Ultimul buletin statistic al INS ne arată că, în România, creșterea salariilor nu prea are legătură cu productivitatea și cererea de forță de muncă.
În loc să avem o creștere naturală a salariilor, în România anului trecut, pe primele zece luni ale anului (INS-ul a publicat datele doar până în luna octombrie a anului trecut), avem județe în care salariile medii nete au înregistrat o creștere de peste 10%, în timp ce efectivul de salariați a crescut cu mai puțin de 2%. Avem, de asemenea, județe în care efectivul salariaților a crescut cu procente de peste 2%, dar salariul mediu net a crescut cu doar 2,6% în aceeași perioadă (vezi tabelul din imagine).
În loc să avem o creștere naturală a salariilor, în România anului trecut, pe primele zece luni ale anului (INS-ul a publicat datele doar până în luna octombrie a anului trecut), avem județe în care salariile medii nete au înregistrat o creștere de peste 10%, în timp ce efectivul de salariați a crescut cu mai puțin de 2%. Avem, de asemenea, județe în care efectivul salariaților a crescut cu procente de peste 2%, dar salariul mediu net a crescut cu doar 2,6% în aceeași perioadă (vezi tabelul din imagine).
Dacă am fi tentați să credem că un șomaj redus, deci un exces de cerere de forță de muncă, e soluția pentru creșterea salariilor, ne înșelăm, pentru că județul cu cea mai mare rată a șomajului din țară - Vasluiul - are o creștere a salariului mediu net de peste 10% (Vasluiul avea în luna octombrie a anului trecut o rată a șomajului de 10,5%, față de 4,9% cât era rata de la nivel național). Cam tot pe-acolo e și Călărași, județ cu o rată a șomajului de 7% în luna octombrie a anului trecut, dar cu o creștere a salariului mediu net față de luna ianuarie de 10,6% (de la 1.345 lei la 1.505 lei - vezi tabelul din imagine).
Unde au crescut mai mult salariile și efectivul de salariați?
La nivel național, salariul mediu net a crescut din ianuarie până în octombrie anul trecut de la 1.740 lei la 1.871, deci cu 7%. Cele mai mari creșteri procentuale (de peste 11%) s-au înregistrat în Sălaj, Maramureș, Bistrița-Năsăud (vezi tabelul din imagine). În coada clasamentului, cu cele mai mici creșteri procentuale, se află județele Hunedoara, Galați și Dolj (ultimele două, cu creșteri procentuale mai mici de 5%).
Cele mai mari salarii medii nete din luna octombrie a anului trecut erau în București (2.556 lei), Ilfov (2.152 lei), Cluj (2.060 lei), Timiș (1.966 lei) și Sibiu (1.954 lei). Cele mai mici salarii medii nete în luna octombrie a anului trecut erau în Vaslui (1.365 lei), Neamț (1.361 lei), Covasna (1.353 lei), Harghita (1.317 lei) și Suceava (1.315 lei - vezi tabelul din imagine).
București (904,6 mii), Timiș (225,9 mii), Cluj (219,6 mii), Constanța (177,8 mii) și Prahova (169,4 mii) erau județele cu cei mai mulți salariați în luna octombrie 2015. Tulcea, Ialomița Călărași, Mehedinți și Giurgiu erau județele cu cei mai puțini salariați (sub 45 de mii).
În procente, cele mai mari creșteri ale efectivelor de salariați, între ianuarie și octombrie 2015, au avut loc în Vaslui, Dolj, Caraș-Severin, Botoșani și Iași (de peste 2,15% - vezi tabelul din imagine). Cele mai mici creșteri procentuale au avut loc în Harghita, Cluj, Bihor , Ilfov și Alba (sub 1,71%).
În România, salariul mediu, în unele județe, crește, în principal, pentru că hotărăște guvernul să crească salariul minim. Vom asista în viitor ca între salariul minim și cel mediu din unele județe să nu existe mare diferență. În aceste condiții, putem spune că avem două piețe de forță de muncă: una, în care statul are cel mai mare cuvânt de spus, iar majorarea salariului minim crește aproape proporțional și salariul mediu (în general se suprapune pe județele cu un număr mic de salariați) și alta, în care există o reglare ce respectă în linii mari raportul dintre cererea și oferta de forță de muncă (județele cu un număr mare de angajați).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu