Social Icons

miercuri, 13 aprilie 2016

Cât din cheltuielile de personal ale primăriilor de comune sunt acoperite din venituri proprii

Câte primării își acoperă cheltuielile de personal din venituri proprii
  93,4% din cheltuielile de personal ale primăriilor de comune pot fi acoperite de veniturile proprii. Restul, de 6,6%, se acoperă prin transferuri de la bugetul de stat și de la bugetele consiliilor județente. Modul cum este finanțată administrația locală la momentul actual face din primăriile de comună cele mai dependente de resursele alocate de la centru (vezi datele din imagine). 
   
   Conform ultimelor date furnizate de Direcția pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale (D.P.F.B.L.) din Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice, în 2015, 43,2% din veniturile tuturor administrațiilor locale (primării și consilii județene) reprezentau veniturile proprii (26,58 miliarde lei din 61,46 miliarde lei). Restul, de aproape 57% (34,88 miliarde lei), reprezintă sume defalcate din TVA de la bugetul de stat, subvenții de la bugetul de stat, sume primite de la UE și alte venituri. 
   Dintre toate administrațiile locale, primăriile municipiilor își asigură cel mai mare grad de independență financiară (60,6% - venituri proprii), urmate de primăriile de orașe și cele de comune, cu procente ale veniturilor proprii de 43,4, respectiv 30,2%. Consiliile județene, și nu comunele, sunt cele mai dependente de bugetul de stat, procentul veniturilor proprii în totalul veniturilor a fost în 2015 de 26,4% (3,28 miliarde lei din 12,45 miliarde de lei - vezi tabelul din imagine).

   Dacă primăriile de comune stau mai bine față de consiliile județene în privința procentului de venituri proprii (30,2% față de 26,4%), în privința acoperirii cheltuielilor de personal din veniturile proprii stau cel mai prost. Așa cum am mai precizat, doar 93,4% din cheltuielile de personal ale primăriilor de comune se pot acoperi de veniturile proprii realizate de acestea. Celelalte categorii de administrații publice stau mult mai bine în aceastpă privință. 

   Primăriile de municipii (aici intrând atât municipiile reședință de județ, cât și celelalte municipii) au un grad de acoperire a cheltuielilor de personal din veniturile proprii de 206,4% (vezi datele din imagine). 

   Consiliile județene, ce stau cel mai prost în privința realizării veniturilor proprii, stau în schimb mult mai bine la acoperirea cheltuielilor de personal din veniturile proprii, cu un grad de acoperire de 183,9%. Asta se întâmplă din cauza personalului redus în comparație cu personalul tuturor primăriilor de comune. 

   Primăriile orașelor au un grad de acoperire a cheltuielilor de personal din veniturile proprii de 133% (vezi datele din imagine). Există multe județe unde cheltuielile de personal ale primăriilor de orașe nu sunt acoperite de veniturile proprii (vorbim de orașe mici, ce nu au statut de municipiu). De fapt, doar în 14 județe cheltuielile de personal ale primăriilor de orașe sunt acoperite de veniturile proprii. Sălaj, Bihor, Vaslui, Vâlcea, Alba, Tulcea, Iași sunt câteva exemple de județe în care unele primării de orașe nu pot să-și acopere cheltuielile de personal din veniturile proprii.

   Cum arată situația comunelor falimentare la nivel de județe?

   Doar în 9 județe din cele 41 (Bucureștiul nu e inclus) primăriile de comune au un grad de acoperire a cheltuielilor de personal din veniturile proprii mai mare de 100% (vezi tabelul din imagine). Cel mai mare grad de acoperire din 2015 era în cazul comunelor din județul Ilfov (312,7%)

   Asta nu înseamnă că toate comunele au un grad de acoperire mai mare de 100%. Există și excepții, dar, cu cât la nivel general gradul de acoperire e mai ridicat într-un județ, cu atât există șanse să fie cât mai puține comune cu dificultăți în a-și acoperi cheltuielile de personal din veniturile proprii. De exemplu, doar o singură comună din cele 32 existente în județiul Ilfov (comuna Petrăchioaia) nu și-a putut acoperi cheltuielile de personal din veniturile proprii realizate în 2015. Pe de altă parte, în județul Vaslui, județul ale cărui primării de comune au cel mai mic grad de acoperire (41,4% - vezi tabelul din imagine), doar două comune din totalul de 81, conform datelor D.P.F.B.L. (vezi aici), au reușit anul trecut să-și acopere cheltuielile de personal din veniturle proprii realizate (comunele Viișoara și Vutcani).

   După Ilfov, Timișul e județul de pe locul secund, cu cel mai mare grad de acoperire a cheltuielilor de personal ale primăriilor de comună din veniturile proprii realizate (198,8% - vezi tabelul din imagine). Doar patru primării de comună dintr-un total de 89 (Variaș, Lovrin, Liebling și Biled) din județ nu și-au putut acoperi cheltuielile de personal din veniturile proprii. 
   Topul e continuat de primăriile de comune din județele: Cluj, Constanța, Brașov, Sibiu, Prahova, Arad și Mureș (vezi datele din tabel). Acestea sunt județele unde cheltuielile de personal ale primăriilor de comune sunt acoperite de veniturile proprii realizate. 

   La polul opus, se află primăriile de comune din județele Teleorman, Sălaj, Vrancea, Mehedinți și Olt, cu un grad de acoperire cuprins între 50% și 60% (vezi tabelul din imagine), și pe ultimile două locuri, cu un grad mai mic de 50%, se află județele Botoșani și Vaslui. 
   În județul Teleorman, de exemplu, doar două comune dintr-un total de 92 și-au putut acoperi anul trecut cheltuielile de personal din veniturile proprii realizate (Nanov și Poeni). Situația e și mai dramatică în Botoșani, județ în care primăriile de comună au un grad de acoperire a cheltuielilor de personal din veniturile proprii de 45,9% (vezi datele din tabel). În acest județ, nicio primărie de comună din totalul de 71, n-a reușit anul trecut să-și acopere din veniturile proprii cheltuielile de personal.

   În România, falimentul administrațiilor locale de mici dimensiuni (o parte din orașele mici și cea mai mare parte din primării) e o chestiune de facto. Ele sunt în faliment, doar că nu se recunoaște acest fapt. Soluția înaintată de unii, de a desființa unele comune și a le alipi la altele, nu rezolvă problema într-un județ precum e Botoșaniul. Din alipirea a două sărăcii va rezulta tot o sărăcie. Un primar mai puțin, un secretar mai puțin și, eventual, doi-trei funcționari în minus, nu pot aduce sustenabilitate și dezvoltare pe termen lung, pentru că vor apărea alte costuri legate de administrarea unui teritoriu mai mare și a unei populații mai mari. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates