Social Icons

vineri, 2 februarie 2024

Câte primării și câți bugetari în administrația publică au statele UE

Care state din UE au cele mai multe primării și bugetari
   În fiecare an apare în spațiul public discuția despre reorganizarea teritorială. Comasarea județelor, înființarea a noi regiuni de dezvoltare, altele decât cele opt regiuni statistice existente, care n-au nici măcar personalitate juridică, reducerea numărului de primării de comună, toate aceste opțiuni sunt discutate pe scena publică de personaje care mai de care mai habarniste.
   Fiecare cretinel din politică sau părerolog de meserie ce abordează subiectul pe la șezătorile televiziunilor de știri se vede un fel de Baron Haussmann (cel ce a planificat urbanizarea modernă a Parisului), iar tâmpeniile emise cu nesaț sunt fără doar și poate axiome în materie de reorganizare administrativ-teritorială. Raționamentul e simplu ca și creierul emitent: mai puține primării înseamnă mai puțini bugetari în administrație și, pe cale de consecință, mai multe resurse la dispoziție ca urmare a scădereii masei salariale a bugetarilor. Discuția moare subit în prag de alegeri când partidele se văd nevoite să ajungă la mâna primarilor de comune, acele comune ce trebuiau reduse ca număr pentru a fi mai eficiente și pentru a face economii la buget. 

Absolut nimeni nu se întreabă dacă există vreun model comunitar de urmat în materie de împârțire administrativ-teritorială în unități locale și de proporție a salariaților în domeniul public. Adevărul e că nu există

   Germania, țara la care românii bălesc cu poftă în materie de administrație, are conform datelor Eurostat, aproape 11 mii de administrații locale (10.997 - vezi tabelul din imagine), de vreo trei ori și jumătate mai mult decât are România (3.181 administrații locale). 
   Populația medie pe administrație locală la nemți e de 7,6 mii, iar la noi e de 6,9 mii. Numărul total de bugetari în Germania e de 11,27 milioane, iar la noi e de 1,2 milioane, adică de aproape șapte ori mai mare. Prin bugetari înțelegem salariații din sănătate, educație, administrație publică, asigurări sociale și armată, toți incluși în aceeași secțiune economică CAEN. Sigur, în această secțiune intră și salariații din sistemele private de sănătate și educație, dar proporția acestora e minoră cadrul secțiunii.
Numărul de bugetari din administrație publică, apărare și asigurări sociale publice e de 2,85 milioane în Germania și de 414 mii la noi, adică de 9,4 ori mai mic la noi (vezi tabelul din imagine). 
   Vedem că numărul mediu de populație pe unitate administrativă de la noi e apropiat cu cel din Germania, dar numărul bugetarilor din administrație e mult subdimensionat la noi, adică germanii au o administrație de aproape două ori mai densă decât a noastră

   Nu există o rețetă în materie de număr optim al administrațiilor locale în UE, numărul acestora variind de la 99 în Danemarca la aproape 35 de mii în Franța. Nici în materie de populație medie pe unitate administrativă nu există un standard, numărul variază de la 1.710 locuitori pe administrație în Cehia la peste 59 mii în Danemarca (vezi tabelul din imagine). La noi media e de 6,9 mii, iar în state mai mari precum Franța e de 1,9 mii, în Italia e de 7,5 mii, în Germania e de 7,6 mii, în Spania e de 5,8 mii (datele pentru Spania sunt din 2021).
   
   De asemenea, nu există un standard al raportului între salariații publici și populația deservită. Din datele Eurostat rezultă că unui angajat încadrat în diviziunea economică CAEN administrație publică, armată și asigurări sociale din Germania îi revin 29 locuitori. La noi raportul e de 1 la 53 locuitori. Nicio altă țară din UE nu are un raport mai disproporționat decât al României. Cea mai apropiată țară de noi e Italia, cu un raport de 1 la 50. Cel mai mic raport e în Luxemburg (1 salariat la 21 locuitori). 
   Și dacă ne raportăm la toți bugetarii, nu doar la cei din diviziunea de mai sus, în cazul României raportul salariat bugetar - populație e de 1 la 18, la mare distanță de restul țărilor UE, Italia, din nou, fiind cea mai apropiată cu un raport de un bugetar la 13 locuitori. Cele mai scăzute raporturi, de 1 la 6, sunt în Suedia, Danemarca și Luxemburg. Germania e la un raport de 1 la 7.

   Vedem că în UE nu există un standard în materie de număr de administrații publice și populație medie pe administrație, nu există un raport apropiat între numărul de bugetari și populația deservită sau între numărul de bugetari din administrație și populația deservită la nivel de state comunitare și, totuși, se insistă cu o reorganizare administrativă care ar reforma România după un model inexistent. 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu