România și Bulgaria sunt țările ex-comuniste din UE, cu o populație mai mare, care n-au reușit să reducă semnificativ decalajele economice dintre regiuni cu sprijinul fondurilor și sumelor atrase de la UE între 2007 și 2016.
Cele aproape 28 de miliarde de euro, ce reprezintă beneficiile nete ale României din relația cu bugetul UE între 2007 și 2016 (vezi tabelul din imaginile 1 și 2), nu au făcut mare lucru în privința reducerii diferențelor de dezvoltare dintre regiuni. Din contră, șase din cele opt regiuni din afara capitalei și a regiunii Sud-Est stăteau mai prost în 2016 decât în 2007 în raport cu media națională a PIB-ului pe cap de locuitor.
Pentru a vedea cum au evoluat regiunile noastre în raport cu media națională a PIB-ului pe cap de locuitor față de regiunile din alte state, am luat date din mai multe state. Am ales pentru comparație doar state comunitare ex-comuniste cu o populație mai mare de 7 milioane de locuitori (Polonia, Cehia, Ungaria și Bulgaria).
Ce sume nete au primit de la bugetul comunitar Polonia, România, Cehia, Ungaria și Bulgaria în perioada 2007 - 2016?
Cele cinci state ex-comuniste incluse în analiză, care concentrează o populație de peste 85 de milioane de locuitori, au contribuit la bugetul UE între 2007 și 2016 cu 79,6 miliarde de euro, Polonia (37,3 mld. euro) și Cehia (15,1 mld. euro - vezi tabelul din imaginile 1 și 2) contribuind cu cele mai mari sume. Sumele primite de la bugetul UE, sub formă de fonduri de dezvoltare sau plăți directe, au totalizat 264,2 miliarde euro. Asta înseamnă că beneficiile nete pentru cele cinci țări au fost de 184,6 miliarde de euro, Polonia (87 mld. euro) și Ungaria (34,1 mld. euro) fiind principalii beneficiari.
România a contribuit cu 13,4 miliarde de euro la bugetul UE și a primit înapoi 41 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă un beneficiu net în valoare de 27,6 miliarde de euro. Aceste sume nete ar fi trebuit nu numai să reducă decalajele de dezvoltare față de țările dezvoltate din UE, dar și decalajele dintre regiuni.
Cum au evoluat economiile regiunilor din Polonia, România, Cehia, Ungaria și Bulgaria între 2007 și 2016?
Polonia
În 2007, PIB-ul pe cap de locuitor de la nivel național era de 8,2 mii euro. Regiunea capitalei și alte trei regiuni se situau peste media națională. Aceeași situație era și în anul 2016, doar că PIB-ul pe cap de locuitor era ceva mai mare (11,1 mii euro - vezi tabelul din imaginea 1).
În perioada analizată, 5 regiuni din cele 16, între care și regiunea capitalei, au reușit să-și îmbunătățească media PIB-ului pe cap de locuitor față de nivelul național. Celelalte 11 regiuni au scăzut în raport cu media națională a PIB-ului pe cap de locuitor. Nu e o situație ideală, dar, așa cum vom vedea, e mai bună decât cea de la noi și de la vecinii bulgari.
În perioada analizată, 5 regiuni din cele 16, între care și regiunea capitalei, au reușit să-și îmbunătățească media PIB-ului pe cap de locuitor față de nivelul național. Celelalte 11 regiuni au scăzut în raport cu media națională a PIB-ului pe cap de locuitor. Nu e o situație ideală, dar, așa cum vom vedea, e mai bună decât cea de la noi și de la vecinii bulgari.
Cehia
În anul în care am aderat noi și bulgarii la UE, cehii având deja vechime de trei ani, iar PIB-ul pe cap de locuitor din această țară era de 13,4 mii euro. Doar regiunea capitalei se situa peste media națională a PIB-ului pe cap de locuitor.
Acum doi ani, conform Eurostat, PIB-ul pe cap de locuitor din această țară ajunsese la 16,7 mii euro și tot doar regiunea capitalei Praga depășea acest nivel, dar era în scădere față de anul 2007.
Acum doi ani, conform Eurostat, PIB-ul pe cap de locuitor din această țară ajunsese la 16,7 mii euro și tot doar regiunea capitalei Praga depășea acest nivel, dar era în scădere față de anul 2007.
La nivelul celorlalte 7 regiuni, trei regiuni au reușit să crească PIB-ul pe cap de locuitor față de media națională, una a rămas la fel, iar trei au scăzut față de media națională (vezi tabelul din imaginea 2). Deci, per total, 3 regiuni din 8 au recuperat teren față de media națională a PIB-ului pe cap de locuitor, una a rămas la fel și 4 au scăzut.
Ungaria
Vecinii maghiari aveau, în 2007, un PIB pe cap de locuitor în valoare de 10,2 mii euro. Doar regiunea din care face parte Budapesta depășea acest nivel, celelalte șase regiuni fiind sub această medie.
În 2016, PIB-ul pe cap de locuitor de la nivel național era de 11,6 mii euro, iar două regiuni se situau peste această medie. Totuși, regiunea capitalei a înregistrat o scădere a acestui indicator față media națională, raportat la anul 2007.
În 2016, PIB-ul pe cap de locuitor de la nivel național era de 11,6 mii euro, iar două regiuni se situau peste această medie. Totuși, regiunea capitalei a înregistrat o scădere a acestui indicator față media națională, raportat la anul 2007.
În afară de capitală, în 4 din celelalte 6 regiuni s-a înregistrat o îmbunătățire a PIB-ului pe cap de locuitor raportat la media națională (vezi tabelul din imaginea 2).
Bulgaria
Vecinii de la sud de Dunăre aveau în anul aderării la UE un PIB pe cap de locuitor de 4,3 mii de euro, doar regiunea capitalei Sofia aflându-se peste acest nivel.
În 2016, PIB-ul pe cap de locuitor a ajuns la 6,8 mii euro și tot regiunea capitalei se situa peste acest nivel, dar nivelul era în scădere față de anul 2007 (vezi tabelul din imaginea 2).
În 2016, PIB-ul pe cap de locuitor a ajuns la 6,8 mii euro și tot regiunea capitalei se situa peste acest nivel, dar nivelul era în scădere față de anul 2007 (vezi tabelul din imaginea 2).
Doar o regiune din cele 6 ale vecinilor bulgari sta mai bine în 2016 decât 2007 în privința decalajului față de media națională (Yugoiztochen - regiunea S-E cu capitala la Burgas), și nu era vorba de regiunea capitalei.
România
În 2007, PIB-ul pe cap de locuitor de la noi era de 6,2 mii euro, iar peste această medie se situau trei regiuni (București-Ilfov, Vest și Centru - vezi tabelul din imaginea 1).
În 2016, PIB-ul pe cap de locuitor ajunsese la 8,6 mii euro și doar două regiuni, București-Ilfov și Vest, depășeau această medie, dar doar regiunea capitalei a înregistrat o creștere a PIB-ului pe cap de locuitor raportat la media națională, regiunea Vest înregistrând o scădere.
Din cele opt regiuni, doar regiunile capitalei și de Sud-Est (care cuprinde județele Constanța, Galați, Brăila, Buzău, Tulcea și Vrancea) au înregistrat creșteri ale PIB-ului pe cap de locuitor în raport cu media națională între 2007 și 2016 ( vezi tabelul din imaginea 1). Toate celelalte șase regiuni stăteau mai prost în raport cu media națională în anul 2016 decât în 2007.
Dintre cele cinci state, doar în cazul nostru și al vecinii bulgari putem vorbi de o înrăutățire a decalajelor dintre regiuni în perioada 2007 - 2016.
De ce majoritatea regiunilor noastre stau mai prost față de media națională decât în anul aderării la UE?
Pentru că majoritatea investițiilor aterizează în București (aproape 60% din total), iar fondurile și sumele atrase de la UE de către toate regiunile nu urmăresc o strategie anume de dezvoltare, ci să cheltuiască banii ca să nu-i pierdem. Lipsa infrastructurii de transport din restul țării nu a fost surmontată deloc de fondurile primite de la UE, din contră, suntem pe ultimele locuri din spațiul comunitar la fondurile accesate pentru proiectele mari de infrastructură. Din banii europeni se fură mai greu și, de regulă, se lasă cu dosare penale.
Bucureștiul crește în detrimentul celorlalte regiuni și din cauza lipsei reale de alternativă a investitorilor.
Observăm că, deși ni se spune cât de dezvoltate sunt regiunile din Ardeal față de restul țării, realitatea statistică ne arată un regres față de anul 2007. Am mai spus în trecut că se confundă evoluția câtorva județe cu evoluția unor regiuni.
Da, Clujul, Timișul, Sibiul stau mai bine în raport cu media națională a PIB-ului pe cap de locuitor decât stăteau în 2007, dar nu și celelalte județe. Aceste județe fruntașe fac, la o scară mai mică, exact ce face Bucureștiul pentru restul țării, adică crează insule locale de prosperitate într-o mare de sărăcie.
Mediile statistice dintre Cluj și Bistrița-Năsăud sau dintre Timiș și Caraș-Severin arată bine, dar realitatea e că între aceste județe există o diferență mare de dezvoltare, iar perspectiva e ca decalajele să se mărească.
Într-un deceniu de la aderare, cele aproape 28 de miliarde de euro, ce reprezintă beneficiile nete ale României în raport cu bugetul UE, nu au creat dezvoltare, ci, eventual, au mărit cifrele de afaceri ale unor firme de construcții locale.
În ritmul acesta, la două decenii de la aderare, vom avea o capitală situată la 300% din media națională a PIB-ului pe locuitor și șapte regiuni ce trec sau nu de jumătate din media națională a acestui indicator.
România
În 2007, PIB-ul pe cap de locuitor de la noi era de 6,2 mii euro, iar peste această medie se situau trei regiuni (București-Ilfov, Vest și Centru - vezi tabelul din imaginea 1).
În 2016, PIB-ul pe cap de locuitor ajunsese la 8,6 mii euro și doar două regiuni, București-Ilfov și Vest, depășeau această medie, dar doar regiunea capitalei a înregistrat o creștere a PIB-ului pe cap de locuitor raportat la media națională, regiunea Vest înregistrând o scădere.
Din cele opt regiuni, doar regiunile capitalei și de Sud-Est (care cuprinde județele Constanța, Galați, Brăila, Buzău, Tulcea și Vrancea) au înregistrat creșteri ale PIB-ului pe cap de locuitor în raport cu media națională între 2007 și 2016 ( vezi tabelul din imaginea 1). Toate celelalte șase regiuni stăteau mai prost în raport cu media națională în anul 2016 decât în 2007.
Dintre cele cinci state, doar în cazul nostru și al vecinii bulgari putem vorbi de o înrăutățire a decalajelor dintre regiuni în perioada 2007 - 2016.
De ce majoritatea regiunilor noastre stau mai prost față de media națională decât în anul aderării la UE?
Pentru că majoritatea investițiilor aterizează în București (aproape 60% din total), iar fondurile și sumele atrase de la UE de către toate regiunile nu urmăresc o strategie anume de dezvoltare, ci să cheltuiască banii ca să nu-i pierdem. Lipsa infrastructurii de transport din restul țării nu a fost surmontată deloc de fondurile primite de la UE, din contră, suntem pe ultimele locuri din spațiul comunitar la fondurile accesate pentru proiectele mari de infrastructură. Din banii europeni se fură mai greu și, de regulă, se lasă cu dosare penale.
Bucureștiul crește în detrimentul celorlalte regiuni și din cauza lipsei reale de alternativă a investitorilor.
Observăm că, deși ni se spune cât de dezvoltate sunt regiunile din Ardeal față de restul țării, realitatea statistică ne arată un regres față de anul 2007. Am mai spus în trecut că se confundă evoluția câtorva județe cu evoluția unor regiuni.
Da, Clujul, Timișul, Sibiul stau mai bine în raport cu media națională a PIB-ului pe cap de locuitor decât stăteau în 2007, dar nu și celelalte județe. Aceste județe fruntașe fac, la o scară mai mică, exact ce face Bucureștiul pentru restul țării, adică crează insule locale de prosperitate într-o mare de sărăcie.
Mediile statistice dintre Cluj și Bistrița-Năsăud sau dintre Timiș și Caraș-Severin arată bine, dar realitatea e că între aceste județe există o diferență mare de dezvoltare, iar perspectiva e ca decalajele să se mărească.
Într-un deceniu de la aderare, cele aproape 28 de miliarde de euro, ce reprezintă beneficiile nete ale României în raport cu bugetul UE, nu au creat dezvoltare, ci, eventual, au mărit cifrele de afaceri ale unor firme de construcții locale.
În ritmul acesta, la două decenii de la aderare, vom avea o capitală situată la 300% din media națională a PIB-ului pe locuitor și șapte regiuni ce trec sau nu de jumătate din media națională a acestui indicator.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu