Cât ar valora astăzi o para, un creițar sau un sfanț

   Sfanțul, copeica, paraua, galbenul, creițarul, icosarul, polul - toate aceste monede circulau în Principatele Unite în vremea lui Cuza. Încercările domnitorului de a reforma sistemul monetar, prin introducerea unei monede naționale, numită romanat, s-au soldat eșecului.

Cum a evoluat PIB-ul real pe locuitor în România între 1862 și 2017

   În urmă cu 156 de ani, în 1862, PIB-ul pe cap de locuitor din Principatele Unite, conduse la acea dată de Alexandru Ioan Cuza, era de 29,2 ori mai mic decât cel înregistrat anul trecut în România. Vorbim despre PIB-ul real și nu despre PIB-ul nominal.

Câte crize economice a avut România de la Cuza încoace

   Din 1862 până în 2016, România, indiferent de dimensiunile statale, a trecut prin 41 de ani de criză economică. Avem, așadar, o medie de peste un an de recesine la patru ani. Numărul anilor de criză economică poate fi mai mare, având în vedere că datele economice din perioadele 1915 - 1919 și 1948 -1949 lipsesc.

Care erau diferențele de dezvoltare economică între Vechiul Regat și provinciile alipite în 1918

   Contrar convingerii generale, Vechiul Regat avea în perioada premergătoare Primului Război Mondial o dezvoltare economică superioară provinciilor alipite la unirea din 1918.

Ce ponderi aveau industria și agricultura în economia României înainte și după Primul Război Mondial

   În 1912, industria din Vechiul Regat, Transilvania, Banat și o parte din Bucovina era sublimă, nu lipsea cu desăvârșire, dar avea o pondere de doar 12,3% în Venitul Național. Agricultura era baza, ponderea acesteia fiind de 66,7% în Venitul Național.

Care erau diferențele de dezvoltare între Basarabia și Vechiul Regat în preajma anului 1900

   Anul 1897 a fost anul reformei monetare în Imperiul Rus. Contrar a ceea ce se întâmpla în lumea vestică, în Imperiul Țarist se revenea la moneda de aur, după ce se implementaseră deja bancnotele. Stabilizarea monetară s-a făcut prin introducerea unei noi ruble.  

N-am un sfanț. Chiar așa, cât ar valora astăzi un sfanț? Dar o para?

   Sfanțul, copeica, paraua, galbenul, creițarul, icosarul, polul - toate aceste monede circulau în Principatele Unite în vremea lui Cuza.

Ce PIB pe locuitor au găsit și cât au lăsat șefii de stat ai României de la Cuza încoace

   PIB-ul pe locuitor de anul trecut e de peste 27 de ori mai mare, în valori comparabile, decât cel din anul 1862. Instrumentul folosit pentru comparație e dolarul american la paritatea puterii de cumpărare din anul 2000 (USD PPC).

Cât a crescut economia Vechiului Regat în timpul lui Carol I, comparativ cu vecinii

   Vechiul Regat n-a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă în lunga domnie a lui Carol I. Asta ne arată datele studiului „South-Eastern European Monetary and Economic Statistics from the Nineteenth Century to World War II”, rezultat al colaborării băncilor naționale ale României, Bulgariei, Serbiei, Albaniei, Austriei, Greciei și Turciei (vezi aici).

Crizele economice ale României, de la Cuza la Iohannis

   Șapte la număr sunt crizele economice prin care a trecut România în ultimii 152 de ani. Luând ca bază de date statistice lucrarea dlui Victor Axenciuc „Produsul Intern Brut al României 1862 - 2000 Serii statistice seculare și argumente metodologice”, la care am adăugat valorile de după anul 2000 folosind aceeași metodologie, ne-a rezultat că, între Cuza și Iohannis, România a trecut prin șapte crize economice (vezi datele din imagine).

Cele mai spectaculoase creșteri economice din istoria României moderne

   De la Mica Unire și până în 1862 nu trecuseră decât trei ani, deci putem spune că situația din 1859 nu era cu mult diferită din punct de vedere economic decât cea existentă trei ani mai târziu. Anul 1862 este anul pentru care există date statistice care au permis calcularea productivității economice la nivelul tânărului stat român.

Țepele și tunurile trase bugetului, de la Carol I la Băsescu

   Țeapa și tunul sunt două simboluri în istoria României. Țeapa e semnătura lui Vlad Țepeș. Din oțelul unui tun, capturat la Plevna, și-a făcut coroana Carol I. La mai bine de un secol, aceste două cuvinte au ajuns să descrie fapte asociate corupției.

De ce suntem săraci

   De ce suntem săraci? Dac-am fi Becali, am răspunde sec: suntem săraci c-așa a vrut Dumnezeu. Celor mai mulți dintre români explicația le-ar oferi confortul psihic necesar pentru a nu-și măcina nervii când pe la emisiuni se perindă politicieni emanați de partidul unic cu carnet roșu cu tot și le dau lecții de antreprenoriat precoce.