Întrebare: Ce primărie de reședință de județ (din afara capitalei) a cheltuit cel mai mult anul trecut pentru cultură, recreere și religie?
Răspuns: Ploieștiul!?
Cât? 96,4 de milioane de lei dintr-un total al cheltuielilor de 641,6 milioane de lei, deci, mai mult de un leu din șapte cheltuiți de Primăria Municipiului Ploiești s-au dus pentru cultură, recreere și religie (vezi tabelul din imaginea 2). Nu știm cât s-a dus pentru fiecare subcapitol în parte, datele disponibile la Direcția pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale din MDRAP nu fac distincția, dar bănuim că, în urma unei asemea infuzii de capital, ploieștenii se simt mai culți, relaxați și smeriți.
La nivel național, cei mai mulți bani alocați culturii, recreerii și religiei s-au înregistrat în capitală. La Primăria Municipiului București (primăria generală), din cei 3,37 miliarde lei cheltuiți pe parcursul anului trecut, peste 426 milioane de lei s-au alocat acestui capitol (12,6% din totalul cheltuielilor - vezi tabelul din imaginea 1).
Dacă în cazul primăriei generale putem oarecum înțelege cuantumul acestor cheltuieli, dat fiind multitudinea de instituții culturale susținute de la bugetul acesteia, în cazul primăriilor de sector, bănuim că partea de recreere, adică chiolhanuri pe bani publici și, probabil, ajutor la construcția de biserici au constituit majoritatea cheltuiellilor incluse în capitolul de cultură, recreere și religie.
Onțanu a fost anul trecut petrecărețul șef și preacuviosul sectoarelor capitalei. Primăria Sector2 a cheltuit 117 milioane de lei dintr-un total al cheltuielilor de 784 milioane de lei (14,9% din totalul cheltuielilor - vezi tabelul din imaginea 1). Primăria Sector1 e pe locul doi în privința cheltuielilor alocate culturii, recreerii și religiei, cu peste 103 milioane de lei cheltuiți anul trecut. Podiumul sectoarelor e completat de Negoiță, cheltuielile cu religia, recreerea și cultura la Primăria Sector3 au fost de aproape 99 milioane de lei în 2015 (vezi tabelul din imaginea 1).
În restul țării, în afară de Primăria Ploiești, cele mai mari cheltuieli alocate capitolului cultură, recreere și religie le-au avut primăriile Craiova (82 mil. lei), Timișoara (77 mil. lei), Oradea (55 mil. lei) și Iași (50 milioane lei).
Primării ale unor orașe cu o viață culturală mai puțin vibrantă, precum Târgoviște, Bacău, Drobeta-Turnu Severin, Satu Mare, Râmnicu Vâlcea depășesc la acest capitol de cheltuieli Primăria Municipiului Cluj-Napoca (21,6 mil. de lei). Putem trage concluzia că aceste primării au chefuit și s-au smerit mai mult (vezi situația în detaliu în tabelul din imaginea 2).
Ce primării au cheltuit cel mai mult pentru capitolul servicii, dezvoltare publică și locuințe?
Bucureștiul, prin cele șapte primării ale sale, a alocat capitolului de servicii, dezvoltare publică și locuințe, doar 523 de milioane dintr-un total al cheltuielilor de 7,55 miliarde lei (vezi tabelul din imaginea 1). Suma e cu peste 300 de milioane mai mică decât cea alocată capitolului cultură, recreere și religie. La Primăria Sector2 suma alocată capitolului servicii, dezvoltare publică și locuințe a fost de doar 15 milioane de lei, de aproape opt ori mai mică decât cea alocată festivalurilor ceaunului cu fasole și ctitoriilor bisericești (capitolul cultură, recreere și religie).
În celelalte primării de reședințe, cele mai mari alocări la capitolul servicii, dezvoltare publică și locuințe le-au avut primăriile Constanța (181 mil. lei), Timișoara (94 mil. lei) și Cluj-Napoca (82 mil. lei - vezi tabelul din imaginea 2). Și la nivelul provinciei întâlnim o inversare de priorități. Astfel, Primăria Municipiului Sibiu a alocat anul trecut 12,3 milioane pentru capitolul de cheltuieli reprezentat de servicii, dezvoltare publică și locuințe, dar a cheltuit nu mai puțin de 38,4 milioane de lei pentru cultură, recreere și religie. Aceeași situație o întâlnim și la Craiova (vezi tabelul din imaginea 2).
Pe ce se cheltuie cei mai mulți bani la nivel de primării de reședințe de județ și la nivelul capitalei?
Învățământul e capitolul ce atârnă cel mai greu în cheltuielile primăriilor. În cazul capitalei, acest capitol atârnă cel mai greu în bugetul sectoarelor, primăria generală alocând acestui capitol sume mai mici decât toate sectoarele (vezi tabelul din imaginea 1).
4,47 miliarde de lei s-au alocat anul trecut cheltuielilor capitolului învățământ la nivelul primăriilor reședințelor din țară (fără capitală). Suma reprezintă o treime din totalul cheltuielilor pe anul trecut al acestor primării (13,33 miliarde de lei).
În capitală, suma alocată învățământului a fost de 1,54 miliarde de lei dintr-un total al cheltuielilor bugetelor celor șapte primării de 7,55 miliarde de lei, deci ponderea capitolului învățământ în totalul cheltuielilor e de o cincime (mai mică decât în restul primăriilor reședințelor de județe).
Al doilea capitol important de cheltuieli e cel al transporturilor. 2,16 miliarde de lei s-au cheltuit anul trecut de către reședințele de județe din afara capitalei în dreptul capitolului transporturi.
În capitală, primăria generală acoperă majoritatea cheltuielilor aferente acestui capitol (1,08 miliarde de lei dintr-un total de 1,23 miliarde de lei, cât au însumat cheltuielile cu transportul la nivelul tuturor celor șapte primării din capitală).
Între reședințele de județe, orașele mari au cele mai mari cheltuieli cu transporturile. Cluj-Napoca (214 mil. lei), Ploiești (206 mil. lei), Timișoara (189 mil. lei), Craiova (167 mil. lei), Brașov (167 mil. lei) și Iași (163 mil. lei) sunt primăriile cu cele mai mari cheltuieli aferente capitolului transport în 2015 (vezi datele din imaginea 2).
În România, primarii cheltuie cum îi taie capul, de vreme ce ei propun bugetul și în subordinea lor se află aparatul care alcătuiește bugetul. Consiilor primăriilor nu le rămâne decât să-l aprobe sau nu, dar, de fiecare dată, se aprobă, pentru că primăriile au nevoie de buget.
Din tabelele prezentate în cele două imagini poți să-ți dai seama ce priorități are primarul sectorului sau reședinței tale de județ. Așadar, dacă stai într-un oraș reședință sau într-un sector ale căror primării n-au în subordine multe instituții culturale și nici nu excelează în a organiza evenimente culturale, și totuși capitolul, cultură, recreere și religie are o pondere mare în cheltuieli, atunci banii care ar fi trebuit să-ți dezvolte orașul s-au dus fie la cele sfinte, fie pe playback-uri la chiolhanurile organizate de primar. Ține cont de acest lucuru când mergi la vot!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu