Ce loc ocupă România în topul infracțiunilor înregistrate de poliție în Europa

    Infractorii români au speriat vestul, londonezii sunt asaltați, buzunăriți și lăsați cu buza umflată de infractorii români, suedezii fac slalom printre cerșetori, ce mai, România a revărsat peste bătrâna Europă un tsunami de infracționalitate! Sau nu?

Conform statisticilor Eurostat, noi ar trebui să ne ferim de scoțieni, atunci când vine vorba de infracțiuni săvârșite cu violență, de baltici, atunci când vorbim de omoruri, de suedezi, atunci când vorbim de infracțiuni sexuale săvârșite cu violență, și să ne păzim bine buzunarele atunci când avem de-a face cu aceeași suedezi (vezi datele din imagine). Statistica Eurostat ne face să ne simțim bine. În sfârșit, suntem și noi mediocri și submediocri la ceva, și nu e de rău.

   Singura categorie de infracțiuni înregistrate de poliție la care suntem în primele zece locuri, sunt omorurile. Aici trebuie spus că intră și omorurile din culpă, cum ar fi cele provocate de accidentele de mașină, și cum România e o performeră la acest capitol, realizăm că locul ocupat e, în parte, și rezultatul infrastructurii deficitare. Țările Baltice conduc clasamentul la această categorie de infracțiuni, urmate de Irlanda, Serbia și Belgia (vezi tabelul din imagine).

   În cazul infracțiunilor săvârșite cu violență, România se situează la un procent de 42% din media statelor europene incluse în statistică (media fiind de 209 cazuri înregistrate la o sută de mii de locuitori, iar România înregistrează 88 de cazuri la suta de mii de locuitori). În cazul infracținilor sexuale săvârșite cu violență (violuri și agresiuni sexuale), România, în ciuda ultimelor evenimente de la Vaslui, nu e decât la 21% din media statelor incluse în statistică (8,6 cazuri la suta de mii de locuitori față de media de 41 de cazuri la suta de mii de locuitori). Cu o cifră de 4,9 cazuri de viol la suta de mii de persoane înregistrate de poliție, România e la distanță mare de Suedia (59 cazuri la suta de mii de persoane), Anglia și Țara Galilor (36,5 cazuri), Scoția (31,7 cazuri), Belgia (27,5 cazuri - vezi tabelul din imagine). Se poate deschide o întreagă discuție pe tema raportării violurilor către poliție, sau a definiției violului în statele nordice, dar chiar și așa, diferența statistică e greu să fie surmontată.

   În fine, la capitolul furturi, România e în coada clasamentului, alături de Cipru, Macedonia și Muntenegru. Față de media statelor incluse în statistică suntem la 20,3% (287,5 cazuri de furt la suta de mii de locuitori față de media de 1.414 cazuri). Cele mai multe cazuri de furturi se înregistrază în Suedia, Olanda și Danemarca, cu 4.008 cazuri, 3.815 cazuri, respectiv 3.357 cazuri de furt la suta de mii de locuitori (vezi tabelul din imagine).

   Dacă acceptăm datele oficiale și nu reportajele senzaționaliste, atunci realizăm că România nu e polul infracționalității în Europa și nici principalul exportator de infracționalitate. Datele Eurostat se întind până în anul 2008, anterior acestei date, infracțiunile înregistrate de poliție erau împărțite în alt mod. Din 2008 până  în 2013 (anul ultimelor date statistice disponibile), datele acestor categorii de infracțiuni nu au suferit mutații majore în privința statelor fruntașe. Așadar, situația din statele fruntașe după numărul infracțiunilor înregistrate de poliție nu poate fi pusă pe seama exportului de infracținalitate din România.