Social Icons

vineri, 20 mai 2016

Cum se împărțeau banii pe județe și primării de orașe în interbelic și cum se împart acum

Cum se împărțeau banii pe județe și primării de orașe în interbelicși cum se împart acum
   În 1936 - 1937, bugetul de stat al României, conform Anuarului Statistic din 1938, era de 24,5 miliarde de lei. Asta însemna, la cursul mediu oficial fără primă din 1936, circa 239,4 milioane USD (în 1936, BNR-ul avea două cursuri de schimb, cu și fără primă; 1$ fără primă = 102,3 lei și 1$ cu primă = 141,2 lei).
Trebuie spus că, în perioada interbelică, unii statisticieni calculau exercițiul bugetar începând din luna octombrie, până în luna octombrie a anului viitor, și nu din ianuarie până în decembrie al aceluiași an.

   Pe lângă bugetul de stat și bugetele unor instituții aflate în proprietatea statului, dar cu bugete autonome, existau bugetele locale. În categoria bugetelor locale intrau bugetele județelor (echivalentul bugetelor consiliilor județene de astăzi), bugetele comunelor și bugetele orașelor (în bugetele orașelor intrau și bugetele reședințelor de județe). În anul bugetar 1936 - 1937, situația veniturilor încasate la bugetele locale a fost:
    Ce bugete aveau orașele în perioada interbelică și ce bugete au astăzi
  •  veniturile încasate bugetele județelor au însumat la nivel național 2,04 miliarde de lei (vezi datele din imaginea 2);
  • veniturile încasate la bugetele comunelor au însumat la nivel național 1,98 miliarde de lei;
  • veniturile încasate la bugetele orașelor au fost de 3,77 miliarde de lei.
   Dacă ar fi să facem o comparație cu anul 2015, veniturile încasate la bugetele locale au însumat 61,46 miliarde lei, din care:
  • 12,44 miliarde lei au fost veniturile consiliilor județene;
  • 30,96 miliarde lei au fost veniturile tuturor primăriilor orașelor și municipiilor;
  • 18,05 miliarde lei au fost veniturile primăriilor comunelor (vezi situația detaliată pe județe aici).
   Mergând mai departe cu comparația, mai putem spune că bugetul de stat din 2015 a însumat venituri încasate, conform execuției bugetare pe luna decembrie a Ministerului de Finanțe, de 105,7 miliarde lei (a nu se confunda cu bugetul centralizat ce a avut venituri 233,5 miliarde lei, și care cuprine atât bugetul de stat, cât și bugetele locale și alte bugete). 

   Observăm că, în perioada interbelică, bugetul de stat era de peste trei ori mai mare decât bugetele locale (24,5 miliarde de lei față de 7,79 miliarde lei cât au însumat veniturile județelor, orașelor și comunelor). Anul trecut, bugetul de stat a fost de 1,7 ori mai mare decât bugele locale. Deși pare că în prezent administrațiile locale au o autonomie mai mare, în realitate au mai puțină, asta deoarece, din cele 64,46 miliarde de lei, cât au însumat veniturile administrațiilor locale anul trecut, doar 26,58 miliarde de lei au reprezentat veniturile proprii, adică 43,2% din total (vezi aici situația veniturilor proprii ale administrațiilor locale din anul 2015). 
   Deci, dacă e să comparăm, trebuie să ne raportăm la veniturile proprii ale administrațiilor locale, pentru că în perioada interbelică nu erau transferuri de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale ca acum și nici sume venite de la UE. Așa ne iese că raportul între bugetul de stat și bugetele locale e de 4 la 1. La modul cum e construită astăzi finanțarea bugetelor locale, putem vorbi de un centralism mult mai accentuat decât în perioada interbelică.

   Ce județe aveau cele mai mari bugete în interbelic și cum stau lucrurile astăzi?

   România din interbelic era o țară mai mare (294,5 mii de km pătrați față de 238,4 mii km pătrați cât are în prezent), dar populația era apropiată de cea de astăzi (19,54 milioane de locuitori în 1937 și 19,86 milioane locuitori rezidenți în 2015). Multe județe nu mai există, dar putem vedea cum se repartiza bogăția administrațiilor locale în România Mare.

   Din cele 2,04 miliarde de lei, circa 202 milioane reprezenta bugetul județului Ilfov, județ pe teritoriul căruia se afla capitala, dar care avea buget separat. Ilfovul interbelic era un județ mai mare decât cel din prezent, incluzând porțiuni din județele de astăzi din jur (vezi imaginea 2). După Ilfov, județul Timiș-Torontal avea cele mai mari încasări la buget, de 76 milioane lei. Top 5 interbelic era completat de județele Arad (56,8 milioane lei), Prahova (58,1 milioane lei), Cetatea Albă (54,9 milioane lei - vezi situația detaliată în imaginea 2).

   Anul trecut, din totalul de 12,44 miliarde de lei, cele mai mari venituri încasate la bugetele consiliilor județene le-au avut consiliile Iași (517,8 milioane lei), Vâlcea (517,6 milioane lei), Constanța (484,9 milioane de lei), Prahova (475,5 milioane de lei) și Timiș (455,7 milioane lei - vezi situația detaliată în imaginea 2).

 Ce primării de orașe aveau cele mai mari bugete în interbelic și cum stau lucrurile astăzi?

   Capitala era și atunci și astăzi lider incontestabil în privința veniturilor încasate la buget. În anul bugetar 1936 - 1937, veniturile Bucureștiului erau de 1,2 miliarde lei. Și atunci Bucureștiul era împărțit pe sectoare (patru la număr), primărie generală și, în plus, erau incluse și niște comune suburbane (vezi bugetele în detaliu în imaginea 1). În perioada interbelică, veniturile administrațiilor capitalei reprezentau 32% din veniturile tuturor orașelor din România Mare (1,2 miliarde lei din 3,77 mliliarde lei). Anul trecut, veniturile cumulate ale celor 7 primării din capitală au reprezintat 26% din veniturile tuturor orașelor și municipiilor din țară (8,07 miliarde de lei din 30,96 miliarde de lei).
   După București, al doilea oraș ca buget din interbelic era Ploieștiul, cu încasări de 234 milioane lei. Trebuie spus că, în  privința veniturilor administrațiilor orașelor și municipiilor, ne-am oprit doar la municipiile reședințe de județe din prezent. 
   Locul trei e, cel mai probabil, ocupat de Timișoara, primăria netransmițând date în anii 1935 - 1937. Pe baza datelor din 1932, estimăm că veniturile la bugetul primăriei acestui oraș în 1936 -1937 au fost cuprinse între 150 și 160 milioane lei. Pe locurile 4 și 5 s-au situat primăriile orașelor Constanța (132,5 milioane lei) și Brașov (130,5 milioane lei - vezi datele detaliate în imaginea 1).

   Anul trecut, primele trei locuri după veniturile încasate au fost ocupate de trei primării din capitală. Primăria Municipiului București (primăria generală), Primăria Sector1 și Primăria Sector2 au avut venituri de 3,59 miliarde lei, 1,16 miliarde lei, respectiv 839,7 milioane lei. Locul patru a fost ocupat de primăria Municipiului Cluj-Napoca, cu venituri încasate de 832,3 milioane lei, iar locul cinci a revenit Primăriei Municipiului Timișoara, cu venituri de 830,8 milioane lei (vezi situația detaliată în imaginea 1).

   Bugetele primăriilor și județelor interbelice erau construite pe baze mai solide decât cele de astăzi. Dependența de centru era mult mai redusă decât cea din prezent. Astăzi, doar 26,4% din veniturile consiliilor județene reprezintă veniturile proprii, restul înseamnă mâna întinsă la centru. Comunele sunt, culmea, mai independente financiar, pentru că au o proporție a veniturilor proprii de 30,2%. Se vorbește atâta despre descentralizare, dar în realitate n-am depășit stadiul descentralizării existent în anii interbelici.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu