Social Icons

luni, 25 aprilie 2016

Topul celor mai slabi primari de reședință de județ din ultimii patru ani

Topul orașelor după bugetele din 2015
   Între 2012 și 2015, șapte primării de reședință de județ au reușit „performanța” să aibă venituri la buget mai mici decât în anii în care au preluat mandatul. Mai grav e că în toți acești ani, economia României a crescut, revenindu-și după anii de criză din 2009 și 2010.


   Care primării și-au redus veniturile totale la buget în 2015 față de anul 2012?

   Alba Iulia, Botoșani, Brăila, Voluntari, Drobeta-Turnu Severin, Piatra Neamț și Suceava sunt orașele ce au avut venituri totale în 2015 mai mici decât în 2012, conform datelor Direcției pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale (vezi tabelul din imagine). Deși nu e reședință de județ, orașul Voluntari e luat la calcul, fiind cel mai mare oraș din Ilfov după numărul de locuitori (40.522 de locuitori, conform INS). Cea mai mare diminuare de venituri le-au înregistrat primăriile din Drobeta-Turnu Severin (-47 de milioane lei), Brăila (-41 milioane lei), Botoșani (-37 milioane lei) și Suceava (-30 milioane lei).

   Ce primării au înregistrat cele mai mari creșteri ale veniturilor proprii în 2015 față de 2012?

   Toate primările reședință de județ au înregistrat creșteri ale veniturilor proprii. Aproximativ două treimi din veniturile proprii ale primăriilor de municipii provin din cotele defalcate din impozitul pe venit. Așadar, cu cât economia orașului e mai dezvoltată, cu atât procentul de venituri proprii e mai mare în totalul veniturilor atrase la buget.
    Primăriile municipiilor Constanța (+209 milioane lei), Cluj-Napoca (+124 milioane lei) și Timișoara (+92 milioane lei - vezi tabelul din imagine) au înregistrat cele mai mari creșteri ale venitulor proprii în 2015 față de anul 2012 (vezi tabelele din imagine). La nivelul capitalei, primăria generală a înregistrat o creștere a veniturilor proprii de 336 milioane lei în 2015 față de 2012. Dintre primăriile de sector, cea mai importantă creștere a înregistrat-o Primăria Sector6 (+106 milioane lei).
   Cele mai modeste creșteri ale veniturilor proprii le-au înregistrat primăriile municipiilor Alexandria (+0,2 milioane lei), Drobeta -Turnu Severin (+2 milioane lei), Vaslui (+6 milioane lei) și Miercurea Ciuc (+6 milioane lei).

  Care primării au fost fruntașe la atragerea de fonduri UE?

   Dacă nu poți să-ți crești veniturile proprii, atunci soluția alternativă ar fi să atragi mai mult sume de la UE prin proiecte de investiții. Anul trecut, Primăria Municipiului Piatra Neamț a avut în dreptul sumelor primite de la UE o cifră negativă, semn că a trebuit să returneze din bani. Cele mai mari sume atrase de la UE în 2015 le-au înregistrat primăriile municipiilor Oradea (194 milioane lei), Ploiești (179 milioane lei) și Iași (93 milioane lei). 
   Bucureștiul, prin primăriile sale (6 de sector și primăria generală), nu pare deloc interesat de proiectele finanțate din fonduri UE. E adevărat că primăria generală are cel mai mare buget din țară (vezi datele din imagine), iar Primăria Sector1 o secondează, dar asta nu e o scuză ca să nu încerci să atragi sume de la UE prin derularea de proiecte. Primăriile sectoarelor 4 și 5 au reușit „performanța” să atragă sume de la UE în valoare de 0,8 și 0,2 milioane de lei. În cazul celor două primării vorbim și despre cele mai sărace primării de sector (vez tabelul din imagine). Nici celelalte primării de sector nu excelează, de vreme ce sumele atrase sunt de ordinul a câtorva milioane. Primăria Municipiului București (primăria generală a capitalei) a atras finanțări de la UE de doar 22 de milioane de lei (vezi tabelele din imagine).
   Călărași, Slatina și Piatra-Neamț sunt primăriile ce au atras sume de la UE mai mici de 2 milioane de lei. În cazul municipiului Piatra-Neamț, primăria a returnat bani, probabil, pentru neîndeplinirea condițiilor proiectului derulat cu finanțare UE. Din cele șapte primării ce-au înregistrat o scădere a veniturilor toale în 2015 față de 2012 (vezi datele din imagine), Brăila și Suceava au reușit să atragă sume mai mari de la UE, de 22, respectiv 27 milioane de lei.

   Dacă ai reușit „performanța” să-ți diminuezi veniturile primăriei în condițiile unei perioade de creștere economică, poți măcar să apelezi la fonduri UE pentru a cârpi bugetul. Dacă nici să atragi fonduri UE nu ești în stare sau nu vrei, pentru că nu le poți fura, și cu toate acestea ești votat din nou, atunci concitadinii te merită și își merită soarta.
   


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates