administrația publică au statele UE <p style="text-align: justify;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgb3Fz30adrLa4gMjJqgyIkSF5q1F9HI4ZhY8yFE9v6RBXgqdXuZrS1CneIICv7U8e1xftf8DZ6hj2mXYvg0wog2M4WdX2JaS58CYZevh82ZuOZ6hnWqMAGJLAVLHBee6jnmNLQGVmijVBxiUCEEbzsaxnmF8GruQBr-umZy5WNnvW7YApVG9vxcqrqTuD3/s1799/Bugete%20primarii%20UE%202022.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="Care state din UE au cele mai multe primării și bugetari" border="0" data-original-height="791" data-original-width="1799" height="141" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgb3Fz30adrLa4gMjJqgyIkSF5q1F9HI4ZhY8yFE9v6RBXgqdXuZrS1CneIICv7U8e1xftf8DZ6hj2mXYvg0wog2M4WdX2JaS58CYZevh82ZuOZ6hnWqMAGJLAVLHBee6jnmNLQGVmijVBxiUCEEbzsaxnmF8GruQBr-umZy5WNnvW7YApVG9vxcqrqTuD3/w320-h141/Bugete%20primarii%20UE%202022.jpg" title="Câte primării și câți bugetari în administrația publică au statele UE" width="320" /></a></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> În fiecare an apare în spațiul public discuția despre reorganizarea teritorială. Comasarea județelor, înființarea a noi regiuni de dezvoltare, altele decât cele opt regiuni statistice existente, care n-au nici măcar personalitate juridică, reducerea numărului de primării de comună, toate aceste opțiuni sunt discutate pe scena publică de personaje care mai de care mai habarniste.<span><a name='more'></a></span><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> Fiecare cretinel din politică sau părerolog de meserie ce abordează subiectul pe la șezătorile televiziunilor de știri se vede un fel de Baron Haussmann (cel ce a planificat urbanizarea modernă a Parisului), iar tâmpeniile emise cu nesaț sunt fără doar și poate axiome în materie de reorganizare administrativ-teritorială. Raționamentul e simplu ca și creierul emitent: mai puține primării înseamnă mai puțini bugetari în administrație și, pe cale de consecință, mai multe resurse la dispoziție ca urmare a scădereii masei salariale a bugetarilor. </span><span style="font-family: arial;">Discuția moare subit în prag de alegeri când partidele se văd nevoite să ajungă la mâna primarilor de comune, acele comune ce trebuiau reduse ca număr pentru a fi mai eficiente și pentru a face economii la buget. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><b>Absolut nimeni nu se întreabă dacă există vreun model comunitar de urmat în materie </b><b>de împârțire administrativ-teritorială în unități locale și</b><b> de proporție a salariaților în domeniul public. <span style="color: red;">Adevărul e că nu există</span>. </b></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> <b>Germania</b>, țara la care românii bălesc cu poftă în materie de administrație, are conform datelor Eurostat, aproape <b>11 mii de administrații locale</b> (10.997 - vezi tabelul din imagine), de vreo trei ori și jumătate mai mult decât are <b>România</b> (<b>3.181 administrații locale</b>). </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> <b> Populația medie pe administrație locală</b> la nemți e de 7,6 mii, iar la noi e de 6,9 mii. </span><span style="font-family: arial;"><b>Numărul total de bugetari</b> în <b>Germania</b> e de <b>11,27 milioane</b>, iar <b>la noi e de 1,2 milioane</b>, adică de aproape șapte ori mai mare. <span style="color: red;">Prin bugetari înțelegem salariații din sănătate, educație, administrație publică, asigurări sociale și armată, toți incluși în aceeași secțiune economică CAEN</span>. Sigur, în această secțiune intră și salariații din sistemele private de sănătate și educație, dar proporția acestora e minoră cadrul secțiunii.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><b>Numărul de bugetari din administrație publică</b>, <b>apărare și asigurări sociale publice</b> e de <b>2,85 milioane în Germania</b> și de <b>414 mii la noi</b>, adică de 9,4 ori mai mic la noi (vezi tabelul din imagine). </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> Vedem că numărul mediu de populație pe unitate administrativă de la noi e apropiat cu cel din Germania, dar <b>numărul bugetarilor din administrație e mult subdimensionat la noi</b>, adică <b><span style="color: red;">germanii au o administrație de aproape două ori mai densă decât a noastră</span></b>. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> <b>Nu există o rețetă în materie de număr optim al administrațiilor locale</b> <b>în UE</b>, numărul acestora variind de la 99 în Danemarca la aproape 35 de mii în Franța. Nici în materie de <b>populație medie pe unitate administrativă nu există un standard</b>, numărul variază de la 1.710 locuitori pe administrație în Cehia la peste 59 mii în Danemarca (vezi tabelul din imagine). La noi media e de 6,9 mii, iar în state mai mari precum Franța e de 1,9 mii, în Italia e de 7,5 mii, în Germania e de 7,6 mii, în Spania e de 5,8 mii (datele pentru Spania sunt din 2021).</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> De asemenea, <b>nu există un standard al raportului între salariații publici și populația deservită</b>. Din datele Eurostat rezultă că <b>unui angajat</b> încadrat în diviziunea economică CAEN <b>administrație publică</b>, armată și asigurări sociale <b>din Germania</b> îi revin <b>29 locuitori</b>. <b>La noi raportul e de 1 la 53 locuitori</b>. <span style="color: red;"><b>Nicio altă țară din UE nu are un raport mai disproporționat decât al României</b></span>. Cea mai apropiată țară de noi e Italia, cu un raport de 1 la 50. Cel mai mic raport e în Luxemburg (1 salariat la 21 locuitori). </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> Și dacă ne raportăm la toți bugetarii, nu doar la cei din diviziunea de mai sus, în cazul României<b> raportul salariat bugetar - populație e de 1 la 18</b>, <b>la mare distanță de restul țărilor UE</b>, Italia, din nou, fiind cea mai apropiată cu un raport de un bugetar la 13 locuitori. Cele mai scăzute raporturi, de 1 la 6, sunt în Suedia, Danemarca și Luxemburg. Germania e la un raport de 1 la 7.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> <b>Vedem că în UE nu există un standard în materie de număr de administrații publice</b> și <b>populație medie pe administrație</b>,<b><span style="color: red;"> nu există un raport apropiat între numărul de bugetari și populația deservită sau între numărul de bugetari din administrație și populația deservită</span></b> la nivel de state comunitare și, totuși, se insistă cu o reorganizare administrativă care ar reforma România după un model inexistent. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><p></p>Gheorghe Sofianhttp://www.blogger.com/profile/07871071206147676195noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5291373778146712949.post-14869978648607625412024-01-26T11:05:00.001+02:002024-01-26T11:05:16.015+02:00S-au împlinit un secol şi șase ani de la nașterea lui Ceaușescu<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiOrnkndwGY2Hh63U9dMjhlfq2D5nziRHAJA0pBb6aPH5nXgQqZLaX4g_hdcGlaaiH44IYf8lUzIf-uorwTfDAFbAqcMHW7noQJ1boWTIMFh14aakMpJDYkLzgWWTeFXNqzP9z_7kZybID_/s1600/Ceausescu+La+multi+ani.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="Cum a evoluat economia României în perioada regimului Ceaușescu" border="0" data-original-height="708" data-original-width="1600" height="141" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiOrnkndwGY2Hh63U9dMjhlfq2D5nziRHAJA0pBb6aPH5nXgQqZLaX4g_hdcGlaaiH44IYf8lUzIf-uorwTfDAFbAqcMHW7noQJ1boWTIMFh14aakMpJDYkLzgWWTeFXNqzP9z_7kZybID_/w320-h141/Ceausescu+La+multi+ani.jpg" title="Se împlinește un secol și cinci ani de la nașterea lui Ceaușescu" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;">Un secol și șase ani, sau, mai exact, un secol șase ani și trei zile, atât a trecut de la nașterea Marelui Cârmaci. Deși își sărbătorea ziua de naștere pe 26 ianuarie, data reală a nașterii lui Nicolae Ceaușescu era pe 23 ianuarie, conform Registrului Stăriii Civile din Scornicești. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"></span></div>
<a name='more'></a><span style="font-family: arial;"><br />
</span><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> De ce a preferat să se sărbătorească pe data de 26 ianuarie? Probabil, pentru a nu umbri manifestările Micii Uniri din 24 ianuarie. Asta e cea mai plauzibilă ipoteză. Oricum, în fiecare an, pe 26 ianuarie, presa scrisă dedica spații largi urărilor adresate Tovarășului, iar seara, televiziunea națională prelungea programul, difuzând romanțe, care, din câte am înțeles, erau pe gustul Marelui Cârmaci. </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">E puțin probabil ca Tovarășul să fi atins vârsta de 90 și ceva de ani, dat fiind faptul că suferea de diabet. Simulacrul de proces de la Târgoviște a stabilit că Nicolae Ceaușescu nu va ajunge să sărbătorească 72 de ani.</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <b><span style="color: red;"> Care sunt realizările economice ale regimului Ceaușescu?</span></b></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> Oricât de anticomunist ai fi, nu poți spune că n-a existat un progres economic pe timpul regimului comunist și, în special, în perioada Ceaușescu (1965 - 1989). Mulți istorici, mai ales în anii de după revoluție, au încercat să minimizeze acest progres și s-au axat pe analiza crizei sociale din ultimii ani ai regimului. Fără îndoială, România anilor `80 era o țară gri, unde penuria de alimente, întreruperile de curent electric și frigul din apartamente erau coordonatele zilei, dar pe plan macroeconomic lucrurile nu erau atât de negre.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <b>Cum a evoluat PIB-ul Republicii Socialiste România între 1965 și 1989?</b></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Din datele disponibile în rapoartele BNR și din lucrarea domnului Victor Axenciuc „<i>Produsul Intern Brut al României 1862-2000. Serii statistice seculare și argumente metodologice</i>” am putut reconstitui PIB-ul </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">Republicii Socialiste România în valori nominale și evoluția reală a acestuia în perioada Epocii de Aur.</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> Între 1965 și 1989, PIB-ul Republicii Socialiste România s-a triplat în valori reale (vezi tabelul din imagine), iar creșterea economică anuală a fost în medie de peste 5%. La venirea la putere a lui Ceaușescu, PIB-ul țării era de circa 161 miliarde lei. În 1989, la căderea regimului, valoarea nominală a PIB-ului a fost de 800 miliarde lei. Creșterea reală a PIB-ului în cei 24 de ani a fost de 220%.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> În cei 24 de ani cât s-a aflat la cârma țării Ceaușescu, economia a înregistrat doar 4 ani de recesiune economică, toți în perioada anilor </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">`</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">80. Cele mai mari creșteri economice anuale s-au înregistrat înainte de 1980. Totuși, creșterea economică n-a fost constantă, ci în salturi, anii de creștere slabă alternând cu cei cu creșteri de peste 10%</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">(vezi tabelul din imagine)</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">.</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><b> Cum a evoluat datoria externă în regimul Ceaușescu?</b></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> Din datele preluate din statisticile Băncii Mondiale (BM), avem și situația evoluției datoriei externe dar și plățile anuale făcute în contul datoriei. Banca Mondială împarte datoria externă totală în datorie publică externă și datorie a unor societăți. Dat fiind faptul că, în regimul comunist, toate societățile erau proprietatea statului, putem spune că și datoria externă a acestora era și a statului, deci, o putem asimila ca fiind tot datorie publică.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> De la un nivel de 30 milioane de dolari, cât era datoria externă în 1972, an din care încep datele statistice ale BM, se ajunge la un maxim al datoriei de 10,45 miliarde de dolari la nivelul anului 1981. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Totalul sumelor plătite în contul datoriei externe de către regimul Ceaușescu s-a ridicat la valoarea de 23,45 miliarde dolari (vezi tabelul din imagine). Peste 23 de miliarde de dolari au fost plătiți în perioada 1980 - 1989. </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">Cea mai mare sumă plătită anual în contul datoriei s-a înregistrat în anul 1988 (4,14 mld. $).</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <b>Cât însemna datoria externă raportată la PIB?</b></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> Maximul datoriei externe, atins în anul 1981 (10,45 mld. $), însemna peste o treime din PIB-ul din acel an (541 mld. lei; aproximativ 30 mld. $). Dacă ținem cont de plata în contul datoriei din anul 1981 (2,06 mld. $), atunci impactul acesteia în PIB a fost de 7%. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> După anul 1982, an în care România era să intre în incapacitate de plată, Ceaușescu ia hotărârea să plătească anticipat datoria externă. Până în 1989, România a făcut plăți în contul datoriei în valoare de 16,6 miliarde de dolari. În 1988, când s-a înregistrat cea mai mare rată (4,14 mld. $), PIB-ul României ajunsese la 60 miliarde dolari (cursul de schimb fiind de 14,28 lei pentr 1$). Rata datoriei externe din acel an reprezenta 6,8% din PIB.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> Ceaușescu a reușit să crească economia prin procesul de industrializare făcut cu bani de la Banca Mondială. Când plățile în contul datoriei externe au ajuns la un nivel sufocant, în loc de concesii și o renegociere a ratelor, Marele Cârmaci a optat pentru plata anticipată, privând astfel economia de resursele necesare retehnologizării. Pe plan social, această decizie a creat o criză fără precedent până atunci în regimul comunist. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> La final, când s-a bucurat că a scăpat de datorie, industria era deja în urmă cu un deceniu în privința nivelului tehnologic, populația era la capătul răbdării, iar economia deja intrase într-o perioadă de recesiune (anii 1988 și 1989 au fost ani de scădere economică - vezi tabelul din imagine). </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Plata anticipată a datoriei externe ne-a costat și după revoluție, pentru că România n-a mai fost primită cu brațele deschise pe piețele financiare. Lozincile de genul „Nu ne vindem țara” de la începutul anilor </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">`</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">90 au întârziat nepermis procesul de privatizare și, implicit, de retehnologizare a industriei. După </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">`</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">00, lozincile au fost înlocuite de campaniile privatizărilor pe 1 euro, soldate, de asemenea, cu nenumărate eșecuri. Sacrificiul populației pentru crearea unei industrii solide a fost în van.</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
Gheorghe Sofianhttp://www.blogger.com/profile/07871071206147676195noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5291373778146712949.post-58073326711495998922024-01-19T15:07:00.016+02:002024-01-19T15:12:50.548+02:00Cum arăta economia celor două principate înainte și după unire<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEglYnZysbm1gzoppLQ-2A16gVJJj110J_lPeZowUPApnFjv5PJBVCRuLsiOhfVD_X012UW6zWKKWRort3P5QR4KbRREQw4CEDp4tUiQHoo2a9ho7sBeLfsFwDH5QaBiuLaj845HVUYt7YXsW6RAk8NNsLsA_N5AwOi0NLn0jU-eOLiIQGlOtVaQwgEjF_QW/s1822/Economia%20pe%20timpul%20lui%20Cuza%203.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="Domnia lui Cuza a avut suișuri și coborâșuri la propriu din punct de vedere economic" border="0" data-original-height="809" data-original-width="1822" height="142" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEglYnZysbm1gzoppLQ-2A16gVJJj110J_lPeZowUPApnFjv5PJBVCRuLsiOhfVD_X012UW6zWKKWRort3P5QR4KbRREQw4CEDp4tUiQHoo2a9ho7sBeLfsFwDH5QaBiuLaj845HVUYt7YXsW6RAk8NNsLsA_N5AwOi0NLn0jU-eOLiIQGlOtVaQwgEjF_QW/w320-h142/Economia%20pe%20timpul%20lui%20Cuza%203.jpg" title="Cum arăta economia celor două principate înainte și după unire" width="320" /></a></div> Mica Unire din 1859 a dus la apariția pe harta Europei a unui stat mic (123,7 mii km pătrați), cu 3,9 milioane de locuitori, cu două capitale, doua parlamente și un domn.<span><a name='more'></a></span> </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"></span></div>
<div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><b> </b> Iașul, capitala Moldovei, avea o populație mai mică decât Bucureștiul, capitala Țării Românești (65,7 mii de locuitori față de 121,7 mii de locuitori), conform recensământului din 1859 - 1860. Alte orașe mai importante ale noului stat erau: Botoșani (<span>27,1 mii locuitori</span>), Ploiești (<span>26,5 mii locuitori</span>), Galați (<span>26,1 mii locuitori</span>), Craiova (<span>21,5 mii locuitori</span>), Brăila (<span>15,8 mii locuitori</span>), Focșani (<span>13,2 mii locuitori</span>) și Piatra Neamț (<span>11,8 mii locuitori</span>). </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <span>Înainte de unire</span>, economia celor două principate era strâns legată de economia Imperiului Otoman. Vorbim, totuși, de două economii mult rămase în urmă față de statele din centrul și vestul Europei, conform datelor din lucrarea dlui Bogdan Murgescu - România și Europa. Acumularea decalajelor economice (1500 - 2010). </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Din aceeași lucrare aflăm că exporturile de cereale, care reprezentau circa trei sferturi din valoarea exporturilor, erau mult mai mici înainte de unire decât după. Între 1850 și 1860, cele două principate au exportat între 200 și 400 de mii de tone de cereale, în funcție de cât de bun a fost anul agricol. După 1860, expoturile de cereale au depășit în toți anii nivelul de 600 de mii de tone, pentru ca, în 1871, să treacă pragul de 1 milion de tone. </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">Producția internă de cereale era de 450 de mii de tone în Moldova în anul 1860 și de 1 milion de tone în Țara Românească în anul 1861. </span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> Datele economice insuficiente nu permit o comparație a economiilor celor două principate înainte de Mica Unire. După unire, datele permit o evaluare a gradului de dezvoltare la nivelul întregului nou stat (vezi datele din imagine). </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <span>Cum a evoluat economia pe timpul domniei lui Cuza?</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> Din lucrările dlui Victor Axenciuc „Produsul intern brut al României 1862 - 2000. Serii statistice seculare și argumente metodologice” și „Evoluția economică a României. Cercetări statistico-istorice 1859 - 1947. vol. III” aflăm date importante despre evoluția economiei în timpul domniei lui Cuza. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> Pe toată perioada domniei lui Cuza, în Principate circulau peste 80 de monezi ale altor state, mai vechi sau mai noi. Acest haos monetar favoriza specula, cantonarea capitalurilor și îngreunau realizarea funcției banilor. Leul românesc era o monedă de cont, adică era folosit pentru echivalarea cu celelalte monede. Abia după abdicarea lui Cuza, în 1867, se reformează sistemul monetar, printr-o nouă lege monetară, care stabilea leul ca monedă națională. Punerea leului în circulație a avut loc în 1868. Leul vechi, folosit ca monedă de cont pănă atunci, era echivalent cu 0,37 lei noi.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> În primii ani de după unire, economia Principatelor a înregistrat o creștere importantă, PIB-ul național, calculat în prețuri la paritatea puterii de cumpărare a dolarului din anul 2000, a crescut de la 2,26 miliarde $ <span>în 1862</span>, la 2,57 miliarde $ <span>în 1864</span> (vezi graficul din imagine). Dată fiind evoluția din cei trei ani, putem specula că, și între 1859 și 1862, PIB-ul a înregistrat o creștere. Tot de o creștere vorbim și în cazul PIB-ului pe locuitor între 1862 și 1864 (vezi graficul din imagine).</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> După 1864, <span>odată cu introducerea reformelor lui Cuza</span>, PIB-ul național înregistrază o scădere semnificativă (de la 2,57 miliarde $ în anul 1864, la 1,99 miliarde $ în 1865 și la 1,98 miliarde $ în 1866). Reformele lui Cuza au fost necesare, dar pe termen scurt ele au avut un impact negativ asupra economiei. Vorbim, în principal, de reforma agrară și secularizarea averilor mănăstirești care au avut un impact negativ asupra economiei preponderent agrare.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Deși economia Principatelor a intrat în recesiune, veniturile la bugetul statului au crescut și asta mai ales din cauza proprietăților mănăstirilor. Circa o treime din veniturile bugetului se datorau închirierii sau vânzării de active deținute până atunci de mănăstiri, conform datelor din lucrarea „</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">România și Europa. Acumularea decalajelor economice (1500 - 2010)”. </span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> La abdicarea lui Cuza în 1866, economia noului stat, deși puțin bulversată de reforme, era pregătită pentru accelerarea modernizării. Creșterea economică s-a reluat în anul următor și a continuat, cu unele mici sincope, până în preajma Primului Război Mondial.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span></div>
Gheorghe Sofianhttp://www.blogger.com/profile/07871071206147676195noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5291373778146712949.post-9514567335143157982024-01-12T13:13:00.000+02:002024-01-12T13:13:04.387+02:00Economia României în vremea lui Eminescu<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhCVgaoLF41Br6h_VuA16UauWHnXePpzI4ftlTmr26qds-qZnykvb78D5DafbXxljQBRa6MNPV5DV1Pl9T2fI3hVNgUaCi4WUuDw8HR9ldO_rabepEuvxbhIFhJmAhPbVdDK530_ze9tbDy/s1600/Economia+Rom%C3%A2niei+%C3%AEn+timpul+lui+Eminescu.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="Economia României între 1850 și 1889" border="0" height="196" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhCVgaoLF41Br6h_VuA16UauWHnXePpzI4ftlTmr26qds-qZnykvb78D5DafbXxljQBRa6MNPV5DV1Pl9T2fI3hVNgUaCi4WUuDw8HR9ldO_rabepEuvxbhIFhJmAhPbVdDK530_ze9tbDy/s1600/Economia+Rom%C3%A2niei+%C3%AEn+timpul+lui+Eminescu.jpg" title="Cum arăta economia României în timpul vieții lui Eminescu." width="320" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-family: arial;">Al șaptelea copil al familiei Eminovici vede lumina zilei în 15 ianuarie 1850, la Botoșani. La acea dată, Botoșaniul, cu aproape 25 de mii de locuitori, era al doilea oraș al Moldovei, după Iași, devansând ca număr al populației Galațiul.</span></div>
<a name='more'></a><div style="text-align: justify;">
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-family: arial;">Moldova din anul nașterii lui Eminescu era un stat ce pieduse, în mai puțin de un veac, mai mult de jumătate din teritoriu (Bucovina - anexată de habsburgi din 1775 și Basarabia - anexată de Imperiul Țarist din 1812).</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Moldova era un stat mic, de circa 38 de mii de km pătrați, cu o populație de aproximativ 1,5 milioane de locuitori și cu un PIB per capita echivalent cu 500 USD la nivelul anului 2000 (conform estimării economistului Angus Maddison). </span></span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Sistemul monetar al Moldovei era stăpânit de un haos, cauzat, în principal, de absența unei monede naționale. În Moldova anului 1850 circulau monezi mai noi, sau mai vechi, a căror echivalență nu era clar stabilită, astfel, cursul de schimb dădea naștere unui fenomen de speculă larg răspândit (conform lucrării „Evoluția economică a României. Cercetări statistico-istorice 1859 - 1947” realizată de Victor Axenciuc). </span></span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> La vârsta de șase ani ai poetului (1856), Moldova primea, în urma războiului Crimeii, județele Cahul, Bolgrad și Ismail, județe cu o suprafață de 9.600 km pătrați și o populație de aproximativ 121 de mii de locuitori. </span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> La nouă ani, Mihai Eminescu era cetățean al unui nou stat rezultat din unirea Moldovei cu Țara Românească. Noul stat avea o suprafață de aproximativ 123.700 km pătrați, 3,9 milioane de locuitori și un PIB per capita echivalent cu 550 USD la nivelul anului 2000. Vor mai trece însă nouă ani până când noul stat va avea monedă proprie (în 1867 s-a emis legea înființării monedei, iar în 1868 s-a pus în circulație). La acea dată, monedele aflate în circulație în Principate erau: lirele turcești, polii rusești, ducații austrieci, șvanții. Exista, totuși, o echivalare cu un leu fictiv (monedă de cont) ce se diviza în 40 de parale. Etalonul-aur era ducatul olandez, care valora 31 de lei fictivi și 20 de parale.</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-family: arial;"> Debutul literar al poetului din martie 1866 de la Cernăuți găsea Principatele într-o situație dificilă, fără conducător, Cuza abdicând la sfârșitul lunii februarie. Economia Principatelor era, totuși, pe un trend ascendent, numărul firmelor atingea 72 de mii, exporturile ajungeau la valoarea de 116 mil. lei (echivalent a 37 tone de aur, 1 kg. aur = 3.100 lei), importurile se ridicau la circa 71 de milioane, iar bugetul statului atingea valoarea de 59 mil. lei (echivalent a 19 tone de aur).</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-family: arial;"> În 1877, când Eminescu se muta la București și devenea redactor la ziarul Timpul, Principatele intrau în războiul de independență, independență recunoscută anul următor. În 1878, teritoriul noului stat independent ajungea la o suprafață de aproape 130 mii km pătrați, după schimbul cu Imperiul Țarist ce viza cedarea județelor Cahul, Bolgrad și Ismail în schimbul Dobrogei. Populația statului atingea la acea dată cifra de 4,5 milioane, PIB-ul per capita era echivalent cu 680 USD la nivelul anului 2000, veniturile bugetare ajungeau la 117 milioane de lei. Exporturile atingeau valoarea de 217 mil lei (echivalent a circa 70 tone aur), iar importurile atingeau valoarea de 306 mil. lei, deficitul comercial crescând, în principal, din cauza importurilor de produse cu valoare adăugată mare. Datoria externă atingea valoarea de 393 mil. lei.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-family: arial;"> Anul 1889 - anul morții poetului, găsea Regatul României (din 1881 Principatele au devenit Regatul Romaniei) în plină dezvoltare economică. Populația țării ajngea la 5,25 mil. de locuitori, PIB-ul per capita era echivalent cu 850 USD din anul 2000, comerțul exterior își păstra deficitul ridicat, de circa 93 mil. lei, din cauza importului de tehonologie. La acea dată, în țară se desfășura un amplu program de construcție și extindere a căilor ferate. Datoria externă se situa la aproximativ 800 mil. lei. Veniturile bugetare atingeau valoarea de 160 mil. lei.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-family: arial;"> În cei treizeci de ani trecuți de la Unire, România își consolidase statul, instituțiile și, încet, dar sigur, economia creștea, atingând maximul de prosperitate în preajma primului război mondial. Eminescu lăsa în urmă o Românie mai prosperă de la an la an, dar mult mai săracă spiritual după dispariția sa.</span></div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
Gheorghe Sofianhttp://www.blogger.com/profile/07871071206147676195noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5291373778146712949.post-44111116209297306372023-12-22T11:46:00.001+02:002023-12-22T11:46:12.825+02:00Cât era PIB-ul pe cap de locuitor în primul an al erei noastre<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj4phjTJXpOma6vdObXpQlV8EB3LCrHxtR6CMfo_kJuLeBJhekk_8F4T-swxrPsEV4MtwYtswqR4PaTcOEg-OZcYAsHIwptu78b3uTd7Yn70MqumX0g1nezhKjJD4_UJMQxy9mP0ghlG1xy/s1600/PIB+anul+1+era+noastra.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="Cum a evoluat economia actualelor state, din antichitate până în prezent" border="0" data-original-height="706" data-original-width="1600" height="141" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj4phjTJXpOma6vdObXpQlV8EB3LCrHxtR6CMfo_kJuLeBJhekk_8F4T-swxrPsEV4MtwYtswqR4PaTcOEg-OZcYAsHIwptu78b3uTd7Yn70MqumX0g1nezhKjJD4_UJMQxy9mP0ghlG1xy/w320-h141/PIB+anul+1+era+noastra.jpg" title="Cât era PIB-ul pe cap de locuitor în primul an al erei noastre" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;">Acum 2.022 ani, populația globului număra 226 milioane de locuitori, <span>de 35 ori mai mică decât cea existentă anul acesta (8,1 mld locuitori)</span>. </span></div>
<a name='more'></a><span style="font-family: arial;"><br />
</span><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><span> Economia mondială</span> din <span>anul nașterii lui Hristos</span> era estimată la valoarea de 105,4 miliarde dolari </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">Geary-Khamis 1990, de 1.020<span> de ori mai mică decât în anul 2022 (100,5 miii mld. $)</span>. A</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">șadar, între anul 1 și 2022 al erei noastre, s-a înregistrat o creștere reală de 27 ori a productivității pe cap de locuitor.</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> Economistul Angus Maddison (o mare autoritate mondială în materie de economie cantitativă) a realizat o estimare a PIB-ului mondial și la nivel de state începând din anul I al erei noastre și până în zilele noastre. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> Datele PIB-ului total și al PIB-ului pe cap de locuitor sunt exprimate în dolari Geary-Khamis la nivelul anul 1990 (<span>$ G-K 1990</span>), instrument statistic folosit pentru comensurarea cantativă a parității puterii de cumpărare. Raportarea pe state și zone geografice s-a făcut ținând cont de teritoriul statelor din prezent.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <span>Cum arăta economia mondială în anul nașterii lui Hristos?</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> Cea mai bogată regiune din lume în anul I al erei noastre era actualul teritoriu al Italiei. Dacă <span>la nivel mondial</span>, <span>PIB-ul pe cap de locuitor</span> era estimat la <span>467 $</span>, Italia din prezent, <span>inima Imperiului Roman din antichitate</span>, avea un PIB-ul pe cap de locuitor în anul nașterii lui Hristos de 809 $ (vezi harta din imagine).</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> Egiptul, cu un PIB pe cap de locuitor de 600 $, era <span>a doua regiune a lumii antice</span> ca bogăție după cea a Italiei. Actualele teritorii ale Greciei, Turciei, Tunisiei și Libiei erau la egalitate în antichitate, cu un PIB pe cap de locuitor de 550 $ (vezi harta din imagine).</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> PIB-ului pe cap de locuitor estimat avea <span>un minim</span> de 400 $ în <span>anul I al erei noastre</span>. <span>Actualul teritoriu al SUA</span>, <span>statele ex-sovietice</span>, <span>Japonia</span>, <span>Australia</span>, <span>statele nordice </span>intrau în categoria celor mai sărace teritorii din lumea antică (vezi harta din imagine).</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> <span>Teritoriul actual al României </span>face parte în această estimare dintr-o zonă mai extinsă a statelor est-uropene, împreună cu <span>statele fostei Iugoslavii</span>, <span>Albania</span>, <span>Bulgaria</span>, <span>Ungaria</span>, <span>Polonia</span> și <span>Cehoslovacia</span> </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">(vezi harta din imagine)</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">. PIB-ul pe cap de locuitor din această regiune era de 412 $, deci, nu cu mult peste cele mai sărace regiuni ale lumii. </span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <span>Cea mai bogată regiune extinsă era reprezentată de bazinul Mării Mediterane</span>, în această zonă situându-se cele mai bogate teritorii din lume. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <span>PIB-ul pe cap de locuitor din actualul teritoriu al Israelului</span> nu e estimat, dar există o estimare la nivelul regiunii vest-asiatice, regiune în care era inclus, alături de teritoriile actuale ale Turciei, Iordaniei, Irakului, Iranului, Siriei și altor state asiatice din Orientul Mijlociu din prezent. PIB-ul pe cap de locuitor din această regiune era estimat la <span>522 $</span> în anul nașterii lui Hristos.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> Datele evoluției economiei mondiale ne arată <span>un regres al economiei mondiale în primul mileniu al erei noastre</span>, PIB-ul pe cap de locuitor de la nivel mondial scăzând de la 467 $<span>în primul an al erei noastre</span>, la 453 $ în <span>anul 1000 ale erei noastre</span>. Nici opt secole și ceva mai târziu, <span>în 1820</span>, creșterea PIB-ului pe cap de locuitor nu era spectaculoasă la nivel mondial față de perioada antichității (<span>667 $</span>). </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> Abia după declanșarea și extinderea revoluției industriale la nivel mondial se poate vorbi de o creștere solidă a PIB-ului pe cap de locuitor (<span>1.262 $ în anul 1900</span>). În anul 1950, <span>PIB-ul pe cap de locuitor</span> ajunge la valoarea de 2.113 $, iar jumătate de secol mai târziu, în anul 2000, depășește valoarea de 6.000 $. Anul trecut se situa la valoarea de 12.600 $.</span></div>
<div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;">
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Între primul an al erei noastre și anul 1820, <span>PIB-ul pe cap de locuitor a sporit în termeni reali doar cu 43%</span>. Între 1820 și anul 2022, <span>sporul a fost de 1.800%</span>.</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <span>Concluzia e că doar progresul tehnic e capabil să genereze o creștere economică susținută într-un interval scurt de timp</span>.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
Gheorghe Sofianhttp://www.blogger.com/profile/07871071206147676195noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5291373778146712949.post-46571372865592303192023-12-14T17:06:00.001+02:002023-12-14T17:06:33.046+02:00Cinci visuri ale românilor din `89 spulberate de tranziție<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh25C0w5oCV3Q70BrF0s9UVhM3gjkJijkbcpcndkN2as1xQdjCdvvb4qwTKnSULygITQFZiqC9fGS2S9jMZ7raJXPs66SNa5QgfLCLeIUmJMl1NWApAkbnEwMBzarjnRe79cxLetvG4nizw/s1600/Revolutia+1989.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="Cinci visuri ale românilor din `89, spulberate de tranziție" border="0" height="159" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh25C0w5oCV3Q70BrF0s9UVhM3gjkJijkbcpcndkN2as1xQdjCdvvb4qwTKnSULygITQFZiqC9fGS2S9jMZ7raJXPs66SNa5QgfLCLeIUmJMl1NWApAkbnEwMBzarjnRe79cxLetvG4nizw/s320/Revolutia+1989.jpg" title="Cum a spulberat tranziția idealurile revoluției din `89" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> <span style="font-family: arial;">Revoluția din `89 a adus cu ea o doză mare de naivitate, contrabalansată imediat de concretul activului de partid de eșalonul doi. Pe lângă libertate - idealul spiritual, lumea ieșită în stradă își dorea concretețea unei îndestulări materiale imediate, sătulă fiind de lipsurile anilor </span></span><span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">`</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">80.</span></span></div>
<a name='more'></a><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;">Statul la cozi, lipsa căldurii și a apei calde, a electricității, interdicția de a deține un pașaport, sunt câteva din revendicările ce trebuiau soluționate imediat. După aceste revendicări, urmau cele de ordin spiritual, adică, pluripartidism, democrație, lustrație pentru călăii regimului.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: arial;"><br /></span></b></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <b>Primul vis spulberat - Libertatea</b></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><b> </b>La numai câteva luni de la revoluție, după votul din Duminica Orbului, în iunie 1990, libertatea de a-ți manifesta nemulțumirea, frustrarea și indignarea față de fenomenul avansării pe funcții a eșalonului doi din activul de partid a căzut sub răngile spiritului civic manifestat de mineri. Visul libertății era înlocuit de consensul că panseluțele plantate cu ranga printre creierii manifestanților e cea mai înaltă dovadă de spirit civic. După momentul Pieței Universității, libertatea s-a manifestat în vizionarea serialelor gen Sclava Isaura, Dallas, în umplerea petului cu suc de la dozatorul TEC, în statul la coadă pentru a depune bani la Caritas, FNI, SAFI, și în două-trei manifestații de fațadă ale sindicatelor, acestea fiind pe-o mână cu puterea politică. Culmea e că, aceeași mineri ce au zdrobit destine în Piața Universității, au dat dovadă de libertate în mineriadele ce au urmat în anii următori. Ei, măcar, și-au manifestat revolta ulterior pe bune față de restul românilor ce-au preferat să și-o înece în 15 mii de specialiști, în cozile de la Bancorex, Dacia Felix, FNI, în albumul De Cartier.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: arial;"><br /></span></b></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <b>Al doilea vis spulberat - Propășirea materială</b></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><b> </b>Toți cei ajunși la putere în perioada tranziței și după au jurat ca, pe lângă propășirea spirituală, să ne-o aducă, la pachet, și pe cea materială. Zilele acestea, la jurământul noului prim-ministru, vom afla că va lucra sau se va face că va lucra la propășirea noastră, a muritorilor de rând, spirituală și, ceea ce contează, la cea materială. Cum ar zice cântecul - we are a bunch of materials girls. Românul, rupt de foame în 1989, a ieșit în stradă să se propășească și el, mai ales, material, pentru că spiritualul nu ține de foame sau frig, decât dacă ești călugăr. Toți au crezut că, odată plecat Ceaușescu, cornul abundenței se va răsturna peste România. Optimismul s-a domolit repede, când a fost pusă în funcțiune mașinăria inflației. Așa se face că, între 1990 și 2000, leul s-a devalorizat de 1.117 ori. Salariile medii, în schimb, au crescut de 632 de ori. Deci, propășirea materială a constat în scăderea puterii de cumpărare la jumătate față de 1990. Românilor nu le-a rămas decât să încerce propășirea spirituală, dacă mai aveau nerv.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: arial;"><br /></span></b></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <b>Al treilea vis spulberat - Pluripartidismul</b></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><b> </b>La ce bun să ai de ales, dacă toți sunt la fel? Și erau la fel, chiar dacă în fruntea lor erau foști deținuți politici precum Cornelui Coposu sau capitaliști precum Ion Rațiu - oameni în adevăratul sens al cuvântului. În structura de partid, în schimb, la nivelul doi, în anii `90, regăseai cadrele de partid și securiști de dinainte de 1989. Printre cei 15 mii de specialiști aduși odată cu alternanța la putere din 1996, erau și Nini Săpunaru, și Traian Băsescu, și Viorel Cataramă - privilegiați și înainte și după revoluție. La finalul primului deceniu de după revoluție, românii au avut de ales între un fost comunist, amic în tinerețe cu Ceaușescu, și un fost poet de curte a lui Ceaușescu, cu orientări de extremă dreapta. De spaimă, România l-a ales pe cel dintâi. Pluripartidismul își arăta punctele sale tari.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: arial;"><br /></span></b></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <b>Al patrulea vis spulberat - Pașaportul</b></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><b> </b>Dacă aveai un pașaport chiar în 1990, puteai să te sustragi de la un deceniu de democrație originală. După și, mai ales, după Piața Universității, pașaportul te ajuta să mergi la turci, moldoveni, bulgari, sârbi, unguri, deci, prin jur, sau prin Africa, în țări de largă respirație democratică, ca și noi. Vestul era inaccesibil muritorilor de rând, fără ceva mai mulți bani puși deoparte. Ca să iei o viză turistică spre vestul Europei, prin anii `94 - `95, te costa cam 1.000 - 1.500 de mărci sau 600 - 800 de dolari. Asta însemna cam 1,65 milioane de lei în 1995, echivalentul a 7,7 salarii medii nete. Astăzi, echivalentul acelorași 7,7 salarii medii ar însemna 36 mii lei. Era o sumă mare pentru acele timpuri și nu oricine și-o putea permite, unde mai pui că îți trebuiau și bani de drum și de alte cheltuieli. Aveai, așadar, pașaport, dar nu făceai mare lucru cu el, dacă nu te ocupai cu bișnița de la turci. Românii trăiau într-un fel de Coree de Nord, în care, din când în când, puteai să-ți cumperi salam, să bei carbogazoase de la TEC, să te cultivi din ziarul Infractoarea și să te uiți la filme cu Van Damme. Cu excepția TEC-ului și Infractoarei, erai din nou în anii `80.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: arial;"><br /></span></b></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <b>Al cincilea vis spulberat -</b> <b>Lustrația foștilor comuniști</b></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><b> </b>Ticu Dumitrescu, fostul deținut politic, a fost inițiatorul uneia dintre legile lustrației, lege despre care s-a vorbit încă din zorii revoluției. La 23 de ani de la revoluție și 4 ani de la moartea lui Ticu Dumitrescu, în 2012, legea a trecut prin parlament. O frecție întârziată la un picior de lemn - așa se poate rezuma oportunitatea și efectul acestui act legislativ la 23 de ani de la revoluție. Toți anii `90 am fost violați ritmic de foștii nomenclaturiști, pentru ca, odată cu pensionarea acestora, să ni se spună că am scăpat oarecum, dar nu de tot, pentru că urmează era copiilor nomenclaturiștilor. Oricum, legea a ieșit ciuntită, ca nu cumva să le pună probleme nomenclaturiștilor ce refuzau să se pensioneze.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> Zilele revoluției au dat naștere la visuri. Toți românii visau la lucruri mărețe, toți aveau idealuri și mai toți au fost înșelați. Românilor li s-a refuzat timp de un deceniu dreptul la decență de către o clasă politică lepădată direct din măruntaiele școlilor de partid. Ei s-au bucurat de libertate, s-au propășit material, ei au avut ce face cu pașaportul, ei s-au jucat de-a pluripartidismul și, la final, fibra de comuniști le-a rămas intactă. La umbra lor a crescut o nouă nomenclatură, mai rapace, ce transcende barierele de partid și parcă mai tare pe cele ale bunului simț. </span></div>
<div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div>
Gheorghe Sofianhttp://www.blogger.com/profile/07871071206147676195noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5291373778146712949.post-27320503744381474852023-12-08T15:03:00.001+02:002023-12-08T15:03:50.348+02:00Cât ar valora astăzi un leu din 1989<div style="text-align: justify;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhrdZItCIVdgnCKNZSEzNDV8IlmkNzw8zMnxbD7YZFN2CHNVbW85Fqd3J5szWjOYBrZJOtV5zir3vIlWXuosXht433J8CxZIycoIxSscUXO6d0gNYtTtvleKlHkuQYZdQRlEcBX8yuUNrlL/s1600/Lei+1989+2019.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em; text-align: center;"><img alt="Ce ar însemna în banii de azi salariile și pensiile din 1989" border="0" data-original-height="740" data-original-width="1600" height="147" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhrdZItCIVdgnCKNZSEzNDV8IlmkNzw8zMnxbD7YZFN2CHNVbW85Fqd3J5szWjOYBrZJOtV5zir3vIlWXuosXht433J8CxZIycoIxSscUXO6d0gNYtTtvleKlHkuQYZdQRlEcBX8yuUNrlL/s320/Lei+1989+2019.jpg" title="Cât ar valora astăzi un leu din 1989" width="320" /></a><span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Leul din prezent e de 1,58 ori mai puternic decât cel din anul 1989. Asta rezultă dacă calculăm devalorizarea monedei naționale din 1989 până în luna octombrie a anului curent.<span><a name='more'></a></span></span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> În urma calculelor pe baza indicelui prețurilor de consum din 1989 încoace, conform datelor INS, a rezultat că 1 leu din anul 1989 ar fi echivalent la nivelul lunii octombrie din 2023 cu 0,6317 lei. Valoarea ține cont de denominarea din anul 2005, când s-au tăiat patru zerouri. Dacă n-am fi avut această denominare, leul din 1989 ar fi fost echivelent 6.317 lei la nivelul lunii octombrie de anul acesta (ultima lună din care avem date INS privind indicele prețurilor de consum).</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> Dacă ar fi să ne raportăm și la alți ani, atunci un leu din anul 1985 ar fi echivalent cu 0,6651 lei din octombrie 2023, un leu din anul 1990 ar fi echivalent cu 0,6010 lei din octombrie 2023, un leu din 1995 ar fi echivalent cu 0,0064 lei din octombrie 2023, iar un leu din anul 2000 ar fi echivalent cu 0,0005 lei din octombrie 2023.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> După denominare, valoarea leului a crescut, astfel, un leu din 2005 ar fi echivalent cu 2,3203 lei din octombrie anul curent. Un leu din anul aderării la spațiul comunitar ar fi echivalent 2,0769 lei din octombrie anul acesta.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> Înflația mare de anul trecut și anul acesta a condus la o devalorizare accentuată a monedei naționale. Înainte de covid, în 2019, un leu din acel an era echivalent cu 2,11 lei din anul 1989, invers calculat, un leu din 1989 era echivalent cu 0,4737 lei din 2019. E o diferență semnificativă față de luna octombrie a anului curent, când un leu din anul 1989 era echivalent cu 0,6317 lei actuali, iar invers calculat, un leu din prezent face cât 1,58 lei din anul 1989.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Mulți nostalgici au impresia că puterea de cumpărare a salariilor din 1989 era mai mare decât cea din prezent. E o impresie falsă. În 1989, conform INS, salariul mediu net lunar la nivel de economie era 3.063 lei. Echivalentul în lei din octombrie anul acesta a acestei valori e de 1.935 lei. În septembrie, salariul mediu net pe economie, conform ultimelor date INS, a fost de 4.593 lei. Asta înseamnă că salariul net real din a noua lună a anului curent a fost de 2,37 ori mai mare față de cel existent la nivelul anului 1989.</span><br /><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Și la nivel de salariu minim lucrurile s-au schimbat. Salariul minim brut lunar, conform datelor Ministerului Muncii, era în anul 1989 în valoare de 2.000. lei. Suma e echivalentă cu 1.263 lei la nivelul lunii octombrie de anul acesta. În aceeași lună a anului curent, salariul minim brut era în valoare de 3.300 lei.</span><br /><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Deși la nivel de salariu minim brut, valoarea din octombrie anul acesta e mai mult decât dublă față de cea din 1989, trebuie să ținem cont că nivelul de impozitare diferă. Astfel, numai în cazul CAS-ului, în 1989, conform datelor Ministerului Muncii, valoarea acestuia era de 15%, iar în 2023 e de 25%. </span><br /><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> Pensia medie în anul 1989 era 1.420 lei, echivalentul a 897 lei la nivelul lunii octombrie a anului curent. În trimestrul II din 2023 (pentru trimestrul III din 2023 nu avem încă date), conform datelor INS, pensia medie era de 2.109 lei.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> Datele ne arată că în trei decenii, valoarea reală a salariilor și pensiilor s-a dublat în România, iar părerile unora că puterea de cumpărare a salariilor și pensiilor era mai mare în 1989 decât în prezent nu e susținută de statistică. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div>Gheorghe Sofianhttp://www.blogger.com/profile/07871071206147676195noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-5291373778146712949.post-30075146217900656782023-12-01T08:51:00.000+02:002023-12-01T08:51:01.803+02:00Cât era PIB-ul pe cap de locuitor înaintea Marii Uniri în Vechiul Regat și provinciile alipite <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEie_HzSdUaLzAznsse8Wju7ysrKwZz5INEOwP1s5rOrvxapZpjMWW_jq3-_i9YODRLUmV67gJV314IFpNRsxzLYsmDOT3qTSOLH3nlU1boflJL_6jHt1lOCJooxDtzznYhRkPnKgSisix-C/s1600/PIB+Vechiul+Regat+%252C+Transilvania%252C+Bucovina%252C+Banat+si+Basarabia+1910.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="PIB-ul provinciilor din România Mare" border="0" data-original-height="709" data-original-width="1600" height="141" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEie_HzSdUaLzAznsse8Wju7ysrKwZz5INEOwP1s5rOrvxapZpjMWW_jq3-_i9YODRLUmV67gJV314IFpNRsxzLYsmDOT3qTSOLH3nlU1boflJL_6jHt1lOCJooxDtzznYhRkPnKgSisix-C/s320/PIB+Vechiul+Regat+%252C+Transilvania%252C+Bucovina%252C+Banat+si+Basarabia+1910.jpg" title="Cât era PIB-ul pe cap de locuitor înanintea Marii Uniri în Vechiul Regat și provinciile alipite" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> <span style="font-family: arial;">Datele mai multor studii realizate în ultimul deceniu ne oferă imaginea productivității la nivel de provincii ale Imperiului Austro-Ungar, Imperiului Rus și a vecinilor bugari în preajma Primului Război Mondial, mai exact în anul 1910 (vezi sursa datelor din imagine).</span></span><span style="font-family: arial;"><br />
</span><a name='more'></a><span style="font-family: arial;"><b><span style="color: red;"> Câteva precizări metodologice</span></b><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Din studiul „<i>South-Eastern European Monetary and Economic Statistics from the Nineteenth Century to World War II</i>”, realizat de băncile naționale din Austria, Bulgaria, România, Grecia, în colaborare cu băncile naționale din Turcia, Albania și Serbia, am putut afla cât era PIB-ul pe cap de locuitor, calculat în lire sterline la cursul mediu din 1910, din România (Vechiul Regat), Bulgaria și Austro-Ungaria, precum și în partea austriacă și ungară a imperiului.</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Din studiul „</span><i><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">Regional Income Dispersion and </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">Market Potential in the Late </span></i><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><i>Nineteenth Century Hapsburg Empire</i>”, realizat de </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">Max Stephan Schulze, am putut afla cât era PIB-ul în provinciile din Imperiul Austro-Ungar în anul 1910 și, combinând datele cu cele din studiul realizat de bănci, am aflat cât era PIB-ul pe cap de locuitor calculat în lire sterline din provinciile Austro-Ungariei.</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Din studiul </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">„</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-style: italic;">Economic Development of the late Russian </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><i>Empire in Regional Perspective</i>”, </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">realizat de Andrei Markevich, am putut calcula, folosind paritatea în aur a noii ruble rusești din 1897 cu leul românesc, PIB-ul pe cap de locuitor din Imperiul Rus și din provincia Basarabia. Pe baza parității, am echivat PIB-ul pe cap de locuitor în lire sterline la nivelul anului 1897. Folosind raportul dintre PIB-ul pe cap de locuitor din Vechiul Regat și cel din Imperiul Rus și Basarabia, am estimat valoarea PIB-ului pe cap de locuitor din anul 1910. Trebuie spus că </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">PIB-ul Imperiului Țarist din 1910 era aproximativ la aceeași valoare cu cel din 1897, economia abia revenindu-și după scăderea înregistrată în timpul războiul ruso-japonez din 1904 - 1905.</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Am ales exprimarea PIB-ului pe cap de locuitor în lire sterline (</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;"><b>£</b>)</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> pentru că datele privind cursul de schimb sunt disponibile pentru toate statele luate în discuție. Cursul de schimb leu/liră sterlină din 1910 era de 25,3 la 1.</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> M-am oprit la anul 1910 pentru că acesta este ultimul an din care dispunem de date referitoare la PIB-ul provinciilor din imperiul Austro-Ungar.</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> <b><span style="color: red;">Care era diferența de PIB pe cap de locuitor dintre România (Vechiul Regat), Bulgaria, Austro-Ungaria și Imperiul Țarist în 1910?</span></b></span><br />
<br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> PIB-ul pe cap de locuitor din Vechiul Regat, calculat în lire sterline la cursul de schimb din 1910, se apropia de media provinciilor din partea ungară a Austro-Ungariei (18,5 </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;">£</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> față de 19,2 <span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;">£</span>) și era cu 35% sub media părții austriece din imperiu (18,5 </span><span style="background-color: white; color: #222222;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">£</span></span><span face="sans-serif" style="background-color: white; color: #222222; font-size: 14px;"> </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">față de 25 </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;">£</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> - vezi harta din imagine). PIB-l pe cap de locuitor din Austro-Ungaria atingea în 1910 echivalentul a 22,5 </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;">£ (cu 22% mai mare decât cel din Vechiul Regat).</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Partea ungară a imperiului (cifrele de culoare verde), deși era mai săracă decât cea austriacă (cifrele de culoare roșie), PIB pe locuitor diind de 19,2 </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">£ față de 25 </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;">£, era mult mai echilibrată în privința diferențelor de PIB pe locuitor (vezi harta din imagine).</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;"><br /></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Față de Imperiul Țarist, PIB-ul pe cap de locuitor din Vechiul Regat era cu 48% mai mare (18,5 </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;">£ </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">față 12,5 </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;">£</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">). </span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Față de vecinii bulgari, cu trei ani înainte de a le lua Cadrilaterul, Vechiul Regat avea un PIB pe cap de locuitor cu 37% mai mare (18,5 </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;">£ </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">față de 13,5 </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;">£</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> - vazi harta din imagine).</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Trebuie spus că valoarea PIB-ului pe cap de locuitor în lire sterline e în prețuri curente, o comparație în prețuri comparabile e greu de făcut pe baza datelor disponibile. Totuși, dat fiind proximitatea provinciilor alipite în 1918, putem aprecia că prețurile din Basarabia, Bucovina, Ardeal și Banat erau apropiate și, prin urmare, PIB-ul pe cap de locuitor în prețuri curente era apropiat de cel în prețuri comparabile.</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> <b><span style="color: red;">Cât era PIB-ul pe cap de locuitor în privinciile alipite în 1918?</span></b></span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Împărțirea pe regiuni statistico - economice din Austro-Ungaria diferea în partea austriacă a imperiului față de cea ungară (vezi harta din imagine). Dacă în partea austriacă, regiunile statistico - economice se suprapuneau pe provinciile istorice, în partea ungară, există o împărțire arbitrară, care ținea cont într-o mai mică măsură de provinciile istorice. </span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Astfel, provincia Transilvaniei nu cuprindea Crișana și Maramureșul, cele două regiuni fiind înglobate în regiunea </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">statistico - economică</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Malul Stâng al Tisei (Left Bank Tisza - vezi tabelul din imagine).</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Banatul românesc era inclus în regiunea statistică Bazinul Mureș - Tisa (Tisza - Maros Basin - vezi tabelul din imagine).</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> În cazul Bucovinei, granițele istorice erau respectate. Același lucru e valabil și pentru Basarabia.</span><br />
<br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Datele obținute ne arată că Vechiul Regat avea un PIB pe cap de locuitor mai mare decât toate provinciile alipite în 1918. Cea mai apropiată valoare a PIB-ului pe cap de locuitor se înregistra în Bazinul Mureș-Tisa (17,8 </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;">£</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> față de 18,5 </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;">£</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">), regiune din care făcea parte Banatul românesc. </span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Așadar, Banatul se apropia la 96% din PIB-ul pe cap de locuitor din Vechiul Regat.</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> După regiunea din care făcea parte Banatul, urma regiunea ce includea Crișana și Maramureșul (Left Bank Tisza - vezi harta din imagine), cu un PIB pe cap de locuitor de 17,2 </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;">£ în 1910 (93% din PIB-ul pe cap de locuitor din Vechiul Regat).</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;"> Regiunea Transilvaniei avea un PIB pe cap de locuitor de 16,6 </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;">£ (90% din valoarea PIB-ului pe locuitor din Vechiul Regat), fiind cea mai săracă dintre regiunile maghiare ce includeau populație românească. În cadrul părții ungare din imperiu, Transilvania era penultima regiune în ceea ce privește valoarea PIB-ului pe cap de locuitor, în urma ei, cu un PIB pe locuitor mai mic, fiind doar regiunea Croația - Slavonia (15,5 </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;">£ - vezi harta din imagine).</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;"> Bucovina era penultima regiune după PIB-ul pe cap de locuitor din partea austriacă a imperiului (cifrele de culoare roșie), cu un nivel al acestui indicator echivalent cu 72% din PIB-ul pe locuitor din Vechiul Regat (13,3 </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;">£ față de 18,5 </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;">£), în urma sa fiind doar Dalmația (10,9 </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;">£)</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;">.</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;"> Basarabia era cea mai săracă povincie în 1910, iar în anul unirii, situația nu se schimbase semnificativ. Nivelul PIB-ului pe cap de locuitor din această provincie era echivalent cu 61% din PIB-ul pe cap de locuitor din Vechiul Regat (11,3 </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;">£ </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;">față de 18,5 </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;">£ - vezi harta din imagine).</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;"> Observăm că provinciile românești din Austro-Ungaria erau în coada topului în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor. Basarabia era mai apropiată de media PIB-ului pe cap de locuitor din Imperiul Rus, dar și PIB-ul din Imperiul Țarist era cu mult sub cel din Austro-Ungaria (12,5 </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;">£ față de 22,5 </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;">£</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;">).</span><br />
<br />
<b><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="color: red;">Ce PIB total ipotetic ar fi avut România Mare în 1910?</span></b><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;"> În 1910, PIB-ul total al Vechiului Regat era echivalent cu 128,9 milioane de lire sterline. Populația totală a Vechiului Regat era de 6,96 milioane de locuitori.</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;"> Cele trei provincii din partea ungară a Austro-Ungariei ce aveau populație românească (Transilvania, Malul Stâng al Tisei și Bazinul Mureș-Tisa) aveau 7,4 milioane de locuitori și un PIB mediu pe cap de locuitor de 17,2 </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;">£. </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;">Datele populației din regiunile alipite cu țara și recunoscute după Tratatul de la Trianon (Ardeal și Banat în anul 1920) estimează o populație pentru acest teritoriu de 5,21 milioane locuitori. Dacă păstrăm PIB-ul pe locuitor mediu de 17,2 </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;">£, rezultă că Banatul și Ardealul (teritoriile de după Trianon) aveau un PIB total de 89,5 milioane lire sterline.</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;"> Bucovina, cu o populație de aproape 800 mii de locuitori în 1910, avea un PIB total echivalent cu 10,6 milioane de lire sterline.</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;"> Basarabia avea în 1910 o populație de 2,44 milioane de locuitori și un PIB total estimat de 27,6 milioane de lire sterline.</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;"> Teritoriul României Mari cuprindea și Cadrilaterul, a cărui populație era în 1910 de aproximativ 285 mii locuitori. În lipsa altor date, acceptăm că PIB-ul pe locuitor din această regiune era ca și media națională a Bulgariei (13,5 </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;">£). Rezultă un PIB total esimat al Cadrilaterului în 1910 echivelent cu 3,8 milioane de lire sterline.</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;"> Teritoriul României Mari în anul 1910 avea o populație totală de 15,7 milioane de locuitori (6,96 milioane aparțineau de Vechiul Regat), un PIB total echivalent cu 260,5 milioane de lire sterline (128,9 milioane </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;">£ era partea Vechiului Regat) și un PIB pe cap de locuitor de 16,6 lire sterline (18,5 </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;">£ era media în Vechiul Regat).</span><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="background-color: white; color: #222222;"> </span></div>
Gheorghe Sofianhttp://www.blogger.com/profile/07871071206147676195noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5291373778146712949.post-54631434903935098612023-11-24T12:47:00.001+02:002023-11-24T12:47:36.087+02:00Cât contribuie regiunile țării la buget<p style="text-align: justify;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi7G9G6GkhzcWVdh8xwQb3-F6NDMx-acZe0GtrtT7_04SelHwMi-hH-lCTkJxbHu0KWt_Te9ElTd65dGbfNCwebSjSzwIslk1qe0pz9msPeiIC713mhK6ZmIJHfIoJFaB-nnYPYgsgjg3GujIFzTGPRlpoC2STh7nOETUNqGuGYg1UwJrfLFXNQDD1tvt01/s1798/Contributii%20regiuni%20la%20buget%202022.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="Topul regiunilor după sumele colectate la buget" border="0" data-original-height="679" data-original-width="1798" height="121" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi7G9G6GkhzcWVdh8xwQb3-F6NDMx-acZe0GtrtT7_04SelHwMi-hH-lCTkJxbHu0KWt_Te9ElTd65dGbfNCwebSjSzwIslk1qe0pz9msPeiIC713mhK6ZmIJHfIoJFaB-nnYPYgsgjg3GujIFzTGPRlpoC2STh7nOETUNqGuGYg1UwJrfLFXNQDD1tvt01/w320-h121/Contributii%20regiuni%20la%20buget%202022.jpg" title="Cât contribuie regiunile țării la buget" width="320" /></a></div><p></p><div style="text-align: justify;"><div><span style="font-family: arial;"> <span>ANAF-ul nostru e unul dintre cele mai slabe fiscuri din spațiul comunitar, rezultatele acestei instituții ne înlătură orice dubiu în această privință când analizăm veniturile bugetare colectate raportate la PIB (aproape 33,4% din PIB).<span><a name='more'></a></span> Anul trecut, sumele colectate de ANAF s-au ridicat la procentul de 27,5% din PIB, restul de pâna la 33,5% reprezentând fonduri UE și alte venituri. <span></span>În UE, doar Irlanda are un grad de colectare mai mic decât noi, dar în cazul Irlandei vorbim de o creștere accentuată a PIB-ului în ultimul deceniu prin localizarea unor multinaționale pe teritoriu acestei țări, acestea fiind atrase de climatul fiscal favorabil. Din totalul</span></span></div><div><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div><span style="font-family: arial;"> <b>În 2022</b>, <b><span>ANAF-ul a colectat 388,2 miliarde de lei</span></b>, conform raportului publicat pe site-ul acestei instituții. Totalul veniturilor la bugetul consolidat, conform Ministerului de Finanțe, a fost de 460 miliarde lei. Deci aproape 72 de miliarde de lei au provenit din alte surse decât de la ANAF (fonduri UE, împrumuturi, redevențe, etc.). </span></div></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> <b><span> Câte taxe colecteză ANAF-ul la nivel regional?</span></b></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif" style="font-family: arial;"> Din rapoartele pentru anul 2022 ale celor<b> opt direcții regionale </b> ce <span>se suprapun pe cele opt regiuni de dezvoltare</span> (vezi datele din imagine), a rezultat că, <b>la nivel regional</b>, <b>s-au declarat sume de plată lîn valoare de 196,7 miliarde de lei</b>. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Alte <b>194,2 miliarde de lei</b> au fost declarate la </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><b>Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili</b> (<span>DGAMC</span>). Această direcție colectează direct <b>de la marile companii</b> din economie. Deși cele mai multe mari companii sunt localizate în regiunea capitalei, acestea plătesc direct la DGAMC. La fel e și cazul în cazul marilor companii din restul țării. </span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> Deci <b><span>taxele colectate la nivel de regiuni</span> provin de la companiile mijlocii</b>, <b>mici și persoanele fizice</b>.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> Mai trebuie spus că <b>între ceea ce a încasat la termen ANAF-ul de la nivel regional și de la DGAMC</b> (337,1 mld. lei) <b>și sumele declarate</b> <b>de plată</b> (390,9 mld. lei - vezi datele din imagine) e o <b>diferență de peste aproape 54 miliarde lei</b>, sumă ce a fost colectată în mare parte până la întocmirea raportului pe parcursul anului curent, ajungându-se astfel la totalul de <b>388,2 miliarde lei</b>.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> Rapoartele de la <b><span>nivel regional</span></b> ale <b>direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice </b>(<span>DGRFP</span>-uri) ne arată că<b> <span>cele mai mari sume de plată s-au declarat în regiunile</span></b> <b>București-Ilfov </b>(72 mld. lei), <b>Nord-Vest</b> (23 mld. lei), </span><b style="font-family: arial;">Sud-Muntenia</b><span style="font-family: arial;"> (22,3 mld. lei ) și</span><span style="font-family: arial;"> <b>Centru</b> (20 mld. lei </span><span style="font-family: arial;">- vezi datele din imagine</span><span style="font-family: arial;">). </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> <b><span>Cele mai mici sume de plată s-au declarat</span></b> în regiunile <b>Nord-Est</b> (17,5 mld. lei), <b>Sud-Est </b>(16,7 mld. lei), <b>Vest</b> (14,5 mld. lei) și <b>Sud-Vest Oltenia</b> (10,7 mld. lei - vezi tabelul din imagine).</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> Și la nivelui <b>Direcției Generale a Marilor Contribuabili</b> e o diferență semnificativă între <b>încasările la termen</b> (174,2 mld. lei) și <b>sumele declarate</b> <b>de plată</b> (194,2 mld. lei) pe parcursul anului 2022.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> Datele ANAF pe anul trecut ne arată că <b>36.6% din veniturile declarate</b> <b>la nivel de regiuni</b> provin din <b>regiunea capitalei</b>. Restul veniturilor se împart între cele șapte direcții regionale. Vorbim de venituri colectate de la companiile mijlocii, mici și de la persoanele fizice.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> Repet, <b><span>marile companii nu intră în calcul</span></b>, <b>acestea fiind administrate direct de <span>DGAMC</span></b>. Totuși, cu titlu informativ, trebuie spus că <b>din totalul de 3.732 de mari companii</b> administrate de această direcție anul trecut, <b>1.682 aveau sediul în București</b>, <b>275 în Ilfov</b>, <b>171 în Cluj</b>, <b>154 în Timiș</b>, <b>113 în Prahova</b> și <b>103 în Brașov</b> (accesează <a href="https://static.anaf.ro/static/10/MariContribuabili/RAPORT_ACTIVITATE_2022.pdf">aici</a> împărțirea marilor companii pe județe, conform raportului de activitate al DGAMC).</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> <b>Dacă</b> n-ar exista această direcție și <b>toate taxele la nivel regional s-ar colecta în funcție de sediul principal al companiilor</b>, atunci <b>regiunea capitalei</b>, ce deține peste 52% din numărul marilor companii, ar contribui la buget cu cel puțin <b>50% din veniturile colectate de ANAF</b>. Oricât de urâți de restul țării ar fi miticii, când vine vorba de contribuții la buget, ei țin în spate bugetul țării.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"></span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"></span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"></span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"></span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"></span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"></span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"></span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"></span></span> </span><br /></p>Gheorghe Sofianhttp://www.blogger.com/profile/07871071206147676195noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5291373778146712949.post-51942861208679716472023-11-17T14:12:00.001+02:002023-11-17T14:12:37.675+02:00Cât a câștigat în materie de industrie România după Marea Unire de la 1918<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgodI9f_tJljr8EEo727ifT7kcTx-hQuw1Y-XmR_m5hWZFBXywLJ0Y5W6KqmRcMn-W5IZZAjrg9uyhYFqew9yqgywhtYFTQOzqyaS4L63UoCpdUoMdSoKG2TUQdKwBrJXzVy15A7Y63wpAW/s1600/PIB+1905+1929+componente+1.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="Ce aport au adus la economia României provinciile alipite în 1918" border="0" data-original-height="717" data-original-width="1600" height="143" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgodI9f_tJljr8EEo727ifT7kcTx-hQuw1Y-XmR_m5hWZFBXywLJ0Y5W6KqmRcMn-W5IZZAjrg9uyhYFqew9yqgywhtYFTQOzqyaS4L63UoCpdUoMdSoKG2TUQdKwBrJXzVy15A7Y63wpAW/s320/PIB+1905+1929+componente+1.jpg" title="Cât a câștigat în materie de industrie România după Marea Unire de la 1918" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> <span style="font-family: arial;"> Există mitul conform căruia, Unirea de la 1918 a adus României, mai ales prin provinciile din imperiul Austro-Ungar, un mare aport industrial. E un mit, și ca orice mit, evident e fals. </span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"></span><br />
</span><a name='more'></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> În 2017, domnii Victor Axenciuc și George Georgescu au publicat studiul „<i>Gross Domestic Product - National Income of Romania 1862 - 2010. Secular statistical series and methodological foundations</i>”. În acest studiu găsim date privind evoluția PIB-ului României din 1862 până în 2010, dar și date privind componentele PIB-ului pe sectoare economice și evoluția productivității pe locuitor și pe persoană ocupată în sectoarele economiei.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> Am selectat din acest studiu date din perioada 1905 -1914 pentru a avea o imagine clară despre structura economiei și productivitatea din Vechiul Regat, iar în cazul României Mari, datele statistice sunt aferentei perioadei 1920 - 1929, suficient cât să ne facem o idee despre diferențele dintre economia de dinainte și de după Primul Război Mondial. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> Am mai abordat în trecut subiectul diferențelor de dezvoltare dintre provinciile alipite înainte de Primul Război Mondial (vezi <a href="https://www.analizeeconomice.ro/2020/07/cat-era-pib-ul-pe-cap-de-locuitor.html">aici</a>). Datele puse cap la cap din mai multe studii ne arătau că productivitatea din Vechiul Regat era peste cea din toate provinciile alipite în 1918. De data asta, vorbim de un studiu integral care ne arată aceeași realitate.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <span><b>Cât de mult se baza economia pe industrie, agricultură și servicii în Vechiul Regat și cum era situația în România Mare?</b></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Din datele studiului sus-amintit, reiese faptul că, între 1905 și 1914, aportul industriei în Valoarea Adăugată Brută (VAB) de la nivelul economiei Vechiului Regat a avut o pondere medie de 21%. Anii de vârf, în care ponderea industriei a atins nivelul de 24% au fost 1908 și 1914, iar anii cu cele mai scăzute ponderi au fost 1905 și 1906 (pondere de 18% din VAB - vezi tabelul din imaginea 1). </span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Trebuie precizat faptul că prețurile sunt exprimate în dolari la paritatea de cumpărare a anului 2000 (<span>$ ppp 2000</span>).</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> În perioada României Mari (1920 - 1929), ponderea industriei în valoarea adăugată brută din economie a avut o medie de 19%, anul 1920 fiind anul de minim (15% din VAB) iar anul 1928 fiind anul de maxim (22% - vezi tabelul din imaginea 1). </span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> E clar că după Marea Unire, România Mare era mai puțin industrializată decât Vechiul Regat.</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Datele studiului ne oferă informații și despre ponderea în economie a celorlalte sectoare. Astfel, agricultura avea o pondere medie în valoarea adăugată brută a economiei Vechiului Regat (anii 1905 -1914) de 38%, iar această pondere aproape s-a păstrat și în perioada analizată a României Mari (1920 - 1929), economia din interbelic fiind puțin mai agrară decât cea din antebelic, dacă e să fiu cât mai exact (38% față de 37,9% din VAB).</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Serviciile aveau o pondere medie în economia Vechiului Regat de 35%, iar în România Mare de aproape 37%. </span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Construcțiile aveau o pondere medie în economia Vechiului Regat de 6% și de aproape 7% în economia României Mari.</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Iată că Vechiul Regat era mai industrializat și mai puțin agrar decât România Mare. Asta înseamnă că provinciile alipite aveau o industrie mai puțin dezvoltată și un sector agricol puțin mai dezvoltat.</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> <span><b>Cum arăta productivitatea pe cap de locuitor și persoană ocupată pe ramuri economice în Vechiul Regat și cum arăta în România Mare?</b></span></span><b><br /></b>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><b><span style="color: red;"><br /></span></b></span>
</span><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEim7vl34TayfC-2HpEzzlBaxInnZQkbxzWBiUKMLMM7ta4j4uERXJNpzC8VUmVyuOYAsTD8e-lqXUV6ISafawR49680wF_PpfQQr0glTRK-HuG_MrqAMMoxjMc7V5ZH5Mq8QKBwase10whG/s1600/PIB+1905+1929+componente+2.jpg" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><span style="font-family: arial;"><img alt="Cât a câștigat în materie de industrie România după Marea Unire de la 1918" border="0" data-original-height="708" data-original-width="1600" height="141" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEim7vl34TayfC-2HpEzzlBaxInnZQkbxzWBiUKMLMM7ta4j4uERXJNpzC8VUmVyuOYAsTD8e-lqXUV6ISafawR49680wF_PpfQQr0glTRK-HuG_MrqAMMoxjMc7V5ZH5Mq8QKBwase10whG/s320/PIB+1905+1929+componente+2.jpg" title="Ce aport au adus la economia României provinciile alipite în 1918" width="320" /></span></a><span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="color: red; font-weight: bold;"> </span>PIB-ul pe cap de locuitor din Vechiul Regat era mai mare decât cel din România Mare. În perioada 1905 - 1914, media PIB-ului pe cap de locuitor a fost de 1.138 $ ppp 2000, iar în perioada 1920 - 1929, media a fost de 983 $ ppp 2000. Cel mai bun an pentru Vechiul Regat a fost 1910 (1.282 $), iar cel mai bun pentru România Mare a fost anul 1929 (1.114 $ - vezi tabelul din imaginea 2).</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Dacă ne raportăm la valoarea adăugată brută per total pe persoană ocupată, și în cazul acesta Vechiul Regat sta mai bine decât România Mare. O persoană ocupată în economie a avut o medie a valorii adăugate brute de 2.002 $ în perioada analizată din Vechiul Regat și de 1.612 $ în perioada analizată din timpul României Mari. Acest lucru s-a întâmplat deși rata de ocupare a populației din Vechiul Regat era mai mică decât cea din România Mare (54,5% față de 58,4% din populația totală - vezi tabelele din imaginea 2). </span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> La nivel de sectoare ale economiei, o persoană ocupată în industrie avea o productivitate medie de 5.847 $ în timpul Vechiului Regat și de 4.882 $ în perioada analizată a României Mari.</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Deci nu numai că industria avea o pondere mai mică în economie în perioada analizată a României Mari, dar și productivitatea pe persoană ocupată în acest sector era mai scăzută. Asta înseamnă că populația ocupată în industrie din Vechiul Regat genera o productivitate mai mare.</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Productivitatea din agricultură a avut de suferit în România Mare, o persoană ocupată în acest sector generând o valoare adăugată medie anulă de 758 $, față de una din Vechiul Regat, care genera o valoare adăugată medie de 952 $</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">.</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> În servicii, productivitatea medie anuală pe persoană ocupată a scăzut și mai mult în perioada României Mari (4.614 $) față de perioada analizată din Vechiul Regat (6.642 $ - vezi tabelul din imaginea 2).</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> În construcții am asistat la o creștere a productivității pe persoană ocupată în România Mare (18.016 $) față de Vechiul Regat (10.749 $), dar cum ponderea acestui sector în economie era redusă în privința populației ocupate (vezi tabelele din imaginea 2), impactul asupra productivității per ansamblu a fost redus.</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Toate aceste date ne arată că industrializarea României a scăzut după Marea Unire, iar productivitatea, fie că vorbim de PIB-ul pe cap de locuitor, fie că analizăm VAB-ul pe persoană ocupată, a avut de suferit în perioada interbelică. </span><br /></span>
<br />
<br /></div>
Gheorghe Sofianhttp://www.blogger.com/profile/07871071206147676195noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5291373778146712949.post-80475629283934173742023-11-03T10:52:00.001+02:002023-11-03T10:52:26.449+02:00Topul marilor primării din țară după venituri<p style="text-align: justify;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi6Ho4LOpwmXJmBr998Mkc3ATirH91RFcx4ZMdVTQ4xrd6GxIH2IZe7uNv2XZPMDDdg9NLSrgtNWy7fUN2PdypMHmEOWUg1P9nmagyoRtoGEkmQ4BgsBoH0fjPjlViCg3llRw1_ycPnkCJuMYn_73ApiDlf-CACtmbyABQT9TiZbGYwmXHHK2SSaqFudA/s1542/Bugete%20primarii%20resedinta%20anul%202022.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="Topul reședințelor de județ după veniturile primăriilor din 2022" border="0" data-original-height="782" data-original-width="1542" height="162" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi6Ho4LOpwmXJmBr998Mkc3ATirH91RFcx4ZMdVTQ4xrd6GxIH2IZe7uNv2XZPMDDdg9NLSrgtNWy7fUN2PdypMHmEOWUg1P9nmagyoRtoGEkmQ4BgsBoH0fjPjlViCg3llRw1_ycPnkCJuMYn_73ApiDlf-CACtmbyABQT9TiZbGYwmXHHK2SSaqFudA/w320-h162/Bugete%20primarii%20resedinta%20anul%202022.jpg" title="Topul marilor primării din țară după venituri" width="320" /></a></div><div style="text-align: justify;"> <span style="font-family: arial;">Anul trecut, veniturile totale ale administrațiilor locale (primării de municipii, de orașe și de comune și consilii județene) au ajuns la valoarea de aproape 91 miliarde de lei, cu </span><span style="font-family: arial;">peste 11 miliarde de lei mai mult decât în 2021 (</span><span style="font-family: arial;">79,6 </span><span style="font-family: arial;">mld. lei).</span></div><p></p><p></p><div style="text-align: justify;"><span><a name='more'></a></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> Datele Direcției pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației publicate recent ne arată situația în detaliu a bugetelor locale de anul trecut, pe categorii de venituri și cheltuieli de la nivel de consilii județene, primării de municipii, orașe și comune. </span><span style="font-family: arial;">Execuțiile bugetare de la finalul anului ne arată exact cât au încasat și cât au cheltuit în acel an administrațiile locale, de multe ori înregistrându-se discrepanțe mari între bugetele aprobate de administrații la începutul anului și execuția de la final de an. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> Așa se face că, de exemplu, Primăria Iași, a avut la început de an un buget de venituri aprobat de 1,81 miliarde lei, iar la finalul anului trecut, execuția a arătat că încasările efective au fost de 1,52 miliarde lei, deci o discrepanță de aproape 300 milioane lei. În cazul Primăriei Cluj-Napoca, discrepanța e și mai mare. La începutul lui 2022, primăria condusă de Boc și-a votat un buget de 2,15 miliarde de lei, iar la final de an a încasat cu peste 800 milioane de lei mai puțin (1,31 miliarde lei). De ce mai toate primăriile își estimează la început de an venituri mult mai mari decât cele efectiv încasate? Probabil, pentru că nu vor aibă probleme cu cheltuielile, de asemenea, umflate la început de an și nu vor să aștepte rectificările bugetare de pe parcursul anului.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> Anul trecut, la nivelul municipiilor reședință de județ și al celor șapte primării ale capitalei s-au înregistrat venituri totale de 33,58 miliarde lei (vezi tabelele din imagine). Iată că mai mult de o treime din veniturile și cheltuielile bugetelor locale revin primăriilor reședință de județ (inclusiv cele din capitală, capitala fiind reședința Ilfovului).</span></div><div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; text-align: justify;"><div style="margin: 0px;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><span style="font-family: arial;"> <b> Ce primării au avut cele mai mari venituri încasate în anul 2022?</b></span></span></div><div><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div><span style="font-family: arial;"> <b>Capitala</b> e de departe <b>campioana primăriilor</b> în materie de venituri. <span><b>Cele șapte primării din București</b></span> au avut <span>venituri însumate</span> de aproape<span> <b>13,37 miliarde de lei</b></span>. Șase din cele șapte primării sunt între primele 10 cele mai bogate primării din țară. </span></div><div><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div><span style="font-family: arial;"> <b>Primăria Municipiului București</b> (<span>primăria generală a capitalei</span>) a avut anul trecut venituri totale de 5,3 miliarde de lei, nivel al veniturilor ce situează această primărie pe <b>primul loc în topul național</b>.</span></div><div><span style="font-family: arial;"> <b>Primăria Sector 3 e pe locul doi</b> la nivel național cu venituri totale de 1,59 miliarde de lei încasate pe parcursul anului trecut. Sectorul condus de Negoiță are deja câțiva ani de când depășește ca venituri sectorul 1, condus de Clotilde.</span></div><div><span style="font-family: arial;"> <b>Primăria Iași e a treia pe țară și campioana provinciei</b> după veniturile din 2022 (1,52 mld. lei - vezi tabelele din imagine). Cluj-Napoca a căzut mult anul trecut în clasamentul veniturilor, după ce în 2021 fusese pe locul doi la nivel național (vezi <a href="https://www.analizeeconomice.ro/2022/05/cati-bani-au-avut-pe-mana-primarii.html">aici</a> datele din 2021). Nu doar Iașul și cinci primării din capitală, dintre care două deja le-am menționat, au devansat Clujul ca venituri în 2022, ci și Primăria Timișoara (1,49 miliarde lei).</span></div><div><div><span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> <b>Pe locul patru se află </b></span><span><b>Primăria Sector 1</b></span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">, cu venituri totale în 2022 de 1,49 miliarde lei, cu mai puțin de un milion mai mult decât veniturile Primăriei Timișoara (vezi tabelele din imagine).</span></span></div><div><span style="font-family: arial;"> <b>Locul cinci e ocupat de Primăria Timișoara</b>, cu venituri totale de peste 1,49 miliarde lei, orașul condus de Fritz beneficiind probabil de o suplimentare de fonduri pentru a face față pregătirilor pentru statutul de capitală culturală de anul acesta.</span></div><div><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div><span style="font-family: arial;"> Pe <b>locul șase la nivel</b> de național găsim <b>Primăria Sector 2</b>, cu venituri în 2022 de 1,42 miliarde lei. </span><b style="font-family: arial;">Locul șapte</b><span style="font-family: arial;"> la nivel național e ecupat de </span><b style="font-family: arial;">Primăria Sector 6</b><span style="font-family: arial;">, cu venituri totale de 1,36 miliarde lei. </span><span style="font-family: arial;">Abia pe </span><b style="font-family: arial;">locul opt</b><span style="font-family: arial;"> la nivel național se află </span><b style="font-family: arial;">Primăria Cluj-Napoca</b><span style="font-family: arial;">, veniturile acesteia în 2022 fiind de 1,31 miliarde lei. </span><b style="font-family: arial;">Locul nouă</b><span style="font-family: arial;"> e ocupat de </span><b style="font-family: arial;">Primăria Sector 4 </b><span style="font-family: arial;">(1,29 miliarde lei), iar </span><b style="font-family: arial;">locul zece</b><span style="font-family: arial;"> e ocupat de </span><b style="font-family: arial;">Primăria</b><span style="font-family: arial;"> </span><b style="font-family: arial;">Constanța</b><span style="font-family: arial;"> (1,15 miliarde lei - vezi tabelele din imagine). Față de anii anteriori se observă o detașare a primăriilor din top 10, mai ales prin situarea deaspra pragului psihologic de un miliard de lei</span><span style="font-family: arial;">.</span></div></div><div><span style="font-family: arial;"></span></div><div></div><span style="font-family: arial;"><br /></span><div style="-webkit-text-stroke-width: 0px;"><div style="margin: 0px;"><span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> <b>Cele mai mici venituri la nivel de primării de municipii reședință</b> din 2022 le-au înregistrat primăriile Sfântu Gheorghe (197 milioane lei), Zalău (193 mil. lei), Slobozia (148 mil. lei), Alexandria (146 mil. lei) și Miercurea Ciuc</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> 144 mil. lei - vezi tabelele din imagine)</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">. </span></span></div><div style="margin: 0px;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="margin: 0px;"><br /></div></div></div>Gheorghe Sofianhttp://www.blogger.com/profile/07871071206147676195noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5291373778146712949.post-91612300223402491702023-10-20T10:23:00.001+03:002023-10-20T10:23:29.330+03:005 mituri despre economia României interbelice<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgzLucpyPoQ9FTu9KagOYYV7KiiHEeB4Owa4vi_Wl2VAz92WycJZR7wHVf-WKyp28Nzb8WyLIldnYFA36p74iXphj6qGn4Hf4QiWS5eLxNFmjzXb2fzoKAdHNCqTG67-_4UMmc-9jTuD8D5/s1600/Romania+interbelica.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="5 mituri false despre economia României interbelice" border="0" height="182" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgzLucpyPoQ9FTu9KagOYYV7KiiHEeB4Owa4vi_Wl2VAz92WycJZR7wHVf-WKyp28Nzb8WyLIldnYFA36p74iXphj6qGn4Hf4QiWS5eLxNFmjzXb2fzoKAdHNCqTG67-_4UMmc-9jTuD8D5/s320/Romania+interbelica.jpg" title="Cât de reale sunt miturile economiei României interbelice" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;">România interbelică, idealizată de mulți, a fost o pătură ce le-a ținut de cald unora în era comunismului. Interesant e că pătura a rămas, ba, chiar a fost folosită de mai mulți în perioada tranziției post-comuniste, pe post de antiteză între un trecut glorios și un prezent, de atunci, mocirlos.</span></div>
<a name='more'></a><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">Chiar și în prezent, poți auzi despre grânarul Europei ce eram și nu mai suntem, despre salariile colosale ale cadrelor didactice, despre aportul industrial adus după unire de Transilvania și Banat, despre dezvoltarea economică nemaiatinsă de atunci și despre creșterea urbanizării după unire ca urmare a aportului important de populație urbană din provinciile alipite. Toate acestea sunt mituri contrazise de cifrele vremii, cifre ce sunt omise cu bună știință, sau doar din ignoranță. Să le luăm pe rând.</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> <b>Un prim mit</b> se referă la <b>România - grânarul Europei</b>. Am mai abordat acest subiect cu ceva timp în urmă, iar acum voi utiliza aceleași argmente pentru a contrazice acest mit. </span>Conform International Annuary of Agricultural Statistics, România producea circa 5% din producția totală de cereale a Europei și aproximativ 6,4% din producția de grâu a Europei, în perioada a premergătoare primului război mondial (1909 - 1913). În perioada interbelică, între 1934 și 1938 (perioada de vârf a producției și exporturilor), procentul deținut de România în producția de cereale a Europei era de 8,3%. Exporturile din perioada interbelică ale României Mari au fost, totuși, mai mici decât în perioada antebelică. Anul 1937 a însemnat în lume un an cu producții slabe la culturile de cereale. De această conjunctură a profitat România, exportând (circa 6,4 % din exporturile mondiale din acel an) mai mult decât de obicei (2,12 mil tone de cereale, din care 1 milion de tone de grâu). Cifrele erau oricum mai mici decât cele existente înainte de primul război mondial, când se exportau aproape 3 mil. tone de cereale, din care 1,3 - 1,5 mil. tone erau de grâu. România era un mare producător de grâu, dar n-a făcut jocurile pe această piață, nici înainte de război, nici după.</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> <b>Al doilea mit</b> se referă la salariile colosale din învățământ din perioada interbelică. Un profesor de liceu avea un salariu brut lunar de 6.000 lei în 1938, iar cel al unui învățător era de 3.500 lei. Tradus în dolari, la cursul de la acea dată (138,45 lei pentru un dolar), profesorul câștiga 43,3 de dolari, iar învățătorul câștiga 25,3 dolari. Comparativ cu alte ocupații, salariile profesorilor și învățătorilor erau mai mari. De exemplu, un miner câștiga 2.361 de lei (17,05 dolari), iar un lucrător în industria alimentară avea un salariu de 2.118 lei (15,3 dolari). Salariile erau mai mari, dar nu colosale, iar dacă aplicăm deprecierea dolarului până în prezent, ne rezultă că un dolar din 1938 valorează astăzi 18,6 dolari, astăzi, învățătorul ar trebui să câștige 470 de dolari, iar profesorul 805 de dolari.</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <b>Al treilea mit </b>este dat de industria din Transilvania și Banat. Conform lucrării Istoria României. Transilvania, vol. II, Cluj, 1997, aportul regiunilor la industria națională în 1919 era:</span></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<ul>
<li><span style="font-family: arial;">Vechiul Regat - 53%</span></li>
<li><span style="font-family: arial;">Transilvania - 27%</span></li>
<li><span style="font-family: arial;">Banat - 11%</span></li>
<li><span style="font-family: arial;">Bucovina - 5% </span></li>
<li><span style="font-family: arial;">Basarabia - 4%</span></li>
</ul>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Economia României Mari a înregistrat un aport industrial semnificativ după unire, dar Regatul rămânea cea mai industrializată zonă, petrolul și ieșirea la mare fiind principalele motoare de stimulare a industriei. Oricum, la aproape două decenii distanță, în 1938, în structura venitului național (pe atunci nu se calcula PIB-ul), industria deținea 16,9%, agricultura 38,4%, serviciile 39%, iar construcțiile 5,7%. În două decenii, industria nu decolase încă.</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> </span><b>Al patrulea mit</b><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> e reprezentat de dezvoltarea fără precedent a economiei din perioada interbelică. Anul 1938, considerat anul de vârf al economiei românești, găsea România cu 78,1% din populație ocupată în agricultură, în timp ce în Ungaria procentul era de 53%. În vestul Europei, procentul varia între 6% în Elveția și 48% în Italia. Economia se baza pe un aport industrial de 16,9%, în timp ce media statelor din vestul Europei era de 33%. Venitul național total era, la cursul oficial, din 1938, de 1,5 mld. dolari (78 de dolari pe cap de locuitor). În Ungaria venitul național/locuitor era de 111 dolari, în Cehoslovacia era de 174 dolari, în Polonia era de 104 dolari, în Marea Britanie era de 378 dolari, în Germania era de 338 dolari, iar în Franța era de 237 dolari (conform lucrării - România și Europa. Acumularea decalajelor economice (1510 - 2010), Bogdan Murgescu, Polirom, Iași). Nu eram nici măcar aproape de lumea civilizată, iar cifrele ne arată această realitate. Din păcate, nici astăzi nu suntem.</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> </span><b>Al cincilea mit</b><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> se referă la creșterea populației urbane după unire, mai ales prin aportul adus de orașele transilvănene. Toate provinciile ce s-au unit cu țara în 1918, cu excepția Bucovinei, aveau un grad de urbanizare mai scăzut decât Regatul, conform recensământului din 1930. Bănuim că gradul de urbanizare din 1919 era și mai redus. Gradul de urbanizare în Vechiul Regat era de 23,6%, Bucureștiul contribuind la acest grad într-o mai mare măsură în Țara Românească (18%), decât în Moldova (21%). Prima regiune ca grad de urbanizare era Bucovina (26,6%), urmată de Vechiul Regat (23,6%), Transilvania+Banat (17,3%) și Basarabia (12,8%). Gradul de urbanizare a scăzut din cauza aportului mai mic al Basarabiei, al Transilvaniei și Banatului. Cele mai mari orașe în 1930 erau: București (633 mii), Chișinău (117 mii), Cernăuți (111 mii), Iași (102 mii), Galați (101 mii), Cluj (98 mii), Timișoara (91 mii). Mitul este mit, adică fals, provinciile alipite nu aveau un grad de urbanizare mai ridicat decât Vechiul Regat, cu excepția Bucovinei, care avea un aport în populația totală mic (totalul populației fiind de 840 de mii). Din păcate, nici în Vechiul Regat, și nici în România Mare, gradul de urbanizare nu se apropia de țările vestului Europei, ce tindea spre 50%.</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Tragem linie și vedem că n-am fost gânarul Europei, profesorii și învățătorii nu-și numărau toată ziua banii, aportul industrial de peste munți nu e nici pe departe strivitor, dezvoltarea economică era la coada statelor europene (ca și astăzi, de fapt), iar orașele transilvane erau mai drăguțe, dar nu și populate. La final, ne dăm seama că și astăzi ne despart de lumea civilizată aceleași decalaje. </span></span></div>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">
</span>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
Gheorghe Sofianhttp://www.blogger.com/profile/07871071206147676195noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5291373778146712949.post-5864695975599117182023-10-13T13:37:00.001+03:002023-10-13T13:37:40.141+03:00PIB-ul pe județe în Epoca de Aur<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgQTJhl_eXHRWq_TkbT2Y_aWCcHb38TvPCwlharnA_cj98cMv3eag3gD1yrb4DZrQ0Xi6hTkOaLBxDPeTa0_YSWOg797gGfBpCyrj3Qq8OaHvf0P79znzStAHggZFO_2Ei_LLytW9Wc6bg2/s1600/PIB+judete+1985+harta.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="Topul județelor după PIB-ul pe locuitor în perioada comunistă" border="0" height="141" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgQTJhl_eXHRWq_TkbT2Y_aWCcHb38TvPCwlharnA_cj98cMv3eag3gD1yrb4DZrQ0Xi6hTkOaLBxDPeTa0_YSWOg797gGfBpCyrj3Qq8OaHvf0P79znzStAHggZFO_2Ei_LLytW9Wc6bg2/s320/PIB+judete+1985+harta.jpg" title="PIB-ul pe județe în Epoca de Aur" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> <span style="font-family: arial;"><b>Republica Socialistă România</b> <b>din anul 1985 avea un Produs Intern Brut de 817,4 miliarde de lei</b> (46,97 mld. $ la cursul de 17,4 lei pentru 1 $). </span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<a name='more'></a><span style="font-family: arial;"> <span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> </span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Datele preluate din</span> <b>Raportul anual al BNR din 1998</b><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> ne oferă, în linii mari, o imagine a economiei României comuniste începând cu anul 1985. </span><b>Aflăm din acest raport cu cât contribuiau sectoarele economiei la formarea PIB-ului</b><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">. În acel an, <b>i</b></span><b>ndustria avea o contribuție de 46,1%</b><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">, </span><b>agricultura de 14,9%</b><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">, </span><b>construcțiile de 6,7%</b><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">, </span><b>transporturile și comunicațiile</b><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> aveau un aport de </span><b>6,6%</b><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">, </span><b>comerțul</b><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">, </span><b>turismul</b><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">, </span><b>hotelurile și restaurantele</b><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> contribuiau cu </span><b>5,9%</b><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">, iar</span><b> restul serviciilor</b><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> contribuiau cu </span><b>19,8%</b><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">.</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <b> Din Anuarul Statistic al Republicii Socialiste România din anul 1986</b>, <b>aflăm cât era populația ocupată </b>din țară în anul 1985 (10,6 mil. persoane)<b> și cum se distribuia pe județe și pe sectoarele economiei</b>. <span>Având populația ocupată pe sectoarele economiei la nivelul județelor și contribuția sectoarelor economiei la formarea PIB-ului, putem estima cu cât contribuiau județele la formarea PIB-ului național.</span> </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> În trecut am mai avut un asemenea demers, dar estimarea a fost făcută prin raportarea numărului mediu de salariați de la nivelul județelor (vezi <a href="http://www.analizeeconomice.ro/2016/02/cu-cat-contribuiau-la-pib-ul-romaniei.html">aici</a>). Estimarea de acum, prin raportarea la populația ocupată din județe în funcție de sectorul economic, are o senzitivitate mult mai mare. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> Institutul Național de Statistică calculează PIB-ul la nivel de județe începând cu anul 1995, iar PIB-ul de la nivel de regiuni statistice începând cu anul 1993. Din acest motiv am încercat să realizez o estimare a PIB-ului la nivel de județe din timpul comunismului, folosind metodologia Comisiei Naționale de Prognoză pentru calcularea contribuției femeilor la produsul intern brut (vezi <a href="https://cnp.ro/wp-content/uploads/2021/08/contributia_PIB_femei.pdf" target="_blank">aici</a> studiul). </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <b><span>Care erau județele cu cea mai mare contribuție la PIB-ul României anului 1985?</span></b></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><b><br /></b></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><b> Bucureștiul și Ilfovul</b> (la vremea aceea cele două formau o singură entitate administrativă) <b>contribuiau la PIB-ul național cu</b> 103,1 miliarde de lei (<b>12,6%</b> din total - vezi hărțile din imagine). <b>Pe locul doi</b>, după contribuția la PIB, se situa<b> județul Prahova</b>, cu <b>o pondere de 4,1% din PIB</b> (33,4 miliarde de lei).<b> Locul trei</b> era adjudecat de <b>județul Brașov</b>, cu <b>o pondere în PIB de 3,6%</b> (29,5 miliarde de lei).<b> </b></span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><b> În ordine descrescădoare</b>, după ponderile deținute în PIB-ul național, <b>urmau județele</b>: <b>Cluj</b> (3,4%), <b>Timiș</b> (3,3%), <b>Iași</b> (3,2%), <b>Argeș</b> (3,1%), <b>Dolj</b> (3,1%), <b>Constanța</b> (3,1%) și <b>Bihor</b> (2,9% - vezi hărțile din imagine). </span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <b>Județele cu cele mai mici ponderi estimate în PIB-ul național din anul 1985 </b>erau <b>Sălaj </b>(1,1%), <b>Covasna</b> (1,0%) și<b> Ialomița</b> (1,0%).</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <b><span>Cum arăta topul județelor după PIB-ul pe locuitor estimat din anul 1985?</span></b></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Tot <b>din Anuarul Statistic din anul 1986 aflăm cât era populația estimată a județelor la 1 ianuarie 1985</b>. <b>Populația totală a României era estimată 22,7 milioane de locuitori</b>. Putem merge, așadar, mai departe, și să estimăm PIB-ul pe locuitor de la nivelul județelor. </span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> <b>La nivel național</b>, <b>PIB-ul pe locuitor era de 35,97 mii lei</b> (2.067 $). În cazul PIB-ului pe locuitor de la nivel național nu vorbim de o estimare, ci de o cifră reală.</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <b>Bucureștiul și Ilfovul erau și pe primul loc</b> și în privința <b>PIB-ului pe locuitor</b> (<b>46 mii lei</b> - vezi harta din imagine). <b>Brașovul era locul doi</b>, cu un <b>PIB pe locuitor</b> estimat de <b>43,3 mii lei</b>. Urmau în top, cu valori apropiate, județele miniere <b>Hunedoara</b> (<b>40,8 mii lei</b>) și <b>Gorj </b>(<b>40,2 mii lei</b>). </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <b> Topul județelor după PIB-ul pe locuitor</b> estimat din anul 1985 <b>continua cu județele</b>: <b>Sibiu</b> (39 mii lei), <b>Prahova</b> (38,8 mii lei), <b>Argeș</b> (38,5 mii lei), <b>Timiș</b> (37,9 mii lei), <b>Cluj</b> (37,7 mii lei) și <b>Harghita</b> (37,7 mii lei - vezi harta din imagine).</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <b>Cele mai mici valori ale PIB-ului pe locuitor</b> estimat se înregistrau în județele: <b>Vaslui </b>(29 mii lei), <b>Botoșani</b> (28,9 mii lei), <b>Giurgiu</b> (28 mii lei), <b>Călărași</b> (27,6 mii lei) și<b> Ialomița </b>(27,3 mii lei).</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> <span>Observăm că ecartul între primele patru locuri după PIB-ul pe locuitor e mult mai mic decât cel din prezent.</span> <b>Anul acesta</b>, conform Comisiei Naționale de Prognoză și Strategie,<b> PIB-ul pe locuitor din București va fi aproape dublu față de Cuj, </b>județul aflat pe locul doi (42,3 mii euro față de 22,8 mii euro)</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">. De asemenea, trebuie remarcat că,<b> 17 județe</b>, <b>plus București-Ilfov</b>, <b>erau deasupra mediei naționale în anul 1985</b>, <b><span>spre deosebire de situația din prezent</span></b>, <b>când doar 6 județe</b>, <b>plus capitala</b>, <b>se situează deasupra mediei naționale</b> (vezi </span><a href="https://cnp.ro/wp-content/uploads/2023/01/PROGNOZA-2022-2026-in-profil-teritorial-aferenta-Prognozei-macroeconomice-de-toamna-2022-.pdf" target="_blank">aici</a> <span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">la</span> <span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">ce PIB pe locuitor au ajuns județele anul trecut</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">). </span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> </span></div><div style="text-align: justify;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span></div>
Gheorghe Sofianhttp://www.blogger.com/profile/07871071206147676195noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-5291373778146712949.post-18039850144742885412023-10-06T13:45:00.002+03:002023-10-06T13:47:30.201+03:00Care era rata analfabetismului în județele României Mari<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEijXo1qb4d_yACkuc5gw-M6MN8PqwCvBrM35r3V5Vk48O8LitZgNQAZm7XRSEIEpsM4pP1hlxZq6dbDajwQi4aJ47_52vxLgRMXufZtBbANYFMV862Wn5t8kWwq5SClQYcEP40l3HuM4LKN/s1600/Rata+analfabetismului+judete+1930.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="Rata analfabetismului conform datelor recensământului din anul 1930" border="0" data-original-height="741" data-original-width="1600" height="148" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEijXo1qb4d_yACkuc5gw-M6MN8PqwCvBrM35r3V5Vk48O8LitZgNQAZm7XRSEIEpsM4pP1hlxZq6dbDajwQi4aJ47_52vxLgRMXufZtBbANYFMV862Wn5t8kWwq5SClQYcEP40l3HuM4LKN/s320/Rata+analfabetismului+judete+1930.jpg" title="Care era rata analfabetismului în județele României Mari" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span> </span><span> </span>La 105 ani de la Marea Unire și la 93 de ani de la primul recensământ al României Mari putem spune că analfabetismul în accepțiunea oficială a acestui fenomen nu mai reprezintă o problemă a societății actuale, doar 0,8% din populația de peste 14 ani de la ultimul recensământ din 2021 intrând în această categorie.<span><a name='more'></a></span></span><span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> În trecut am mai abordat subiectul analfabetismului la români. Și atunci și acum m-am limitat doar la conceptul clasic de analfabetism, acela al neștiutorilor de carte, cum ar spune cineva de pe la 1900, nu la conceptul mai nou, acela de analfabetism funcțional, ce include persoanele ce știu a citi mecanic, dar nu au capacitatea de a înțelege ceea ce citesc. E un concept oarecum vag și periculos folosit de unii sociologi, mai mult sau mai puțin bine intenționați pentru că, de exemplu, plecând de la aceste cercetări mai mult sau mai puțin empirice, putem extinde conceptul de analfabetism funcțional și la persoanele care înțeleg foarte puțin sau deloc matematica, știință care pe drept cuvânt reprezintă limbajul universal al umanității</span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> Acum m-am oprit la </span><b style="font-family: arial;">datele recensământului din 1930</b><span style="font-family: arial;">, atunci când vorbim de primul recensământ cu adevărat modern din România Mare. </span><span style="font-family: arial;">Datele recensământului interbelic ne arată că, din 18,06 milioane de locuitori, 6,2 milioane erau neștiutori de carte. Asta înseamnă că 34,3% din populația României Mari era analfabetă. Raportarea neștiutorilor de carte se face în rezultatele oficiale ale recensământului în funcție de populația mai mare de 7 ani (14,53 mil. locuitori). Asta înseamnă că <b>42,7% din populația de peste 7 ani a României Mari era analfabetă</b> (vezi datele din imagine).</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;">
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Abia la recensământul din 1948, raportarea neștiutorilor de carte se face la populația de peste 10 ani. După acest recensământ, raportarea analfabeților s-a făcut doar la populația de peste 10 ani. Ca titlu informativ, <b>în 1948</b>, <b>rata analfabetismului</b>, obținută prin raportare la populația de peste 10 ani, era de <b>23,1%</b>. </span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> La ultimul recensământ, cel din <b>2021</b>, <b>rata oficială a analfabetismului din România</b> era de <b>0,8%, în scădere față de anul 2011 când era de 1,33%</b>. Raportarea din prezent se face la populația de peste 14 ani.</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> <b><span>Ce județe și provincii istorice conduceau în topul analfabetismului în 1930?</span></b></span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> La nivel național,<b> în 1930</b> existau <b>6,2 milioane de neștiutori de carte</b> (42,7% din populația mai mare de 7 ani și 34,3% din populația totală). </span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> <b>La nivel de regiuni istorice</b>, <b>cele mai mari rate ale anlfabetismului</b> se înregistrau în <b>Basarabia </b>(61,4% din pop. > 7 ani), <b>Oltenia</b> (50,2%) și <b>Dobrogea</b> (46,9% - vezi tabelul din imagine).</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> <b>Cele mai mici rate ale analfabetismului</b> se înregistrau în <b>Bucovina</b> (34,2% din pop.</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">> 7 ani</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">), <b>Transilvania</b> (31,6%) și <b>Banat</b> (27,9%).</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> <b>România Mare</b> avea în 1930 un număr <b>71 de județe</b> grupate în<b> 9 regiuni istorice</b>. </span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> <b>Cele mai mari rate ale analfabetismului</b>, prin raportare la populația de peste 7 ani, se înregistrau în <b>județele</b> <b>Hotin</b> (69,6%), <b>Bălți</b> (67,7%), <b>Orhei</b> (67,1%), <b>Cahul</b> (65,4%), <b>Tighina</b> (63%), <b>Soroca</b> (61,9%) din Basarabia, <b>Durostor </b>(61,4%) din Dobrogea, <b>Vlașca </b>(61,3%) din Muntenia, <b>Maramureș</b> (61,3%) din Maramureș și Crișana și <b>Lăpușna </b>(58,9% </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">- vezi tabelele din imagine),</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> tot din Basarabia.</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> <b>În top 10 județe după cele mai mici rate ale analfabetismului</b> din 1930 intrau <b>Brașov </b>(13,1%), <b>Sibiu </b>(14,7%), <b>Odorhei</b> (14,9%), <b>Trei Scaune</b> (15,7%), <b>Târnava Mare</b> (16,3%) din Transilvania, <b>Timiș Torontal</b> (19,9%) din Banat, <b>Făgăraș</b> (20,5%) și <b>Ciuc</b> (23,6%) tot din Transilvania<b>, Câmpulung</b> (28,2%) din Bucovina și <b>Covurlui</b> (30,1%) din Moldova. <b>Capitala</b>, inclusă în județul Ilfov (30,2% - vezi tabelul din imagine), <b>nu intra în top 10</b>.</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> <b> Deși tot Ardealul</b> <b>avea</b></span><b><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">în 1930</span></b><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">, în afară de Oltenia (13,1%) și Basarabia (13%), <b>unul din cele mai mici grade de urbanizare </b></span></span><span style="font-family: arial;">(17,4% față de 20,2% la nivel național)</span><span style="font-family: arial;">, </span><b style="font-family: arial;">la nivel de alfabetizare stătea cel mai bine</b><span style="font-family: arial;">, semn că învățământul din mediul rural era mult mai bine pus la punct decât în celelalte provincii (vezi </span><a href="http://www.analizeeconomice.ro/2020/01/care-erau-cele-mai-urbanizate-provincii.html" style="font-family: arial;">aici</a><span style="font-family: arial;"> ponderile ruralului și urbanului în provincii în 1930). Totuși, trebuie ținut cont de faptul că, în populația rurală alfabetizată, un procent important aparținea de etniei maghiare.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;">
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Cu aproape 43% din populație analfabetă și aproape 80% populație rurală, România Mare din anul 1930 e departe de idealul zugrăvit de unii pseudo-istorici exaltați atunci când discută de realizările epocii interbelice.</span></span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> </span></div>
Gheorghe Sofianhttp://www.blogger.com/profile/07871071206147676195noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5291373778146712949.post-49524730699144362512023-09-29T19:22:00.002+03:002024-03-13T15:12:38.164+02:00Topul județelor după creșterea PIB-ului pe cap de locuitor între 2013 și 2023<p style="text-align: justify;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi6wFm4usOey-q_TykZcc_Izhg3jYc-YHKgA-sijunAqCS5s99En0PwFqzOxwg7523L0lwwKC4nsm5_dNaFsS07IGiG3yPJv6XEL6GjPRsmFgJ95xam1I9vheFTtVW11wjtfWWODcry6fhmcrC8FZtHtrJR0Moj42nlvfSSspAGjtn1qZPd0GtUhuYTU9c4/s1817/PIB%20judete%20regiuni%202013%202023.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="În ce județe a crescut cel mai mult PIB-ul pe cap de locuitor între 2013 și 2023" border="0" data-original-height="805" data-original-width="1817" height="142" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi6wFm4usOey-q_TykZcc_Izhg3jYc-YHKgA-sijunAqCS5s99En0PwFqzOxwg7523L0lwwKC4nsm5_dNaFsS07IGiG3yPJv6XEL6GjPRsmFgJ95xam1I9vheFTtVW11wjtfWWODcry6fhmcrC8FZtHtrJR0Moj42nlvfSSspAGjtn1qZPd0GtUhuYTU9c4/w320-h142/PIB%20judete%20regiuni%202013%202023.jpg" title="Topul județelor dupră creșterea PIB-ului pe cap de locuitor între 2013 și 2023" width="320" /></a></div><div style="text-align: justify;"> <span style="font-family: arial;">Între 2013 și 2023, PIB-ul pe cap de locuitor din România a înregistrat o creștere procentuală de 129%. Asta rezultă dacă analizăm datele Eurostatului și pe cele din ultima prognoză ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP).</span></div><p></p><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><a name='more'></a></span> <span style="font-family: arial;">Conform datelor instituțiilor sus-amintite, PIB-ul pe cap de locuitor la nivel național din 2013 era echivalent cu 7,2 mii euro. Anul acesta, conform ultimei prognoze economice, PIB-ul pe cap de locuitor de la nivel național va ajunge la 16,5 mii de euro. Asta se traduce într-o creștere procentuală între anii 2013 și 2023 de 129%.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> Datele de anul acesta reprezintă o prognoză a CNSP, cele definitive vor fi publicate de INS peste cel puțin șase luni la nivel național, un an și jumătate la nivel de regiuni și mai bine de doi ani pentru cele de la nivel de județe. Având în vedere că evoluția economică estimată pentru anul în curs e în linie cu prognoza, cel mai probabil PIB-ul pe cap de locuitor de anul acesta se va situa în jurul valorii de 16,5 mii euro.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span><span style="font-family: arial;"> <b>Ce județe au înregistrat cele mai mari creșteri procentuale ale PIB-ului pe cap de locuitor între 2013 și 2023?</b></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><b><br /></b> Surprinzător, județul Giurgiu e campionul creșterii PIB-ului pe cap de locuitor în perioada analizată, cu un procent de 188% (de la 3,6 mii euro la 10,4 mii euro - vezi tabelul din imagine). Podiumul e completat de județele Mehedinți (170%) și Cluj (156%). Creșteri procentuale importante au mai înregistrat județele Vâlcea (151%), Maramureș (151%), Bihor (149%), Buzău (149%), Tulcea (147%), Covasna (146%) și Vrancea (145% - vezi tabelul din imagine).</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> În coda acestui clasament, cu cele mai mici creșteri procentuale ale PIB-ului pe cap de locuitor în perioada 2013 - 2023, găsim județele Prahova (93%), Constanța (78%) și Ilfov (75% - vezi tabelul din imagine). 27 de județe plus capitala au înregistrat creșteri ale PIB-ului pe cap de locuitor mai mari decât cea înregistrată la nivel național. Dâmbovița a înregistrat o creștere similară cu cea de la nivel național. Între cele 13 județe situate sub media națională, în afară de cele din coada topului, găsim județe dezvoltate din punct de vedere economic precum Brașov (126%), Arad (125%), Sibiu (122%) și Timiș (114%).</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> Dăcă în top 10 găsim doar două județe potente din punct de vedere economic (Cluj și Bihor), în coadă găsim mult mai multe. Asta înseamnă că unele județe vedete de după anul 2000 au pierdut mult din turație în ultimul deceniu. Motivele sunt multe și complexe. Dacă în cazul Ilfovului putem explica creșterea mică prin exodul populației dinspre capitală în localitățile acestui județ în ultimul deceniu, populația actuală fiind 40% mai mare decât cea existentă în anul 2013, în cazul Constanței putem pune creșterea slabă pe seama factorului politic, preocupat de carnavaluri și parade și mai puțin pe investiții, cel puțin până la fuga lui Mazăre spre Madagascar. În cazul Prahovei putem pune creșterea mică a indicatorului analizat pe seama dezindustrializării acestui județ, multe capacități de producție din domeniul petrochimiei fiind închise în ultimul deceniu.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> <b>Ce regiuni au înregistrat cele mai mari creșteri procentuale ale PIB-ului pe cap de locuitor între 2013 și 2023?</b></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> La nivel de regiuni statistice de dezvoltare, cea mai mare creștere procentuală a PIB-ului pe cap de locuitor a fost înregistrată în regiunea Nord-Vest (148,5%), fapt de așteptat dacă ținem cont că două dintre cele șase județe ale regiunii, Cluj și Bihor, se află și în topul creșterilor la nivel de județe. La polul opus, cu o creștere procentuala de 113,5%, găsim regiunea de dezvoltare Sud-Est, regiune ce cuprinde județele Constanța, Tulcea, Brăila, Galați, Buzău și Vrancea. În aceată regiune găsim trei județe în fruntea creșterilor procentuale ale PIB-ului pe locuitor (Vrancea, Buzău și Tulcea) și două în coada creșterilor (Constanța și Galați). Ponderea importantă economică a celor două județe codașe în cadrul regiunii și-a spus cuvântul trăgând întreaga regiune în jos.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> Creșteri importante la nivel de regiuni de dezvoltare s-au mai înregistrat în Sud-Vest Oltenia (145%) și Nord-Est (132% - vezi tabelul din imagine), fapt îmbucurător dacă ținem cont că aceste regiuni au un nivel al PIB-ului pe cap de locuitor scăzut, 10,4 mii euro pentru Nord-Est și 13 mii euro pentru Oltenia în 2023. Regiunea Olteniei va reuși probabil să depășească anul acesta regiunea Sud-Muntenia în materie de PIB pe cap de locuitor (13 mii față de 12,7 mii euro). </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> Cu toată creșterea spectaculoasă a regiunii de Nord-Vest, formată din județele Cluj, Sălaj, Bistrița-Năsăud, Satu Mare, Bihor și Maramureș, nivelul PIB-ului pe cap de locuitor de anul acesta (15,4 mii euro) e încă sub celelalte două regiuni din Transilvania (15,5 mii euro pentru regiunea Centru și 16,7 mii euro pentru regiunea Vest - vezi tabelul din imagine).</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> Creșterile procentuale ale PIB-ului pe cap de locuitor sunt importante de analizat la nivel de regiuni și județe pentru că ne arată dinamica economică la nivel teritorial, dar creșterea în valori absolute ne arată o realitate insurmontabilă, aceea că există București și restul lumii. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> În timp ce la nivel național creșterea absolută a PIB-ului pe cap de locuitor între 2013 și 2023 a fost de 9,3 mii euro (de la 7,2 mii la 16,5 mii euro), în capitală a fost de 23,9 mii euro (de la 18,4 la 42,3 mii euro - vezi datele din tabel). </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"> După capitală, cele mai mari creșteri albsolute ale PIB-ului pe cap de locuitor le-au înregistrat județele Cluj, cu 13,9 mii euro (de la 8,9 mii la 22,8 mii euro), Brașov cu 11 mii euro (de la 8,7 la 19,7 mii euro) și Timiș cu 10,9 mii euro (de la 9,5 la 20,4 mii euro - vezi datele din tabel). Dacă ritmurile de creștere din perioada analizată se mențin, capitala nu va putea egalată de niciun județ nici măcar peste trei decenii.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: arial;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><br /></div>Gheorghe Sofianhttp://www.blogger.com/profile/07871071206147676195noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5291373778146712949.post-29907292715027286272023-09-22T10:57:00.001+03:002023-09-22T10:57:45.245+03:00Cât de mult s-a îmbogățit vistieria statului după Marea Unire<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgqs1E1kL8H-waaddUAyGP90w37bztNcVZhLCTmRvlqPxtj1z61uP4ejiRP7uUrZ1dsLejXdpvnxVCuN7qN6R3Rzf7wCiCDwmyxKEeCh7MU1tzd5O05eb6eennGykOuwuiTt5QT2fZ9nw-d/s1600/Bugetul+de+stat+Vechiul+Regat+Romania+Mare+1913+-+1939.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="Cum au evoluat veniturile bugetare ale României între 1913 și 1939." border="0" data-original-height="740" data-original-width="1600" height="148" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgqs1E1kL8H-waaddUAyGP90w37bztNcVZhLCTmRvlqPxtj1z61uP4ejiRP7uUrZ1dsLejXdpvnxVCuN7qN6R3Rzf7wCiCDwmyxKEeCh7MU1tzd5O05eb6eennGykOuwuiTt5QT2fZ9nw-d/s320/Bugetul+de+stat+Vechiul+Regat+Romania+Mare+1913+-+1939.jpg" title="Cât de mult s-a îmbogățit vistieria statului după Marea Unire" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">Deși am putea crede că finanțele României Mari au cunoscut o creștere semnificativă față de cele ale Vechiului Regat, datele statistice privind execuția bugetului de stat din perioada interbelică ne contrazic.</span><br />
</span><a name='more'></a><span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> România Mare nu numai că avea un PIB pe cap de locuitor mai mic decât Vechiul Regat, dar și veniturile bugetare pe cap de locuitor au cunoscut o scădere semnificativă în termeni reali față de perioada anterioară primei conflagrații mondiale. </span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> În trecut am mai tratat subiectul diferențelor de dezvoltare dintre Vechiul Regat și provinciile alipite în 1918 (accesează datele <a href="https://www.analizeeconomice.ro/2020/07/cat-era-pib-ul-pe-cap-de-locuitor.html">aici</a>). Datele celor mai recente studii, adică de după anul 2000, ne arată că Vechiul Regat era peste toate provinciile alipite în 1918 în privința PIB-ului pe cap de locuitor. Din acest motiv, dupa 1918, media PIB-ului pe cap de locuitor exprimată în valori comparabile din România Mare a coborât sub cea existentă în Vechiul Regat înainte de Primul Război Mondial (accesează datele <a href="https://www.analizeeconomice.ro/2020/02/productivitatea-pe-locuitor-din-vechiul.html">aici</a>).</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Ca o confirmare a acestei realități, datele privind evoluția finanțelor statului în valori comparabile ne arată, de asemenea, o scădere semnificativă a veniturilor și cheltuielilor bugetului pe cap de locuitor în perioada interbelică, corespunzătoare României Mari, față de perioada antebelică, corespunzătoare Vechiului Regat (vezi tabelul din imagine).</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> <b><span style="color: red;">Cum au evoluat finanțele publice între 1913 și 1939?</span></b></span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Din lucrarea „<i>Evoluția economică a României. Cercetări statistico-istorice 1859 - 1947 vol.III</i>” a domnului Victor Axenciuc am luat datele privind evoluția veniturilor și cheltuielilor bugetului de stat pe cap de locuitor între 1913 și 1939. Datele din această lucrare erau în prețuri curente, iar devalorizarea monedei din anii `20 făcea dificilă o comparație. Așa că am apelat la datele din studiul „<i>Kondratiev type cyclicality of the Romanian economy, grounded in the three key statistical indicators: GDP, CPI or CLI and debt</i>” a domnilor Gheorghe Săvoiu și Constantin Manea, date ce ne arată evoluția reală a monedei naționale între 1913 și 1939. </span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Din cele două serii de date am putut reconstitui evoluația reală a veniturilor și cheltuielilor bugetare pe cap de locuitor, exprimată la valoarea leului din anul 1913 (vezi tabelul din imagine).</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Seria de date rezultată ne arată că veniturile bugetare pe cap de locuitor din România Mare s-au înjumătățit în valori reale în perioada 1921 - 1924 față de anii 1913 și 1914. Cel mai bun an fiscal din perioada României Mari, dacă ne raportăm după veniturile bugetului statului pe cap de locuitor, a fost anul 1925, când se atinge nivelul de 62,7 lei, nivel, totuși, mai scăzut decât cele înregistrate în anii 1913 și 1914 (82,8 și 89,1 lei pe locuitor - vezi tabelul din imagine). Amintesc faptul că vorbim de lei la valoarea anului 1913.</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Ce se poate observa din evoluția reală a veniturilor bugetare pe cap de locuitor e faptul că finanțele publice erau destul de prost gestionate în perioada interbelică, de vreme ce există diferențe reale mari de la un an la altul în materie de venituri bugetare pe cap de locuitor.</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> În preajma celui de-Al Doilea Război Mondial, 1939, veniturile bugetare pe cap de locuitor ajunseseră la 57,9 lei la valoarea din anul 1913, nivel, de asemenea, sub cele înregistrate în Vechiul Regat în anii 1913 și 1914 (vezi tabelul din imagine).</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Cheltuielile bugetului de stat pe cap de locuitor exprimate în lei la valoarea anului 1913 au înregistrat de asemenea valori mult mai mici în perioada României Mari față de cea a Vechiului Regat. Cea mai mare valoare a cheltuielilor din perioada interbelică a fost atinsă în 1931 (67,3 lei - vezi tabelul din imagine), nivel sub cele înregistrate în anii 1913 și 1914 (69,7 și 84,7 lei pe cap de locuitor). </span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Pentru cei care nu știu, trebuie precizat faptul că, în 1931, România a atins un vârf de plată al datoriei publice, iar o mare parte din cheltuielile bugetului de stat s-au dus pentru acoperirea datoriei. În anul următor, pentru prima dată în istoria modernă, România a intrat în incapacitate de plată, iar plățile pentru achitarea datoriei publice au încetat. E încă o confirmare a faptului că finanțele publice în perioada României Mari au fost gestionate dezastruos.</span><br />
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Evoluția reală veniturilor și cheltuielilor bugetare pe cap de locuitor ne confirmă faptul că, din punct de vedere economic, arhitectura României Mari era mult mai șubredă decât cea a Vechiului Regat. </span><br /></span>
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span>
</div>
Gheorghe Sofianhttp://www.blogger.com/profile/07871071206147676195noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5291373778146712949.post-21385025973596917732023-09-15T10:51:00.000+03:002023-09-15T10:51:54.460+03:00Au fost unele județe preferate de Ceaușescu în procesul de industrializare al României?<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjv2KhrrxJFqX-uQ4gaSslB2FAyXBAWdoRLbU2ZcruGJYO8X2Bk73jZQruMiud9YubNcPpsa8f-X3scKgAR0BQHb5utQlloBnZnh6SySEcVfa-XrZUX0TA3KNjH8ws8b2JV2mEabd14EcNJ/s1600/Industrializarea+Ceausescu.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="Topul județelor ce-au beneficiat de industrializare în perioada comunistă" border="0" height="159" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjv2KhrrxJFqX-uQ4gaSslB2FAyXBAWdoRLbU2ZcruGJYO8X2Bk73jZQruMiud9YubNcPpsa8f-X3scKgAR0BQHb5utQlloBnZnh6SySEcVfa-XrZUX0TA3KNjH8ws8b2JV2mEabd14EcNJ/s320/Industrializarea+Ceausescu.jpg" title="Au fost unele județe preferate de Ceaușescu în procesul de industrializare al României?" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">Între 1965 și 1985, producția industrială a Republicii Socialiste România a crescut de 8,5 ori, dacă e să dăm crezare anuarelor statistice din acea perioadă. </span></span></div>
<a name='more'></a><span style="font-family: arial;"><br />
</span><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> Economia comunistă era comensurată prin indicatorul Venit Național. Ca să avem o idee despre diferența dintre Produsul Intern Brut și Venitul Național, din Anuarul Statistic al R.S.R. din 1986 aflăm că Venitul Naţional din 1985 era de 750,8 miliarde lei, iar Produsul Intern Brut din acelaşi an, conform Raportului BNR din 1998, era de 817,4 miliarde lei. Conform aceluiaşi raport al BNR, în 1985 ponderea industriei în PIB era de 46%. Ponderea s-a păstrat la fel şi în anul 1989. În 1965, Venitul Național era de 141 miliarde lei.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> Datele referitoare la industria de la nivel de județe au fost preluate din Anuarele Statistice R.S.R. din 1973 și 1986 (ultimul an când sunt diseminate la nivel de județe - vezi tabelul din imagine). Știm, tot din aceeași sursă, cât a crescut producția industrială la nivel de județe între 1965 (anul venirii lui Ceușescu la putere) și 1985 (ultimul an din care avem date la nivel de județe). </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Perioada care ne interesează în special e 1972 - 1985, perioadă ce coincide cu procesul de industrializare masivă a țării. La sfârșitul anilor `60, procesul de industrializare începuse prin crearea uzinelor Dacia. Continuarea acestuia a luat avânt după 1972, când s-au încheiat acorduri de finanțare cu FMI-ul și Banca Mondială. Acest proces de industrializare se încheie în prima jumătate a anilor </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">`</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">80, când majoritatea investițiilor se opresc și banii iau calea plăților în contul datoriei externe. </span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <b> Ce județe au crescut ca pondere în producția industrială între 1972 și 1985?</b></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><b><br /></b></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><b> </b>Trebuie spus că în 1972 productia industrială era de 4,1 ori mai mică decât cea din 1985 și de 2,2 ori mai mare decât cea din 1965. Știm din anuarul din 1986 că producția industrială depășea 1.221 miliarde lei, iar în 1965 era de 175,5 miliarde lei. Rezultă că, în lei, productia industrială din 1972 era de 386 miliarde lei (producția industrială e mai mare decât Venitul Național și Produsul Intern Brut). </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> Ponderile deținute de județe în producția industrială din 1972 situau pe primul loc capitala, cu un procent de 17,1%, urmată de județele: Brașov (6,6%), Prahova (5,9%), Hunedoara (4,5%), Galați (3,9%), Argeș (3,7%), Timiș (3,7%), Cluj (3,5%), Sibiu (3,5%) și Dolj (3,4% - vezi tabelul din imagine). La polul opus erau, în ordine descrescătoare, județele: Vaslui, Vrancea, Botoșani, Covasna, Tulcea, Bistrița-Năsăud, Sălaj (toate cu ponderi mai mici de 1% - vezi tabelul din imagine). </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> În 1985, ultimul an din care dispunem de date, topul era condus tot de capitală, dar deși avea anexat sectorul agricol Ilfov, ponderea în producția industrială națională scăzuse la 13,5%. După capitală, topul era continuat de județele: Prahova (6,3%), Brașov (5,2%), Argeș (4,8%), Galați (4,5%), Bacău (4,0%), Timiș (3,5%), Hunedoara (3,2%), Sibiu (3,2%) și Cluj (3,0% - vezi tabelul din imagine). Pe ultimile locuri erau, în ordine descrescătoare, județele: Bistrița-Năsăud, Covasna, Sălaj, Botoșani, Ialomița, Mehedinți, Călărași și Giurgiu (ponderi de sub 1%).</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Între 1965 și 1985, producția industrială a crescut de 8,5 ori la nivel național. Cele mai mari creșteri au avut loc în: Mehedinți, </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">Sălaj, </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">Bistrița-Năsăud, Galați, Vaslui, Vâlcea, Dolj, Argeș, Gorj și Iași. Cele mai mici creșteri au avut loc în: Sibiu, Bacău, Neamț, Caraș-Severin, Prahova și Hunedoara (vezi tabelul din imagine).</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> Impresia generală că doar unele județe au beneficiat de industrializare și altele mai puțin nu e demontată în totalitate. Au fost unele favorizări, dar nimic flagrant. Industrializarea a urmărit mai degrabă o ridicare a județelor slab industrializate, o uniformizare a teritoriului. Așa se explică creșterile mari în unele județe precum Bistrița-Năsăud, Mehedinți, Sălaj, Vaslui, Vâlcea. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
Gheorghe Sofianhttp://www.blogger.com/profile/07871071206147676195noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5291373778146712949.post-71453743645057366882023-08-04T17:43:00.000+03:002023-08-04T17:43:14.744+03:00Care erau cele mai urbanizate provincii din România Mare în 1930<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiFiLtIS_6mhzESuS-r-iKThpNRf2ynFPGzM_my5h_DtGFZD8gnLos1PlzPWMvWL0Wk2KIO1c-qhmKlbXRaX1z74PX1j6-Fnao_zS13q4zx3goh6vTnAMBh8jl4ZhHLTRzxFj9qvIfIDOy-/s1600/Recensamant+1930+provincii+Romania+Mare.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="Cum arăta topul provinciilor din România Mare după gradul de urbanizare în 1930" border="0" data-original-height="709" data-original-width="1600" height="141" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiFiLtIS_6mhzESuS-r-iKThpNRf2ynFPGzM_my5h_DtGFZD8gnLos1PlzPWMvWL0Wk2KIO1c-qhmKlbXRaX1z74PX1j6-Fnao_zS13q4zx3goh6vTnAMBh8jl4ZhHLTRzxFj9qvIfIDOy-/s320/Recensamant+1930+provincii+Romania+Mare.jpg" title="Care erau cele mai urbanizate provincii din România Mare în 1930" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><b>România Mare</b> era o <b>țară predominant rurală</b>, doar <span style="color: red;">20,2% din populația țării</span> din 1930 fiind <span style="color: red;">urbană</span> (3,56 din 18,06 mil. locuitori). Asta rezultă din datele recensământului efectuat în anul 1930.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"></span></div>
<a name='more'></a><span style="font-family: arial;"><br />
</span><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <b>Și astăzi</b>, România suferă de aceeași problemă ca și în anii `30, <b>ponderea populației urbane find redusă în comparație cu majoritatea statelor comunitare</b>. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> După încercările din regimul comunist de accelerare a procesului de urbanizare, <b>la începutul anilor </b></span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><b>`</b></span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><b>90</b>, <span style="color: red;">ponderea populației urbane</span> depășea cu puțin procentul de<span style="color: red;"> 54% din populație</span>. <b>Anul trecut</b>, acest procent se situa pu'in sub acest nivel (53,6%). </span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> E drept că, mai ales <b>în ultimii 20 de ani</b>, România a trecut printr-un <b>proces de ruralizare</b>, caracterizat și de <b>migrația dinspre marile orașe spre comunele limitrofe. </b>Fenomenul s-a manifestat la sfârșitul anilor </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">`</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">90 și prin migrarea din orașele monoindustriale spre rural, reprezentat, de regulă de localitățile de origine ale celor ce părăseau orașul. <b>O </b></span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><b>pondere mare a populație rurale</b> <span style="color: red;">de 46,4%</span>, cât era anul trecut, <b>generează o creștere a populației inactive economic</b>, pentru că spațiul rural nu oferă multe alternative de ocupare a forței de muncă.</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> <b>În 1930</b>, <span style="color: red;">ruralul deținea o pondere în populație de 79,8%</span>, <b>iar agricultura</b>, <span style="color: red;">ocupația principală a locuitorilor din mediul rural</span>, <b>avea</b>, conform datelor din </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">studiul „</span><i>Gross Domestic Product - National Income of Romania 1862 - 2010. Secular statistical series and methodological foundations</i><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">” realizat de economiștii Victor Axenciuc și George Georgescu, <b>o pondere în PIB-ul României de 35,3%</b>. E clar că vorbim de o <b>subutilizare majoră a resurselor de muncă disponibile la acea dată</b>.</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <b><span style="color: red;">Care erau cele mai urbanizate provincii din România Mare?</span></b></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <b>Datele recensământului din 1930</b> ne arată că <b>Muntenia era cea mai urbanizată provincie</b>, ponderea populației urbane fiind de<b> 27,3%</b> (1,10 din 4,03 mil locuitori - vezi tabelul din imagine). Totuși, <b>dacă scoatem din calcule populația capitalei</b> (631,3 mii locuitori) ne rezultă un <b>grad de urbanizare</b> de doar <b>15,1%</b>.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <b>A doua regiune urbanizată a țării </b>era <b>Bucovina</b>, ponderea populației urbane rezultate în urma recensământului fiind de<b> 26,7%</b> (228 din 853 mii locuitori).</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <b>A treia regiune urbanizată</b> a țării era <b>Moldova</b>, cu o pondere a populației urbane de <b>24,3%</b> (592 mii din 2,43 mil. locuitori).</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <b><span style="color: red;"> Cele mai reduse grade de urbanizare</span></b>, conform datelor recensământului, se înregistrau în <b>Transilvania</b> (16,1%), <b>Oltenia</b> (13,1%) și <b>Basarabia</b> (13% - vezi tabelul din imagine).</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <span style="color: red;">Dacă ar fi să facem o comparație între provinciile din Vechiul Regat</span> (Moldova, Muntenia, Oltenia și Dobrogea) <span style="color: red;">și provinciile de peste munți</span> (Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul), atunci <b>scorul gradului de urbanizare</b> ar fi <b>23,8% la 17,4%</b> <b>în favoarea Vechiului Regat</b>.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <b>Dacă ne raportăm la cele trei mari provincii istorice</b> (Moldova, Țara Românească și Ardealul), atunci <b>pe primul loc</b> s-ar situa <b>Țara Românească</b> (<span style="color: red;">23,5%</span>), urmată de <b>Moldova </b>(<span style="color: red;">19,4%</span>) și <b>Ardeal</b> (<span style="color: red;">17,4% </span>- vezi tabelul din imagine).</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">Iată că, deși nu putem vorbi de o urbanizare ridicată la nivelul întregii țări, <b>provinciile de peste munți</b>, <b>Transilvania </b>(16,1%), <b>Banatul</b> (17,8%), <b>Crișana și Maramureșul</b> (19,9% - vezi tabelul din imagine) <b>stăteau mai prost la capitolul urbanizare</b> <b>decât provinciile principale din Vechiul Regat</b>. Putem aprecia faptul că<span style="color: red;"> gradul urbanizare peste munți era și mai redus cu 12 ani înainte</span>, <b>la Marea Unire</b>, dacă ținem cont că românii, deși majoritari per ansamblu, nu prea erau primiți în orașe.</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> <b>Cea mai rurală provincie din prezent</b>, <span style="color: red;">Moldova</span>, ce se suprapune în totalitate pe Moldova anilor </span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">`</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">30 și sudul Bucovinei, <b>era</b>, dacă ne ghidăm după datele recensământului, <b>pe locul doi la capitolul urbanizare</b>. <span style="color: red;">Ce s-a întâmplat între timp? </span><b>Comunismul</b>. <span style="color: red;">În aproape jumătate de secol</span>, <b>fenomenul de urbanizare a țării s-a concentrat pe sudul țării și Ardeal</b>, iar<span style="color: red;"> populația din Moldova a fost folosită ca resursă pentru urbanizare</span>.</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
Gheorghe Sofianhttp://www.blogger.com/profile/07871071206147676195noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5291373778146712949.post-65917157337820718892023-07-28T11:34:00.000+03:002023-07-28T11:34:04.203+03:00Cât valorau marca germană, francul francez și lira italiană în 1999, când s-a lansat moneda euro<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjqfXdnqtTy3XqFDeq7epUirBlxCvqK7rmhe7Qb3Fk3cAuv99vuQ0NJU4qs4bOWK9cmUugKcpqd0LQ5EYshZkMo3yYvi0TYXGMRO-gCVymL-lizYY1e7cclpXu_0W7UOu8xcMA25hewFjPR/s1600/Valute+europene+1999+curs+schimb+euro.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="Care era cursul de schimb al valutelor ce au aderat la zona euro în 1999" border="0" data-original-height="705" data-original-width="1600" height="140" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjqfXdnqtTy3XqFDeq7epUirBlxCvqK7rmhe7Qb3Fk3cAuv99vuQ0NJU4qs4bOWK9cmUugKcpqd0LQ5EYshZkMo3yYvi0TYXGMRO-gCVymL-lizYY1e7cclpXu_0W7UOu8xcMA25hewFjPR/s320/Valute+europene+1999+curs+schimb+euro.jpg" title="Cât valorau marca germană, francul francez și lira italiană în 1999, când s-a lansat moneda euro" width="320" /></a> <span style="font-family: arial;">Mulți analiști de-a lungul anilor ne-au tot spus că euro a fost croit pe calapodul mărcii germane și, din această cauză, toate celelalte economii ce-au aderat la zona euro au de suferit. Cred că cei ce-au probat calapodul mărcii germane au avut văzut dublu, pentru că, la lansarea euro în 1999, un euro valora 1,96 mărci (vezi tabelul din imagine).</span></div>
<a name='more'></a><span style="font-family: arial;"><br />
</span><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> A da vina pe o monedă pentru lucrurile care merg prost într-o economie e ca și cum ai spune că ești un atlet slab pentru că premiile sunt plătite într-o monedă și nu în alta. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> Toate economiile ce au dat cu oiștea-n gard după aderarea la euro au făcut-o pentru că guvernele n-au luat măsuri din timp pentru a le asana. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> Grecia a preferat să facă o olimpiadă în loc să-și restructureze datoria publică, Italia n-a făcut olimpiadă, dar a continuat să facă datorii, Spania s-a aruncat cu capul înainte în sectorul imobiliar, exact în pragul spargerii bulei imobiliare, Portugalia a crezut că se pot plăti salarii la nivel de state vestice cu o productivitate de nivel estic. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> Ce puteau face aceste state în criză dacă ar fi dispus de monedă proprie? Ar fi tipărit bani după bunul plac, scăzând puterea de cumpărare a populației și cumpărând astfel câteva luni de liniște din partea acesteia, până se prindeau sindicatele și cereau indexarea salariilor cu rata inflației. O monedă mai slabă n-ar fi ajutat exporturile, pentru că tot comerțul mondial a avut de suferit și toate statele aflate în criză ar fi încercat același lucru. Băncile aflate în deranj mare n-ar fi putut fi salvate de BCE, pentru că fiecare țară și-ar fi făcut propriul plan de salvare. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> Cu o monedă mai slabă, cu dobânzi crescute și cu probleme serioase ale sistemelor bancare, tuturor statelor nostalgice după vremurile când aveau monedă proprie le-ar fi mers în criză cel puțin la fel de rău. E clar că nu moneda euro e vinovată pentru situația economică a unor state, ci managementul, adică guvernarea, statelor respective.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> <b><span style="color: red;">Cât era raportul de schimb între noua monedă euro și vechile monede în anul 1999 și cum se situa leul nostru în raport cu acestea?</span></b></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> În 1999, anul adoptării monedei euro, 11 state au renunțat la propria monedă. Doi ani mai târziu, a aderat și Grecia la zona euro. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> Cea mai bine cotată valută din acel moment nu era marca germană (1 euro = 1,96 mărci germane), ci lira irlandeză (1 euro = 0,79 lire irlandeze).</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> Cele mai slabe monede din noua uniune monetară erau lira italiană (1 euro = 1.936 lire italiene) și escudo portughez (</span><span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif">1 euro = 200 escudo - vezi tabelul din imagine).</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> Doi ani mai târziu, la aderarea Greciei la zona euro, drahma grecească era mai slab cotată decât moneda portugheză (1 euro = 341 drahme).</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> Leul nostru vechi (ROL) era cea mai slabă monedă în acel an din actualul spațiu comunitar, dacă nu ținem cont de denominarea din 2005. Un euro valora în acel an 16.345 lei, conform datelor Eurostat. Dacă ținem cont de denominarea din 2005, un euro ar valora 1,645 lei noi (RON).</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> Raportat la celelalte valute, cursul de schimb al leului vechi ne arată că o marcă germană valora 8.357 lei, o liră italiană era echivalentul a 8,4 lei, o pesetă spaniolă valora 98 de lei, iar un franc francez valora 2.492 lei. Doi ani mai târziu, în 2001, o drahmă grecească valora 76 de lei (vezi tabelul din imagine).</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> După denominarea leului, petrecută în anul 2005, valoarea acestuia a crescut de 10 mii de ori și, dacă îl raportăm la valutele din anul 1999, acesta e mai puternic (vezi tabelul din imagine).</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: arial;"> Datele istorice ale cursului de schimb ne arată că, încă de la lansare, euro a fost văzut ca o valută rivală a dolarului și nu o copie a mărcii germane, cursul de schimb din 1999 fiind de 1,06 dolari pentru un euro. Astăzi, cursul de schimb e aproape 1,10 dolari pentru un euro.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span face=""arial" , "helvetica" , sans-serif"> </span></div>
Gheorghe Sofianhttp://www.blogger.com/profile/07871071206147676195noreply@blogger.com0