Eurostatul contrazice datele Băncii Mondiale privind banii trimiși în țară de românii din străinătate

   Acum câteva săptămâni, o știre a fost preluată și tocată de toată mass-media - Românii din străinătate au trimis anul trecut în țară 4,9 miliarde de dolari. Asta înseamnă 4,3 miliarde de euro la cursul mediu de anul trecut.

Mai ții minte hiperinflația din anii `90, cea care a dus salariile părinților tăi la nivel de Africa? Ghici cine e principalul vinovat?

   Aflat la cârma Băncii Naționale a României încă din primul an de libertate, Mugur Isărescu e personajul cel mai puțin contestat dintre toți potențații puterii anilor `90. 

Fără un calendar cert de aderare la zona euro, moneda noastră e un fel de Ana zidită doar de Manole

   Manole a dat drumul la tiparnița de bani. Acum doi ani îndeplineam criteriile de la Maastricht. Acum, ciuciu! Manole a zidit leul în temelia economiei românești și acum leul ne bântuie cum îi bântuie pe unii notele date la Securitate.

Când CNP și Isărescu îți spun că vei crește ca Făt-Frumos, pregătește-te să dai piept cu zmeul

   În anul 2008, România se bătea cu pumnul în piept că are cea mai mare creștere economică din UE (8,5% - vezi aici), și avea dreptate. Comisia Națională de Prognoză vedea încă cinci ani de creștere economică cu procente de peste 6%.

Indemnizația de pensionare a lui Isărescu e perfect legală. Și-a votat-o chiar el.

   După scandalul cu popi LGBT, a început scandalul cu băncile nesimțite, ce-și dosesc profiturile prin externalizare, lăsând vajnicul nostru ANAF cu buza umflată și, binențeles, cu buzunare goale, pentru că asta-i starea naturală a Fiscului nostru.

În ce județe au crescut cel mai mult creditele pentru locuințe

   Din aprilie anul trecut și până în luna aprilie a acestui an, creditele pentru locuințe acordate populației au crescut cu 6,3 miliarde de lei.

Creșterea economică din primul trimestru e contestată fără argumente solide

   Datele INS privind creșterea economică din primul trimestru al anului sunt contestate de unii reprezentați ai opoziției, dar și de unele televiziuni aliniate Cotroceniului. Vorbim despre niște date semnal, ce nu explică și ce sectoare anume au contribuit la realizarea acestei creșteri de 5,7%. 

Cea mai mare eroare strategică a ultimilor ani e amânarea trecerii la euro

   Anul trecut, am aflat că trecerea la euro în 2019 nu mai reprezintă o țintă realistă. Anul acesta, în preajma oficializării Brexitului, am aflat că proiectul Uniunii Europeane va continua pe mai multe viteze. 

Cât contează capitalul străin în economia românească

   Odată cu protestele din ultimile săptămâni, au apărut multe voci ce au început să înfiereze cu mânie proletară multinaționalele care au fost de partea protestatarilor. 

Dacă protestele continuă, economia poate intra în picaj

   Creșterea economică de 5,2%, prognozată pentru anul în curs, a intrat deja în rândul celor mai bune glume din ultimii ani, alături de cei șapte ani  de creștere economică continuă prognozați de Isărescu înainte de recesiunea din 2009, de sutele de kilometri de autostradă din Master Planul lui Ioan Rus, de priceperea tehnocraților în a atrage fonduri europene. 

Unde s-a economisit cel mai mult în ultimul an

   Românii, dezamăgiți probabil de dobânzi, și-au crescut în ultimul an depozitele la termen cu doar 957 milioane lei (de la 107,49 miliarde lei în decembrie 2015 la 108,45 miliarde lei în decembrie 2016).

Din 2007, dintre monedele naționale din UE, leul românesc s-a depreciat cel mai mult față de euro

   Straja BNR-ului la stabilitatea monedei naționale ne arată că această misiune sfântă asumată de eternul Isărescu, cu jumătate de gură după liberalizarea contului de capital din 2005, s-a soldat cu un eșec răsunător. 

Anul viitor se anunță a fi dezastruos pentru buget

   Zilele acestea, consilierul pe politică monetară a guvernatorului BNR, Lucian Croitorul, ne-a spus că suntem prea relaxați fiscal și s-ar putea s-o pățim la anul. 

În ultimii opt ani, românii au devenit mult mai economi

   Românul de azi, învățat cu criza, cu tăierile salariale din criză, atât de „necesare” pentru ca unii, proaspăt ajunși la ciolan, să aibă de unde fura în continuare, e mult mai econom față de acum opt ani.

Clientul bancar, creditat în euro prin anul 2007, când un euro era 3,12 lei, strigă: Vreau și eu!

   Chiar așa, cei creditați în euro prin iulie 2007, când un euro valora 3,1204 lei (vezi aici cursul BNR), ce au? Au bube și trebuie izolați? Ei de ce nu beneficiază de același tratament ca și cei cu credite în franci?

Când FMI și Isărescu îți zic va fi caniculă, pregătește-ți cojocul!

   Zilele acestea, FMI-ul ne prezice că vom crește economic ca Făt-Frumos, nu doar anul acesta, ci și la anul și la mulți ani (vezi aici). Isărescu ne liniștește că nu ne vom supraîncălzi și că avem o creștere economică sustenabilă deocamdată (vezi aici).

Mulțumim, dle Isărescu, vă dorim o pensionare plăcută!

   În ultima vreme, atacurile la adesa lui Isărescu s-au înmulțit. Unii lupi tineri, sau unii izgoniți din breaslă (cum sunt  cazurile lui Lucian Isar și Florin Cîțu), au simțit miros de sânge și n-au ratat ocazia. 

Vai, dna Dragu, dar ce credeți că vă recomandă pentru postul de viceguvernator al BNR?

   Cu siguranță nu aveți o voce ca a lui Adele, deci, vocea nu vă recomandă. Despre partea cu talentul, e destul să te uiți pe execuția bugetară din primele șapte luni ale anului și să realizezi c-ați murit speranță, fără ca niciodată să vă fi născut talent. 

Cum arată la nivel teritorial situația depozitelor și creditelor populației și companiilor

   56,6% din depozitele (în lei și în valută) companiilor (societăți nefinanciare) din România aparțin companiilor din București și Ilfov (statistica BNR ia cele două entități administrative împreună).

Totul până la salariile directorilor BNR!

   Dacă, Doamne apără și păzește!, se află cât câștigă directorii din BNR, suntem pierduți!