Harta regiunilor statistice ale României și ale statelor vecine ne arată că există o legătură între prosperitatea sau lipsa ei între regiunile românești și cele din statele vecine. Există un fel de transfer de bunăstare sau sărăcie, iar acest transfer depinde de ce parte a graniței te afli (vezi harta și datele din imagine).
De ce moldovenii sunt cei mai săraci și de ce Banatul (regiunea Vest în cazul nostru, deși nu se suprapune decât parțial peste regiunea istorică Banat) e mai bogat decât restul țării? Cei din regiunea Nord-Est (ce se suprapune peste șase din cele opt județe ale Moldovei) ar justifica sărăcia prin apropierea de spațiul ex-sovietic, prin dezindustrializarea ce a avut loc după revoluție, prin lipsa infrastructurii, ce la rândul ei duce la lipsa investițiilor. Tot cei din Nord-Est vor pune bunăstarea Banatului pe apropierea de Europa occidentală, pe faptul că dezindustrializarea regiunii din anii `90 a fost la o scală mai redusă, și pe faptul că, deși nici acolo nu s-au făcut investiții în infrastructură decât în ultimii ani, investițiile străine au venit pentru că proximitatea graniței, și după aceasta a infrastucturii din Ungaria, a suplinit lipsa autostrăzilor. Pe bănățeni, dacă-i întrebi de ce sunt mai bogați, vor enumera între principalele cauze și pe cea a apropierii de țările dezvoltate. Unui bucureștean i se va părea firesc ca Bucureștiul să fie peste celelalte provincii istorice sau regiuni statistice, atâta timp cât e capitala și, de departe, cel mai mare oraș al țării, ceea ce implică și poziția de principală piață a țării.
Toți trei au dreptate. Bucureștiul e cea mai dezvoltată zonă pentru că e și cea mai mare piață a țării. Conform INS, o gospodărie din București are de 1,6 ori venituri medii lunare mai mari decât una din regiunea Nord-Est (3.420 lei față de 2.123 lei) și de 1,3 ori mai mari decât una din regiunea Vest. O companie care vrea să intre pe piața românească va alege ca primă destinație Bucureștiul, dovadă că peste 61% din investițiile străine directe și peste 56% din investițiile străine greenfield, de la nivel național, sunt localizate în capitală, conform BNR. Asta în timp ce regiunea Nord-Est a „beneficiat” de 2,8% din investițiile stăine directe și 3,2% din cele greenfield de la nivel național. Regiunea Vest avea 7,6% din cele directe și 9,9% din cele greenfield. E o diferență între București și restul țării și între Vest și Nord-Est. Deci, cine vrea să intre pe piața românească vine în București, sau nu trece munții și rămâne în Ardeal și Banat, dacă vrea doar să exporte (în 2014, 22 din cele 52 de mld. euro reprezentau exporturile județelor din Ardeal și Banat). Așadar, pentru regiunile din vest, poziția geografică contează mai mult decât infrastructura insuficient dezvoltată, Bucureștiului, statutul de cea mai mare aglomerare urbană și, implicit, piață, îi conferă, în lipsa infrastructurii, statutul de magnet pentru investițiile străine de dincoace de Carpați, iar Moldovei și celorlalte regiuni aflate în situația ei le rămân mai mult explicații decât opțiuni.
Harta PIB-ului pe cap de locuitor, exprimat în euro, din 2013, ne arată că celei mai sărace regiuni din România îi corespund cele mai sărace regiuni din Ucraina (regiunea Chernivtsi -Cernăuți e cea mai săracă regiune din Ucraina) și Republica Moldova (cea mai săracă țară din Europa). Dinspre Ucraina și Moldova, regiunea Nord-Est din România e o regiune bogată. Acest atu n-a fost folosit deloc de cei din Nord-Est pentru a atrage investiții de graniță a UE sau a spațiului ex-sovietic. Regiunii Nord-Vest îi corespunde regiunea de Eszak-Afold din Ungaria, iar trecerea de la o țară la alta în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor e aproape insesizabilă (vezi harta din imagine). Influența regiunilor ucrainiene e limitată de legăturile istorice între Ardeal și Ungaria. Regiunii Vest îi corespund două regiuni mai sărace, una din Ungaria și alta din Serbia. Tentația e să zici că regiunea e un punct ce radiază prosperitate, dar realitatea e că, în 1990, înainte de războiul din fosta Iugoslavie, Voievodina era una din cele mai bogate regiuni ale Serbiei, cu un PIB pe cap de locuitor dublu față de regiunea Vest (aproximativ 4.000 de USD față de 2.000 USD). Atunci, bunăstarea radia de la sârbi și nu de la maghiari. Situația de astăzi ne arată cât de mult poate să regreseze economic o regiune sau o țară după un război. Regiunilor Sud-Est Oltenia, Sud-Muntenia și Sud-Est le corespund regiuni de dezvoltare medie din Serbia și Bulgaria, dar cu un PIB pe cap de locuitor mai mic decât cel existent în regiunile românești. Există o legătură culturală între aceste regiuni, iar legătura economică e distorsionată de București. Regiunea București-Ilfov are efect asupra regiunii de Sud-Muntenia prin localizare. O mai bună corespondență între regiuni se întâlnește între regiunea Sud-Est și cea din Bulgaria (Severoiztochen) în privința PIB-ului pe cap de locuitor (vezi harta din imagine).
Localizarea în România joacă un rol important în dezvoltarea unei regiuni, atâta timp cât infrastructura este deficitară. Influența exercitată de vecinătatea unei regiuni există, dar nu poate fi pusă pe același nivel cu infrastructura deficitară. O regiune e săracă sau bogată nu pentru că e mai aproape de o anumită zonă, ci dacă știe sau nu să folosească avantajele locazării pentru suplini dezavantajele infrastructurii. La masa regionalizării, unii vin cu avantaje, dezavantaje și soluții pentru compensarea acestora, alții, în schimb, vin doar cu lamentări.
Toți trei au dreptate. Bucureștiul e cea mai dezvoltată zonă pentru că e și cea mai mare piață a țării. Conform INS, o gospodărie din București are de 1,6 ori venituri medii lunare mai mari decât una din regiunea Nord-Est (3.420 lei față de 2.123 lei) și de 1,3 ori mai mari decât una din regiunea Vest. O companie care vrea să intre pe piața românească va alege ca primă destinație Bucureștiul, dovadă că peste 61% din investițiile străine directe și peste 56% din investițiile străine greenfield, de la nivel național, sunt localizate în capitală, conform BNR. Asta în timp ce regiunea Nord-Est a „beneficiat” de 2,8% din investițiile stăine directe și 3,2% din cele greenfield de la nivel național. Regiunea Vest avea 7,6% din cele directe și 9,9% din cele greenfield. E o diferență între București și restul țării și între Vest și Nord-Est. Deci, cine vrea să intre pe piața românească vine în București, sau nu trece munții și rămâne în Ardeal și Banat, dacă vrea doar să exporte (în 2014, 22 din cele 52 de mld. euro reprezentau exporturile județelor din Ardeal și Banat). Așadar, pentru regiunile din vest, poziția geografică contează mai mult decât infrastructura insuficient dezvoltată, Bucureștiului, statutul de cea mai mare aglomerare urbană și, implicit, piață, îi conferă, în lipsa infrastructurii, statutul de magnet pentru investițiile străine de dincoace de Carpați, iar Moldovei și celorlalte regiuni aflate în situația ei le rămân mai mult explicații decât opțiuni.
Harta PIB-ului pe cap de locuitor, exprimat în euro, din 2013, ne arată că celei mai sărace regiuni din România îi corespund cele mai sărace regiuni din Ucraina (regiunea Chernivtsi -Cernăuți e cea mai săracă regiune din Ucraina) și Republica Moldova (cea mai săracă țară din Europa). Dinspre Ucraina și Moldova, regiunea Nord-Est din România e o regiune bogată. Acest atu n-a fost folosit deloc de cei din Nord-Est pentru a atrage investiții de graniță a UE sau a spațiului ex-sovietic. Regiunii Nord-Vest îi corespunde regiunea de Eszak-Afold din Ungaria, iar trecerea de la o țară la alta în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor e aproape insesizabilă (vezi harta din imagine). Influența regiunilor ucrainiene e limitată de legăturile istorice între Ardeal și Ungaria. Regiunii Vest îi corespund două regiuni mai sărace, una din Ungaria și alta din Serbia. Tentația e să zici că regiunea e un punct ce radiază prosperitate, dar realitatea e că, în 1990, înainte de războiul din fosta Iugoslavie, Voievodina era una din cele mai bogate regiuni ale Serbiei, cu un PIB pe cap de locuitor dublu față de regiunea Vest (aproximativ 4.000 de USD față de 2.000 USD). Atunci, bunăstarea radia de la sârbi și nu de la maghiari. Situația de astăzi ne arată cât de mult poate să regreseze economic o regiune sau o țară după un război. Regiunilor Sud-Est Oltenia, Sud-Muntenia și Sud-Est le corespund regiuni de dezvoltare medie din Serbia și Bulgaria, dar cu un PIB pe cap de locuitor mai mic decât cel existent în regiunile românești. Există o legătură culturală între aceste regiuni, iar legătura economică e distorsionată de București. Regiunea București-Ilfov are efect asupra regiunii de Sud-Muntenia prin localizare. O mai bună corespondență între regiuni se întâlnește între regiunea Sud-Est și cea din Bulgaria (Severoiztochen) în privința PIB-ului pe cap de locuitor (vezi harta din imagine).
Localizarea în România joacă un rol important în dezvoltarea unei regiuni, atâta timp cât infrastructura este deficitară. Influența exercitată de vecinătatea unei regiuni există, dar nu poate fi pusă pe același nivel cu infrastructura deficitară. O regiune e săracă sau bogată nu pentru că e mai aproape de o anumită zonă, ci dacă știe sau nu să folosească avantajele locazării pentru suplini dezavantajele infrastructurii. La masa regionalizării, unii vin cu avantaje, dezavantaje și soluții pentru compensarea acestora, alții, în schimb, vin doar cu lamentări.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu