Cât a câștigat în materie de industrie România după Marea Unire de la 1918

   Există mitul conform căruia, Unirea de la 1918 a adus României, mai ales prin provinciile din imperiul Austro-Ungar, un mare aport industrial. E un mit, și ca orice mit, evident e fals. 

Care erau cele mai urbanizate provincii din România Mare în 1930

   România Mare era o țară predominant rurală, doar 20,2% din populația țării din 1930 fiind urbană (3,56 din 18,06 mil. locuitori). Asta rezultă din datele recensământului efectuat în anul 1930.

În perioada interbelică România a fost codașa regiunii în materie de creștere economică

   Acum ceva vreme am abordat evoluția economică a României (Vechiul Regat) între 1880 și 1914 (accesează aici analiza). 

Economia a mers mai prost în România Mare decât în Vechiul Regat

   România Mare e sursa câtorva mituri economice. Lipsa datelor statistice a dus la crearea unor mituri de genul „România Mare - Grânarului Europei”, mitul potrivit căruia economia interbelică duduia, iar statele occidentale erau în pericol să fie ajunse din urmă de România, sau mitul că am fi fost mult deasupra economiilor balcanice.

Care era rata analfabetismului în județele României Mari

        La 105 ani de la Marea Unire și la 93 de ani de la primul recensământ al României Mari putem spune că analfabetismul în accepțiunea oficială a acestui fenomen nu mai reprezintă o problemă a societății actuale, doar 0,8% din populația de peste 14 ani de la ultimul recensământ din 2021 intrând în această categorie.

Cât de mari au fost țepele de pe timpul lui Carol I și Carol al II-lea

  Țeapa și tunul sunt două simboluri în istoria României. Țeapa e semnătura lui Vlad Țepeș. Din oțelul unui tun, capturat la Plevna, și-a făcut coroana Carol I. La mai bine de un secol după alegerea lui Carol I, aceste două cuvinte au ajuns să descrie fapte asociate corupției.

Provinciile românești din Austro-Ungaria erau printre cele mai sărace regiuni din Imperiu

   Un adevăr istoric mai puţin discutat în anul centenarului e faptul că provinciile româneşti din Imperiul Austro-Ungar (Bucovina, Banat și Ardeal) erau printre cele mai sărace provincii ale imperiului. Și mai puțin discutat e faptul că aceste provincii erau în urma Vechiului Regat înainte de Primul Război Mondial în privința PIB-ului pe cap de locuitor (accesează aici datele).

5 „mituri false” despre economia României interbelice

   România interbelică, idealizată de mulți, a fost o pătură ce le-a ținut de cald unora în era comunismului. Interesant e că pătura a rămas, ba, chiar a fost folosită de mai mulți în perioada tranziției post-comuniste, pe post de antiteză între un trecut glorios și un prezent mocirlos.

Cât de bogate erau provinciile românești din Imperiul Austro-Ungar

   Un adevăr mai puțin discutat până în prezent e faptul că provinciile românești din Austro-Ungaria erau printre cele mai sărace provincii din imperiu.

Cât de mult s-a îmbogățit vistieria statului după Marea Unire

   Deși am putea crede că finanțele României Mari au cunoscut o creștere semnificativă față de cele ale Vechiului Regat, datele statistice privind execuția bugetului de stat din perioada interbelică ne contrazic.

Cât contribuiau agricultura, industria, construcțiile și serviciile la PIB-ul Vechiului Regat și al României Mari

   Deși pare greu de crezut, România Mare de la începutul anilor `20 era mai puțin industrializată decât Vechiul Regat din perioada premergătoare Primului Război Mondial.

Productivitatea pe locuitor din Vechiul Regat era superioară celei din perioada României Mari

   Vechiul Regat era mai bine structurat economic decât România Mare. Asta reiese din lucrarea dlui Victor Axenciuc - „Produsul Intern Brut al României 1862 - 2000. Serii statistice și argumente metodologice”. 

Cum s-a situat economic România față de celelalte state europene de la Carol I până anul trecut

   O bună parte din istoria modernă a României, economiile aferente perioadelor Principatelor Unite, Vechiului Regat, a României Mari și a României în granițele actuale au avut un grad de dezvoltare sub cel din statele vecine, iar despre statele occidentale nici nu mai vorbim.

Cum a evoluat PIB-ul pe cap de locuitor din România în ultimul secol

   România din anul 2018 a înregistrat un PIB pe cap de locuitor de aproape 23 ori mai mare în valori reale decât cel existent imediat după unirea din 1918.

Cum a evoluat PIB-ul real pe cap de locuitor din România de la Cuza încoace

   Pare greu de crezut, dar un român din 2018 era în medie de aproape 31 de ori mai productiv decât unul e pe vremea lui Cuza și de aproape 15 ori mai productiv decât un român de la finalul interbelicului din România Mare.

Cât de „țărani” au fost românii în ultimii 155 de ani

   În 126 din cei 159 de ani de la formarea statului român modern, ponderea populației rurale s-a situat peste pragul de 50% din totalul populației. Asta înseamnă că, aproape 80% din perioada 1859 - 2018, țăranii au fost majoritari în România.

Cum s-a situat economic România față de celelalte state europene de la Carol I încoace

   O bună parte din istoria modernă a României, economiile aferente perioadelor Principatelor Unite, Vechiului Regat, a României Mari și a României în granițele actuale au avut un grad de dezvoltare sub cel din statele vecine, iar despre statele occidentale nici nu mai vorbim.

Ce decalaje ale PIB-ului la paritate a avut România față de vecini și marile economii europene în ultimul secol și jumătate

   Industria României era sublimă în discursul lui Cațavencu, dar lipsea cu desăvârșire. Adevărul e că în 1884, anul în care a fost publicată piesa O scrisoare pierdută, industria reprezenta circa 17% din PIB, agricultura fiind vioara principală (42% din PIB). Anul trecut, industria a ajuns la 24,2% din PIB, iar agricultura a ajuns la 4,4%.

Cum a evoluat PIB-ul real pe locuitor în România între 1862 și 2017

   În urmă cu 156 de ani, în 1862, PIB-ul pe cap de locuitor din Principatele Unite, conduse la acea dată de Alexandru Ioan Cuza, era de 29,2 ori mai mic decât cel înregistrat anul trecut în România. Vorbim despre PIB-ul real și nu despre PIB-ul nominal.

Cât contribuiau agricultura, industria, construcțiile și serviciile la PIB-ul Vechiului Regat și al României Mari

   Deși pare greu de crezut, România Mare de la începutul anilor `20 era mai puțin industrializată decât Vechiul Regat din perioada premergătoare Primului Război Mondial.