De ce criza economică ce se anunță va face mai multe victime decât COVID-19

   În ultimele zile se discută tot mai mult despre criza care e la început, dar care se va dezvolta și va atinge dimensiuni apocaliptice în perioada următoare. Ieri, a doua zi după ce Trump a venit cu propuneri de măsuri menite să calmeze piețele financiare, trendul de scădere de pe piețe a continuat.

Puneți-vă centurile de siguranță! Urmează Revoluția Fiscală!

   Enumerarea propriilor realizări de către Ionuț Mișa în ședința de guvern în care s-a adoptat Revoluția Fiscală ne-a făcut să ne simțim la început mici, apoi rușinați, iar, la final, de-a dreptul pocăiți.

Indemnizația de pensionare a lui Isărescu e perfect legală. Și-a votat-o chiar el.

   După scandalul cu popi LGBT, a început scandalul cu băncile nesimțite, ce-și dosesc profiturile prin externalizare, lăsând vajnicul nostru ANAF cu buza umflată și, binențeles, cu buzunare goale, pentru că asta-i starea naturală a Fiscului nostru.

Așa cum niciun fanariot n-a dijmuit marea boierime, nici guvernul nu va taxa marile companii

   Boierii mari de azi sunt corporațiile. În trecutul nostru fanariot, marea boierime ținea loc de BRD, ING, Renault, Microsoft, OMV, etc. Nici atunci și nici azi, povara vistieriei țării nu cădea pe cei mari, ci pe cei mici.

Bugetul e tras în jos de colectarea slabă de la marile companii

 Buletinul fiscal al ANAF-ului, aferent trimestrului trei, publicat astăzi, ne arată că în această instituție unii muncesc, chiar dacă nu prea au rezultate, și unii chiar taie frunze la câini. 

5 mituri adevărate despre economia de dinainte de 1989

   Republica Socialistă România era o țară multilateral dezvoltată. Aveam industrie, aveam agricultură, aveam exporturi și n-aveam nicio datorie. 

Când FMI și Isărescu îți zic va fi caniculă, pregătește-ți cojocul!

   Zilele acestea, FMI-ul ne prezice că vom crește economic ca Făt-Frumos, nu doar anul acesta, ci și la anul și la mulți ani (vezi aici). Isărescu ne liniștește că nu ne vom supraîncălzi și că avem o creștere economică sustenabilă deocamdată (vezi aici).

Mulțumim, dle Isărescu, vă dorim o pensionare plăcută!

   În ultima vreme, atacurile la adesa lui Isărescu s-au înmulțit. Unii lupi tineri, sau unii izgoniți din breaslă (cum sunt  cazurile lui Lucian Isar și Florin Cîțu), au simțit miros de sânge și n-au ratat ocazia. 

Totul până la salariile directorilor BNR!

   Dacă, Doamne apără și păzește!, se află cât câștigă directorii din BNR, suntem pierduți! 

5 semi - adevăruri economice vehiculate în ultimul an

   De mai bine de un an, suntem bombardați cu informații. Fie că vorbim despre cine mai e săltat de DNA, apoi trimis la beci, pentru ca mai târziu să fie eliberat și pus sub control judiciar, fie că vorbim despre realizările noii Epoci de Aur, mai toate informațiile sunt incomplete.

Ce-ați făcut cu banii?

    Sfârșitul lui 2008 ne găsea cu o datorie publică totală de 109,8 mld. lei. Asta însemna circa 27,6 mld. euro, la cursul de schimb de la finalul anului 2008. La distanță de șapte ani, la sfârșitul lunii septembrie a anului ce tocmai s-a încheiat, datoria publică totală a ajuns la 287,3 mld. lei (aproximativ 65 mld. euro, la cursul de la sfârșitul lunii septembrie), din care 272 mld. lei reprezenta datoria guvernamentală (vezi tabelul din imagine).

Guvernul a achitat împrumutul de la FMI, dar datoria guvernamentală a crescut cu ...

   2,38 miliarde de euro, atât a achitat guvernul din împrumutul FMI, din 2012 încoace, dintr-un total de 2,5 mld. euro (vezi tabelul din imagine). Cea mai mare parte a împrumnutului a fost achitată de către BNR.

Cât de mult ne poate afecta o nouă criză

   Astăzi piețele au revenit pe creștere. Unii vor să răsufle ușurați, alții, fie văd o marcare de profit a celor ce-au mizat pe scădere, fie văd o intervenție a guvernului comunist chinez în sprijinul economiei de piață a cărei telecomandă e butonată din birourile de la Beijing.

Productivitatea și salariile, înainte și după 1989

   Anul 1970 găsea România în plin avânt economic. La București se luase decizia de a se investi masiv în industrializarea țării. Perspectiva de a deveni grânarul țărilor socialiste, așa cum se sugera de la Moscova, determinase conducerea de la București să ia măsuri pentru a evita statutul de țară agrar-industrială.

România vs. Europa - un secol de decalaj economic

   În ultimul secol, România a pierdut teren față de statele cu economii puternice în ceea ce privește dezvoltarea. Acum un secol, PIB-ul pe cap de locuitor era mai apropiat de cel din state precum Belgia, Spania, Olanda, Italia, decât este astăzi (vezi datele din tabel).

Cum „a salvat” austeritatea România

   2007 și 2008 erau anii în care România înregistra una din cele mai mari creșteri economice anuale. Începută în 2000, relansarea economică a României, după căderea din anii `90, părea că nu poate fi oprită de nimic. Tigrul economic din Carpați dădea totul pentru recuperarea decalajelor față de țările dezvoltate.

OXI?!?

   De luni, adică de mâine, soarele va răsări în continuare pe cerul grecesc, insulele vor fi în continuare pline de turiști, iar corespondenții TV vor pândi în continuare cozile de la bancomate. Indiferent de rezultatul referendumului, viața grecilor nu se va schimba cu mult după un vot pro sau contra.

Întoarcerea la poporul flămând

     Întrebați un om flămând dacă e de acord să-i iei jumătate din colțul de pâine pe care-l mai are? Oare o fi de acord? Tsipras îi întreabă pe greci dacă vor pensii tăiate, taxe mărite și rămânerea în zona euro. Nu, nu, da - acestea vor fi răspunsurile grecilor la pensii tăiate, taxe mărite și rămânerea în zona euro. Foarte concludente răspunsuri, nu? De ce face Tsipras asta? 

Chiar nu vede nimeni elefantul grecesc din sufragerie?

   Grecia, probabil, va primi o prelungire a agoniei. Din 2008 încoace, PIB-ul acestei țări a scăzut de la 242 mld. euro, la 179 de mld. euro în 2014. În șase ani, Grecia a pierdut un sfert din PIB, fără să fie angrenată într-un război (conform datelor Eurostat). Din 2011, de când Comisia Europeană, BCE-ul și FMI-ul au luat hățurile finanțelor grecești, PIB-ul a scăzut de la 208 mld. euro, la 179 mld. euro.

Cât de pregătiți suntem dacă Europa intră iar în recesiune?

   Suntem la fel de pregătiți acum ca și la precedenta criză, adică deloc. N-avem infrastructură, mulțumită lui Șova și Rus, n-avem parte de investiții  străine, guvernamentale, de orice fel, avem un grad de îndatorare de trei ori mai mare decât în 2008 și de 1,7 ori mai mare decât în 2009 (39,8% din PIB în feb. 2015, 13,2% din PIB în 2008, 23,2% din PIB în 2009), iar creșterea economică anuală e de trei ori mai mică decât în 2008 (2,8% în 2014 faţă de 8,5% în 2008).