Economia a mers mai prost în România Mare decât în Vechiul Regat

   România Mare e sursa câtorva mituri economice. Lipsa datelor statistice a dus la crearea unor mituri de genul „România Mare - Grânarului Europei”, mitul potrivit căruia economia interbelică duduia, iar statele occidentale erau în pericol să fie ajunse din urmă de România, sau mitul că am fi fost mult deasupra economiilor balcanice.

Toate regiunile de graniță din România sunt mai bogate decât cele ale vecinilor

    România a avut în 2024 un PIB de 353,6 miliarde de euro, mai mare decât cel rezultat din adunarea PIB-ului Ungariei (206 mld. euro), al Bulgariei (104,8 mld. euro) și al Republicii Moldova (16,8 mld. euro). Asta ne arată ultimele date Eurostat privind PIB-ul în prețuri curente.

Putem dormi liniștiți, în mai puțin de un deceniu, noi și bulgarii nu vom mai fi repetenții clasei în UE

   Jean-Claude Junker, președintele Comisiei Europene, ne-a dat o veste bună zilele acestea, aceea că, în 2025, noi și vecinii bulgari sigur nu vom mai fi repetenții clasei. Odată cu integrarea țărilor din Balcanii de Vest, balta cu repetenți crește, iar noi putem fi mai relaxați, pentru că vom avea de cine să facem mișto că stau mai prost decât noi.

Toate regiunile din România sunt mai bogate decât regiunile vecine din statele din jur

   România e o insulă de prosperitate. Toate cele șase regiuni de dezvoltare care au graniță cu statele vecine, din UE sau nu, au un PIB pe cap de locuitor mai mare decât cel existent în regiunile vecine de dincolo de graniță (vezi harta din imagine).

Cât a câștigat România economic în ultimii 20 de ani față de statele ex-comuniste membre sau cele candidate la UE

   În ultimii 20 de ani, conform datelor Eurostat, România a înregistrat un avans al PIB-ului pe locuitor calculat în euro de 94,6%, de la un nivel de 3,7 mii de euro în 1995, la 7,2 mii de euro în 2015. 

Mitul dezvoltării economice a României interbelice e demolat!

    România a reușit, în perioada interbelică, „performanța” de a avea una din cele mai mici creșteri economice din sud-estul Europei. Realitatea statistică demontează astfel un mit, acela că în interbelic România rupea barierele dezvoltării economice. 

Cât de bogat era Vechiul Regat față vecinii săi în 1913

   Banca Națională a României împreună cu alte bănci din sud-estul Europei au derulat un proiect (The South-East European Monetary History Network), prin care, datele statistico-economice din perioada antebelică și interbelică au fost organizate pentru a putea oferi o imagine fidelă a economiei statelor din sud-estul Europei de la sfârșitul secolului XIX și prima jumătate a secolului XX.

Cât influențează regiunile statelor vecine economia regiunilor României?

  Moldova e săracă, Banatu-i fruncea și, aș adăuga că Bucureștiul e din alt film. Cam așa stau lucrurile atunci când privești harta PIB-ului pe cap de locuitor pe anul 2013 (vezi harta din imagine). În 2014, lucrurile nu s-au schimbat semnificativ în privința României, în cazul vecinilor însă, datele nu sunt disponibile decât pentru statele UE (Ungaria și Bulgaria) și din acest motiv am luat ca reper anul 2013.

Evoluția economiilor în urma destrămării URSS-ului, Iugoslaviei și Cehoslovaciei

   Căderea Cortinei de Fier în Europa anului 1989 devoala realitatea economiei socialiste într-o ramă a realismului ineficienței ca mod de existență. Surprinderea vestului vis-a-vis de realitățile economice din est a existat cu adevărat.

România și vecinii ei - comparație a evoluției economice din 1990 încoace

  Anul 1990, primul an de libertate, găsea România în poziție de start spre economia de piață. În aceeași situație  se regăseau și vecinii de la sud și vest, bulgarii și maghiarii. În sud-vest, Iugoslavia era în prag de război civil, iar în est și nord, URSS își trăia ultimile zile.

Cât de productivi suntem noi și cum sunt vecinii?

             

   Găina vecinului pare curcă. Așa spune un proverb neaoș ce încearcă să sintetizeze percepția descendenților lui Traian&Decebal față de vecinii lor.
   Plecând pe calea percepțiilor carpato-danubiano-pontice întâlnim o serie de mituri, unele din vremuri socialiste sau mai vechi, altele de dată mai recentă, mituri ce statuează că sârbii și maghiarii sunt mai harnici și, în consecință sunt mai bogați decât românii.