În perioada interbelică, PIB-ul pe cap de locuitor din România a crescut mult mai lent decât în statele vecine

   Acum ceva vreme am abordat evoluția economică a României (Vechiul Regat) între 1880 și 1914 (accesează aici analiza). 

PIB-ul pe județe în Epoca de Aur

   Republica Socialistă România din anul 1985 avea un Produs Intern Brut de 817,4 miliarde de lei (46,97 mld. $ la cursul de 17,4 lei pentru 1 $). 

Peste două treimi din PIB-ul României e făcut în Vechiul Regat

    În 2023 România a avut un PIB total de 324,4 miliarde de euro, conform datelor Eurostat. Aproape 30% din această sumă reprezintă ponderea regiunii capitalei în PIB-ul național, asta deși la nivel de populație, regiunea București-Ilfov reprezintă circa 12% din totalul populației rezidente a României.

Topul celor mai bogate primării după veniturile încasate la buget

    Primăria Sectorului 1 a ajuns pe penultima poziție în topul primăriilor de sectoare după veniturile încasate pe parcursul anului 2023 (datele pentru anul trecut încă nu sunt publicate). Doar Primăria Sectorului 5 a avut venituri mai mici decât Primăria Sectorului 1 (vezi tabelul din imagine).

Topul celor mai bogate comune din țară

   Ultimele date ale Direcției pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale din cadrul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației ne arată că, în 2023 (datele pentru anul trecut încă nu sunt disponibile), veniturile totale ale administrațiilor locale (consilii județene, primării de municipii, orașe și comune) s-au ridicat la valoarea de 108,32 miliarde de lei, în creștere față de anul 2022, când au atins nivelul de 90,99 miliarde de lei.

În ce județe s-au născut cei mai mulți sportivi medaliați la Jocurile Olimpice

 318 medalii olimpice reprezintă palmaresul României de pe urma participărilor la Jocurile Olimpice. Din cele 318 medalii, 93 sunt de aur, 101 de argint și 124 de bronz. 317 medalii sunt câștigate la Jocurile Olimpice de vară, și doar una, de bronz la bob în 1968, reprezintă palmaresul Jocurilor Olimpice de iarnă.

Câți bani încasează anual Biserica Ortodoxă Română

   Veniturile Bisericii Ortodoxe Române, adunate la nivelul patriarhiei, ale arhiepiscopiilor și episcopiilor de pe teritoriul țării, s-au ridicat la valoarea de 1,071 miliarde de lei, conform situațiilor financiare publicate de Ministerul Finanțelor Publice aferente anului 2023. Pentru anul trecut datele nu sunt încă publicate, vor apărea cel mai probabil în a doua jumătate a anului curent.

Câte primării și câți bugetari în administrația publică au statele UE

   În fiecare an apare în spațiul public discuția despre reorganizarea teritorială. Comasarea județelor, înființarea a noi regiuni de dezvoltare, altele decât cele opt regiuni statistice existente, care n-au nici măcar personalitate juridică, reducerea numărului de primării de comună, toate aceste opțiuni sunt discutate pe scena publică de personaje care mai de care mai habarniste.

5 mituri despre economia României interbelice

   România interbelică, idealizată de mulți, a fost o pătură ce le-a ținut de cald unora în era comunismului. Interesant e că pătura a rămas, ba, chiar a fost folosită de mai mulți în perioada tranziției post-comuniste, pe post de antiteză între un trecut glorios și un prezent, de atunci, mocirlos.

Bucureștiul are un PIB mai mare decât toată Bulgaria

   Pare greu de crezut, dar regiunea capitalei noastre a depășit în 2023 toată economia Bulgariei în materie de PIB. Cu un PIB regional de 95,5 miliarde de euro, regiunea București-Ilfov a fost în 2023 peste economia Bulgariei, al cărei PIB s-a ridicat la valoarea de 94,7 miliarde de euro. Asta ne arată ultimele date Eurostat privind PIB-ul la nivel de regional.

Cât a câștigat în materie de industrie România după Marea Unire de la 1918

   Există mitul conform căruia, Unirea de la 1918 a adus României, mai ales prin provinciile din imperiul Austro-Ungar, un mare aport industrial. E un mit, și ca orice mit, evident e fals. 

Cum a evoluat economia pe timpul lui Ceaușescu

   România anului 1965, an în care Nicolae Ceaușescu a venit la putere, era mult mai puțin dezvoltată economic decât cea pe care a lăsat-o în anul 1989. Ăsta e un adevăr ce rezultă din datele statistice adunate din mai multe surse.

Cum arăta economia celor două principate înainte și după unire

   Mica Unire din 1859 a dus la apariția pe harta Europei a unui stat mic (123,7 mii km pătrați), cu 3,9 milioane de locuitori, cu două capitale, doua parlamente și un domn.

Cum arăta economia României în vremea lui Eminescu

   Al șaptelea copil al familiei Eminovici vede lumina zilei în 15 ianuarie 1850, la Botoșani. La acea dată, Botoșaniul, cu aproape 25 de mii de locuitori, era al doilea oraș al Moldovei, după Iași, devansând ca număr al populației Galațiul.

Cum arăta economia Moldovei lui Ștefan cel Mare

    Despre Moldova lui Ștefan cel Mare s-a scris mult cu privire la războaie și ctitorii, despre economia statului feudal, în schimb, s-a scris extrem de puțin și la modul general. Lipsa documentelor păstrate pare a fi principala cauză a imaginii generalizate.

Cât ar valora astăzi un leu din 1989

   Leul din prezent e de 1,48 ori mai puternic decât cel din anul 1989. Asta rezultă dacă calculăm devalorizarea monedei naționale din 1989 până în luna noiembrie a anului curent.

Cât ne-au costat deplasările și protocolul lui Iohannis în ultimul deceniu

    Aproape un  sfert din bugetul Administrației Prezidențiale din ultimul deceniu s-a dus pentru plata cheltuielilor de deplasare și protocol.

Care erau cele mai bogate provincii românești înainte de Marea Unire

   Datele mai multor studii realizate în ultimul deceniu ne oferă imaginea productivității la nivel de provincii ale Imperiului Austro-Ungar, Imperiului Rus și a vecinilor bugari în preajma Primului Război Mondial, mai exact în anul 1910 (vezi sursa datelor din imagine).

Cât de bogate erau provinciile românești din Imperiul Austro-Ungar

   Un adevăr mai puțin discutat până în prezent e faptul că provinciile românești din Austro-Ungaria erau printre cele mai sărace provincii din imperiu.

Care erau cele mai urbanizate provincii din România Mare în 1930

   România Mare era o țară predominant rurală, doar 20,2% din populația țării din 1930 fiind urbană (3,56 din 18,06 mil. locuitori). Asta rezultă din datele recensământului efectuat în anul 1930.

Cât ar echivala astăzi tributul plătit Înaltei Porți de Țările Române în Evul Mediu

   Obligațiile Țărilor Române către Înalta Poartă sunt o adiere de primăvară față de ceea ca am plătit pentru contractul cu Bechtel, pentru a ne pune bine cu Înalta Poartă de astăzi,  America.

Bucureștiul e pe locul opt între cele mai bogate regiuni din UE

   În primul trimestru al anului curent Eurostatul a publicat datele privind situația PIB-ului regional la nivelul anului 2022. Spre deosebire de datele de pe parcursul anului trecut care arătau că România a egalat Ungaria în privința PIB-ului pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare în anul 2022, datele de anul acesta ne arată că în 2022 eram încă sub vecinii unguri, ei având un nivel al PIB-ului pe cap de locuitor la paritate echivalent cu 76% din media UE, iar la noi nivelul era de 75% din media UE.

Cât de mult s-a îmbogățit vistieria statului după Marea Unire

   Deși am putea crede că finanțele României Mari au cunoscut o creștere semnificativă față de cele ale Vechiului Regat, datele statistice privind execuția bugetului de stat din perioada interbelică ne contrazic.

Contrar percepției, creșterea economică din timpul lui Carol I a fost mai lentă decât în majoritatea țărilor din vecinătate

   Epoca lui Carol I e privită de mulți ca fiind una a dezvoltării fără precedent a economiei naționale. E adevărat, Regatul României a cunoscut o dezvoltare economică fără precedent până atunci, dar această dezvoltare a fost mai lentă decât în majoritatea statelor din vecinătate.

Timișoara a fost bătută de Iași la numărul de turiști în 2023

   Da, ați citit bine, Iașul a bătut Timișoara la numărul de turiști în anul în care orașul de pe Bega a fost Capitală Europeană a Culturii.

Ce impact aveau în bugetul statului țepele de pe timpul lui Carol I și Carol al II-lea

  Țeapa și tunul sunt două simboluri în istoria României. Țeapa e semnătura lui Vlad Țepeș. Din oțelul unui tun, capturat la Plevna, și-a făcut coroana Carol I. La mai bine de un secol după alegerea lui Carol I, aceste două cuvinte au ajuns să descrie fapte asociate corupției.

România e campioana estului în cursa recuperării decalajelor față de media UE

    Între 2013 și 2023 PIB-ul pe cap de locuitor la paritate din România a ajuns de la 55% la 78% din media UE. Asta rezută din datele Eurostat privind PIB-ul la puterea de cumpărare standard din UE.

Provinciile românești din Austro-Ungaria erau printre cele mai sărace regiuni din Imperiu

   Un adevăr istoric mai puţin discutat în anul centenarului e faptul că provinciile româneşti din Imperiul Austro-Ungar (Bucovina, Banat și Ardeal) erau printre cele mai sărace provincii ale imperiului. Și mai puțin discutat e faptul că aceste provincii erau în urma Vechiului Regat înainte de Primul Război Mondial în privința PIB-ului pe cap de locuitor (accesează aici datele).

Au fost unele județe preferate de Ceaușescu în procesul de industrializare al României?

   Între 1965 și 1985, producția industrială a Republicii Socialiste România a crescut de 8,5 ori, dacă e să dăm crezare anuarelor statistice din acea perioadă. 

Cât ar valora astăzi o para, un creițar sau un sfanț

   Sfanțul, copeica, paraua, galbenul, creițarul, icosarul, polul - toate aceste monede circulau în Principatele Unite în vremea lui Cuza. Încercările domnitorului de a reforma sistemul monetar, prin introducerea unei monede naționale, numită romanat, s-au soldat eșecului.