Anul trecut, conform Raportului de activitate al Secretariatului de Stat pentru Culte, cheltuielile totale ale bugetului pentru cultele din România s-au ridicat la 473 de milioane de lei (vezi tabelul din imagine). Circa 83% din această sumă a mers către Biserica Ortodoxă Română, deci, aproximativ 293 de milioane de lei.
Pe lângă aceste sume, BOR a mai realizat, prin intermediul fundațiilor și asociațiilor pe care le deține, venituri de peste 400 de milioane de lei. Cea mai mare parte a arhiepiscopiilor și episcopiilor BOR funcționează ca fundații și asociații și-și depun, conform legii, situațiile financiare la Ministerul de Finanțe (vezi tabelul din imagine cu situațiile financiare ale Patriarhiei, Mitropoliei Moldovei, arhiepiscopiilor și episcopiilor BOR).
O parte din mitropolii au renunțat la a mai derula activități economice prin fundațiile ale căror nume includea denumirea de Mitropolie (este cazul Mitropoliei Olteniei, a Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului) și au mutat activitățile economice pe fundațiile deținute de arhiepiscopii și episcopii. Unele fundații ale arhiepiscopiilor nu și-au mai publicat datele financiare de mai mulți ani. Este cazul Arhiepiscopiei Dunării de Jos, ce nu și-a suspendat activitatea, având încă puncte de lucru, dar n-a mai făcut publice datele financiare din 2012. Am inclus în datele culese doar situațiile financiare din 2015 și doar în trei cazuri pe cele din 2014 (cele de anul trecut nefiind încă publicate - vezi tabelul din imagine).
Alte arhiepiscopii, precum cea a Sucevei și Rădăuților, nu și le-au publicat niciodată. Unele dintre aceste fundații ale arhiepiscopiilor au inclusă, probabil, activitatea în cadrul fundației Mitropoliei, cum e cazul Arhiepiscopiei Sucevei (ipoteza noastră), ce derulează activități prin intermediul fundației Mitropoliei Moldovei. Același mod de operare e valabil și în cazul activităților desfășurate de fundațiile și asociațiile deținute de episcopii. Atât datele arhiepiscopiilor, cât și cele ale episcopiilor cuprind activitățile economice derulate de parohii. Oricum, datele culese ne oferă o imagine a dimensiunii veniturilor BOR din fundațiile și asociațiile ce le deține.
O altă sursă a veniturilor BOR din 2015 au constituit-o activitățile economice derulate prin cadrul societăților comerciale pe care le deține sau la care este acționar. Cea mai mare parte dintre aceste activități sunt cuprinse în situațiile financiare ale Patriarhiei, Mitropoliei Moldovei, arhiepiscopiilor și episcopiilor. Cele ce nu sunt cuprinse, sunt dificil de identificat. Există srl-uri precum Basilica Travel, societate ce are ca acționar Patriarhia și care a avut o cifra de afaceri de peste 2 milioane de lei în anul 2014 (pentru 2015, situațiile financiare nu sunt publice), venituri totale de 2,78 milioane lei și un profit de 613 mii lei. Pe lângă societățile comerciale în care BOR este acționar, există asociații ce aparțin aceluiași BOR și care-și depun situațiile financiare separat. Fondul Forestier Bisericesc din Suceava și o parte din casele de ajutor reciproc au publicate separat situațiile financiare derulate în 2015, indicând că aceste asociații funcționează independent. Veniturile totale realizate de aceste asociații în 2015 au fost de 1,72 milioane de lei, iar profitul s-a ridicat la 683 mii de lei (vezi tabelul cu situațiile financiare ale caselor de ajutor reciproc deținute de BOR).
Adunând cele trei mari categorii de venituri pe anul trecut (acceptând că veniturile aferente anului 2014 au rămas la fel în 2015, în cazul celor 3 arhiepiscopii ce nu și-au publicat datele pentru anul trecut), ne rezultă un total de aproape 795 milioane de lei. Suma e echivalentă cu veniturile primăriei unui oraș mare din România. De exemplu, Primăria Municipiului Constanța a avut anul trecut venituri de 780 milioane lei, iar cea a Iașului de 820 milioane lei (vezi ce venituri au avut primăriile de reședințe de județe aici).
Care sunt cele mai profitabile fundații și asociații ale BOR?
Patriarhia Română - Administrația Patriarhală a declarat anul trecut venituri totale de 76,2 milioane lei și cheltuieli de 73,6 milioane, făcând din această fundație/asociație a doua cea mai profitabilă pușculiță a BOR, după Mitropolia Moldovei, care a avut venituri de 69,3 milioane de lei și cheltuieli de 66,3 milioane de lei (vezi tabelul din imagine). Deci, Mitropolia Moldovei a avut venituri mai puține, dar a fost mai profitabilă decât Patriarhia. Arhiepiscopia Bucureștiului e pe locul 3, cu un profit de 2,3 milioane lei.
Există și fundații/asociații ce au ieșit pe minus. Un astfel de exemplu e Episcopia Covasnei și Harghitei, ce a avut pierderi de 1,4 milioane de lei. Per total, acceptând că sumele din 2014 ale arhiepiscopiilor ce nu și-au publicat datele pe anul trecut au rămas la fel, profitul fundațiilor BOR a fost de 16,7 milioane de lei (vezi tabelul din imagine). Cheltuielile totale ale fundațiilor s-au ridicat la 384 milioane lei. Trebuie spus că scopul principal al acestor fundații nu e să realizeze profit, ci să aibă suficiente venituri pentru a susține cheltuielile. Dacă statul ar fi impozitat acest profit, suma s-ar fi ridicat la 2,6 milioane de lei, de 112 ori mai puțin decât s-a alocat anul trecut pentru BOR de la bugetul de stat.
Probabil, veniturile totale ale BOR sunt ceva mai mari, cele prezentate aici nu cuprind și veniturile realizate de societățile comerciale deținute de BOR, dar, oricum, suma de 795 de milioane de lei se apropie de valoarea totală a veniturilor. Concluzia e că Biserica Ortodoxă Română se poate înscrie fără probleme în categoria Marilor Contribuabili, și aici nu mă refer la impozitarea profitului, ci la dimensiunile de mare companie, prin veniturile realizate anual.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu