5 mituri despre economia României interbelice

   România interbelică, idealizată de mulți, a fost o pătură ce le-a ținut de cald unora în era comunismului. Interesant e că pătura a rămas, ba, chiar a fost folosită de mai mulți în perioada tranziției post-comuniste, pe post de antiteză între un trecut glorios și un prezent, de atunci, mocirlos.

Care erau cele mai industrializate și agrare regiuni din România Mare

   Datele recensământului din 1930 ne permit o analiză a economiei la nivel teritorial. Rezultatele recensământului au arătat că România Mare din acel an avea puțin peste 18 milioane de locuitori.

Topul județelor după schimbările de domiciliu în 2016

   Anul trecut, peste 389 mii de persoane și-au schimbat domiciliul în România, conform datelor INS. Schimbările de domiciliu care cuprind și migrația externă au fost ceva mai mari (412 mii plecări și 417 mii stabiliri).

Cât de mult depinde PIB-ul pe locuitor de gradul de urbanizare din județe

   În România, ponderea ruralului în populație e de 46%, iar contribuția populației ce locuiește în acest mediu la PIB e de aproximativ 31%. 

Cum a evoluat populația județelor României de la recensământul din 1948 până în prezent

   Suntem în prezent cu 4 milioane de locuitori mai mult decât eram la recensământul din 1948, dar și cu 3 milioane  mai puțin decât eram la recensământul din 1992.

Economia Principatelor în timpul lui Cuza

   În anul 1859, pe harta Europei apărea un nou stat ce ar fi trebuit să aibă doi domni, două capitale, două guverne și două parlamente. Românii, mai grei de cap, n-au prea înțeles-o pe asta cu  doi domni și l-au ales pe Cuza de două ori.

De ce suntem săraci

   De ce suntem săraci? Dac-am fi Becali, am răspunde sec: suntem săraci c-așa a vrut Dumnezeu. Celor mai mulți dintre români explicația le-ar oferi confortul psihic necesar pentru a nu-și măcina nervii când pe la emisiuni se perindă politicieni emanați de partidul unic cu carnet roșu cu tot și le dau lecții de antreprenoriat precoce.