Jean-Claude Junker, președintele Comisiei Europene, ne-a dat o veste bună zilele acestea, aceea că, în 2025, noi și vecinii bulgari sigur nu vom mai fi repetenții clasei. Odată cu integrarea țărilor din Balcanii de Vest, balta cu repetenți crește, iar noi putem fi mai relaxați, pentru că vom avea de cine să facem mișto că stau mai prost decât noi.
Vecinii bugari sunt în pericol să fie depășiți de una din țările candidate, și anume de Muntenegru, micuța țară de la Adriatică suflându-le deja în ceafă în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor (vezi tabelul din imagine).
Trist e că această nouă extindere a UE nu are în vedere și Republica Moldova. Totuși, dacă ne uităm pe datele statistice, observăm că economia Moldovei nu face parte din filmul statelor din Balcanii de Vest. Conform datelor aferente anului 2016, cel mai sărac stat din Balcanii de Vest era Kosovo (3,4 mii euro PIB pe cap de locuitor - vezi datele din imagine). Peste Prut, PIB-ul pe cap de locuitor din același an era de două ori mai mic (1,7 mii euro). E evident faptul că până și Kosovo joacă în altă ligă decât Moldova.
Cum arată economiile țărilor din Balcanii de Vest candidate la aderarea la UE ?
Cele șase țări candidate din Balcanii de Vest (Serbia, Bosnia și Herțegovina, Albania, Macedonia, Kosovo și Muntenegru) aveau o populație rezidentă în 2016 de 17,95 milioane de locuitor și un PIB total de 80,28 miliarde de euro. Asta înseamnă o medie a PIB-ului pe cap de locuitor de aproximativ 4,5 mii euro, de aproape două ori mai mic decât cel înregistrat în România anului 2016 (vezi datele din imagine).
Cea mai bogată țară dintre cele șase state e Muntenegru, PIB-ul pa cap de locuitor din acest stat fiind de 6,4 mii euro la nivelul anului 2016, apropiat, așa cum am mai spus, de cel al Bulgariei (6,8 mii euro).
Kosovo e cel mai sărac stat din Balcanii de Vest, cu un PIB pe cap de locuitor de 3,4 mii euro, destul de aproape de cel înregistrat în Albania (3,7 mii euro), semn că cele două state au mai multe în comun decât componența etnică majoritară.
Vecinii sârbi sunt pe locul doi după Muntenegru în privința PIB-ului pe cap de locuitor înregistrat în 2016 (4,9 mii euro - vezi datele din imagine). La mică distanță în privința PIB-ului pe cap de locuitor urmează Macedonia (4,7 mii euro) și Bosnia și Herțegovina (4,4 mii euro).
Am pus alături și datele privind PIB-ul pe cap de locuitor, PIB-ul total și populația celor două state ex-iugoslave integrate deja în UE, Croația și Slovenia. Diferența dintre acestea și restul statelor rezultate din destrămarea Iugoslaviei (Serbia, Muntenegru, Macedonia, Bosnia și Herțegovina și Kosovo) e frapantă. Croația și Slovenia, cu un PIB pe cap de locuitor de 11,1 mii, respectiv 19,6 mii euro, sunt cu totul din alt film.
Dacă ar mai fi existat Iugoslavia, pe datele din 2016, ar fi avut o populație totală de 21,3 milioane de locuitori și un PIB total de 156,36 miliarde de euro. Asta înseamnă un PIB pe cap de locuitor de aproximativ 7,3 mii euro, cu 18% mai mic decât cel înregistrat în România.
Iată că, deși în 1989 Iugoslavia avea un PIB pe cap de locuitor dublu față de cel înregistrat în România, acum media PIB-ului pe cap de locuitor din fostele republici iugoslave e sub cea de la noi. E adevărat că multe dintre acestea au trecut printr-un război prin anii `90, dar și noi putem spune că am trecut printr-un război în acei ani, când PIB-ul s-a redus cu mai mult de un sfert față de anul 1989.
Deși angajamentul Bruxelles-ului pentru integrarea statelor din Balcanii de Vest pare ferm, problemele ce țin de recunoașterea Kosovo ca stat și cele cauzate de sistemul complicat de guvernare din Bosnia și Herțegovina vor fi greu de surmontat. Așa că, e mai probabil să asistăm la o integrare în valuri, iar statele cu cele mai mari șanse să facă parte din primul val de integrare sunt Muntenegru, Albania și Macedonia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu