În anul 2008, România se bătea cu pumnul în piept că are cea mai mare creștere economică din UE (8,5% - vezi aici), și avea dreptate. Comisia Națională de Prognoză vedea încă cinci ani de creștere economică cu procente de peste 6%.
Până în anul 2013, conform prognozei pe termen mediu din toamna anului 2008, România trebuia să ajungă la un PIB de 918 miliarde de lei, ceea ce ar fi însemnat la un curs estimat tot de CNP de 3,3 lei pentru un euro, peste 278 miliarde de euro.
Anul trecut abia am atins un PIB de 761,5 miliarde lei (169,6 miliarde de euro), dar, totuși, cu mult peste cel real din 2013 (737,5 miliarde lei; 144,3 miliarde euro).
Isărescu, tot guvernator și la acea dată, ne prognoza la începutul lui 2008 că vom avea încă șapte ani de creștere economică (vezi aici interviul).
În mai puțin de un an, atât prognoza eternului guvernator, cât și cea a Comisiei Naționale de Prognoză au fost infirmate, România căzând nasol de pe scara creșterii economice în mocirla recesiunii.
Comisia Națională de Prognoză devine super-optimistă în anii de creștere economică susținută și, de obicei, o dă în bară cu prognozele. Isărescu, după atâtea rateuri, e mai precaut, dar tot creștere vede.
Graficul prognozei făcută de CNP în anul 2008, când am avut o creștere economică record, arată ca lansarea unei rachete (vezi graficul din imagine). Nu există o aplatizare a pantei, aceasta continuă în linie până la un PIB neverosibil la nivelul anului 2013, a cărui valoare n-a fost nici astăzi atinsă.
După ce și-a dat cu stângul în dreptul în prognozele din 2008, cei de la CNP au continuat să facă praf prognozele până în anul 2012.
Din 2012 prognozele au fost mai precaute, iar realitatea a fost mai bună decât se anticipa (vezi aici de câte ori a dat-o în bară CNP-ul din 2006 încoace). Acum s-a revenit la varianta super-optimistă. E de așteptat s-o dea din nou în bară.
Același lucru l-a făcut și Isărescu, care, în august 2009, ne anunța solemn că vom reintra pe creștere economică în 2010 (vezi articolul aici). În 2010 economia a mai căzut odată în nas pentru că Boc, pentru că Băsescu, pentru că salarii tăiate, și pentru că în 2009 Isărescu, Băsescu și Boc, cei trei corifei ai ultimei crize, au bătut palma cu FMI și Comisia Europeană pentru un împrumut masiv, cel mai mare de până atunci din istoria României.
Graficul ultimei prognoze pe termen mediu a CNP din toamna aceasta, ce se întinde cu prognoza până în anul 2021, arată tot ca lansarea unei rachete (vezi graficul din imagine). Poți să spui că e o prognoză făcută cu rigla și, ca și cea din 2008, nu va avea nicio treabă cu realitatea economică.
Metodologia folosită pentru aceste prognoze e simpluță și nu ține cont decât de ceea ce s-a întâmplat în economie în ultimii ani. Nu e o prognoză econometrică, care să ține cont de niște factori de influență și de mai multe ipoteze (ciclurile economice specifice României sau de situația economiilor principalilor parteneri), ci e o adunătură de prognoze statistice pe baza unor serii temporare pentru fiecare indicator în parte. La final se corelează indicatorii între ei și iese o ciorbă ce se visează zaț de cafea pentru a servi la ghicit.
Dacă tu alergi de 10 ani și în ultimii trei ani ai accelerat, prognoza îți va arăta că vei mai accelera în același ritm și în anii următori. Până când? Până vine unul și introduce în seria de date că te-ai împiedicat. Dar chiar și după ce te-ai împiedicat, pentru că prognoza operează cu medii, îți va arăta că tu o iei din nou la fugă. Așa că, îți trebuie câțiva ani de căderi succesive pentru ca modelul să devină mai pesimist.
În prognoza din 2008 se pleca de la o estimare de creștere economică de 9,1% pentru acel an (în realitate a fost 8,5%), iar în anii următori până în 2013, creșterea anuală economică era estimată la 6% și puțin peste 6%. Acum se pleacă de la o creștere estimată pentru anul acesta de 5,6% și până în anul 2021, creșterea nu scade sub 5% (accesează aici prognoza). Prognoza de acum e mult mai optimistă decât cea din 2008, de aceea nu are nicio șansă să se confirme.
Mulți se chinuie să discute despre prognoza salariilor sau a numărului de salariați, de parcă cifrele acestor indicatori au vreo șansă să fie confirmate dacă economia intră în recesiune în loc să fie pe creștere.
Isărescu, după ce tot s-a fript în ultimii ani cu prognozele sale de ghicitoare în resturile de caviar rămase după chefurile de la BNR, acum abordează figura îngrijoratului. E de acord că o să avem creștere economică, dar e foarte îngrijorat de modul cum creștem (vezi aici articolul). A învățat cam târziu să nu-și mai dea cu părerea dacă nu se pricepe, dar nu se poate abține, tot opinează, iar noutatea e că introduce în tablou și scenariul alternativ, ca la o adică să aibă dreptate oricum ai da-o.
Guvernul condus de Tudose beneficiază de know-how-ul unei Comisii de Prognoză ce nu-i în stare să prevadă cursul mediu la distanță de câteva luni, în condiții de climat economic stabil și de expertiza unui BNR condus de o Mama Omida expirată, ce ar face bine să se ocupe de făcut poșircă și scris memorii despre falimentele bancare de acum 20 de ani. Cu asemenea spate și cu talentul de șahist ținut în șah de Daddy Dragnea, Tudose poate spera doar la un mandat cât mai scurt, preferabil, finalizat înainte de următoarea criză.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu