Social Icons

luni, 6 iulie 2015

Zona euro vs. zona non-euro - evoluția economiilor în ultimii 12 ani

Cum le-a mers economiilor zonei euro  față de cele non-euro
   Datele Eurostat, aferente creșterii economice din cele 28 de state UE, merg înapoi până în anul 2003 (ce excepția datelor aferente creșterii economice a Lituaniei, care încep din 2006). În doisprezece ani de zile, economia celor 28 de statelor UE a crescut cu 13,9% (vezi tabelul și harta din imagine).
   În 2003, zona euro era compusă din 12 state. Economia acestor state a crescut, în medie, cu 12% din 2003 până în 2014. Cea mai mare creștere economică dintre statele componente ale zonei euro, în anul 2003, a întregistrat-o Luxemburgul, cu 32,7%. Din cele 12 state componente ale zonei euro în 2003, Italia, Grecia și Portugalia sunt statele ale căror economii au înregistrat o scădere în 2014 față de 2003 (vezi tabelul și harta din imagine). Statele mari, precum Germania, Franța și Spania, au înregistrat creșteri economice de peste 13%, superioare mediei de 12%. În Spania, deși în ultimii ani a înregistrat scădere economică, cu excepția anului trecut, creșterea puternică dintre 2003 și 2008 a condus la o creștere per ansamblu a perioadei analizate.
   Zona non-euro a UE, cuprindea în 2003, an anterior extinderii, cuprindea trei state, respectiv Marea Britanie, Suedia și Danemarca. Economia celor trei state a crescut, în medie, cu 17,9%. Cea mai mică creștere a înregistrat-o Danemarca, cu un avans al economiei, între 2003 și 2014, de 6,8%. Cu 26% creștere economică, în aceeași perioadă, Suedia e țara din zona non-euro a anului 2003 cu cel mai mare avans economic (vezi harta din imagine). Anul următor, în 2004, în componența UE au intrat zece noi state. Extinderea a continuat în 2007 și 2013, când au aderat România, Bulgaria și Croația. Economiile non-euro sunt în prezent în număr de 8, anul acesta aderând la zona euro Lituania. Anul trecut, în 2014, numărul statelor non-euro era 9 (vezi tabelul din imagine - statele necolorate). Între 2003 și 2014, creșterea economică medie a acestor state a fost de 29,6%, deci cu mult peste media statelor vechi din zona euro (componente în anul 2003). Creșterea este însă sub media statelor ce-au aderat la zona euro, din 2007 până în 2014 (5 state), și care a fost de 37,1% (în tabelul din imagine sunt colorate cu albastru în anul aderării la zona euro). Trebuie spus că toate statele ce au aderat la euro din 2007 până în 2014 sunt state cu o populație scăzută, cel mai populat fiind Slovacia cu peste 5,4 mil. locuitori. Totuși, atunci când analizăm creșterea economică înainte și după aderarea la zona euro, cu excepția Estoniei, restul economiilor au înregistrat o creștere medie anuală mai mică după momentul aderării la zona euro. Media creşterii economice a statelor ce-au aderat la zona euro după 2007, după momentul aderării până în 2014, este mai mică decât media înregistrată de statele non-euro per total.
   Cele mai mari creșteri economice, între 2003 și 2014, le-au înregistrat Slovacia (60,4%), Polonia (59,1%) și România (48,9%). Slovacia, campioana creșterii economice din UE, a înregistrat o creștere medie anuală, între 2003 și 2008, de 6,9%. Din 2009, de când a aderat la zona euro, creșterea economică medie anuală a fost de 1,3%. Repetenții clasei sunt Grecia, cu o scădere economică, între 2003 și 2014, de 8,2%, Italia, cu o scădere de 3,1% și Portugalia, cu o scădere de 1,8%. Scăderile economice din ultimii ani din aceste state sunt mult mai drastice decât cele înregistrate pe întreaga perioadă dintre 2003 și 2014. Un caz special îl reprezintă Ciprul, a cărui economie a scăzut mult în ultimii trei ani, dar care, per ansamblu a înregistrat o creștere datorită perioadei anterioară crizei. Croația reprezintă un caz curios, economia acestei țări a înregistrat, anul trecut, al șaselea an de recesiune (vezi tabelul din imagine). 
   Economiile zonei euro sunt cele mai puțin performante din UE. Creșterile economice ale vechilor state din zona euro și cele ale statelor nou-aderate, după momentul întrării în zona euro, sunt sub creșterile economice ale statelor non-euro, indiferent dacă vorbim de state membre înainte de 2004 sau care au aderat după. Dacă privim tabelul creșterilor economice ca pe o matrice (vezi tabelul din imagine), aceasta ar avea 336 de elemente (numărul de ani x numărul de state). Dintre acestea, 177 sunt aferente zonei euro (colorate în albastru), iar 159 sunt aferente zonei non-euro (colorate în alb). 47 scăderi economice revin celor 177 de elemente din zona euro (scrise cu roșu) și 29 revin celor 159 de elemente aferente zonei non-euro. Transpus în procente, circa 27% dintre elementele zonei euro sunt de scădere economică (47 din 177) și 18% dintre elementele zonei non-euro sunt de scădere economică (29 din 159). Cred că distribuția din interiorul matricei e elocventă pentru a realiza că zona euro oferă perspective mai mici de creștere economică decât zona non-euro. Atunci, de ce ne grăbim să ajungem acolo?


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu