Grivco - bătălia pentru supraviețuire

   După condamnarea lui Dan Voiculescu, presa a trecut la și altele suma de 60 milioane de euro ce trebuie recuperată. Luând de bune toate topurile făcute de diverse publicații economice, în mintea multora, faptul că familia Voiculescu era cotată cu o avere de câteva sute de milioane făcea din recuperarea prejudiciului o chestiune de timp.
Lăsând la o parte dificultățile juridice ce se ivesc din transferul averii pe numele fiicelor omului de afaceri, rămâne totuși o altă problemă, și anume, că executarea silită a companiilor din trustul Grivco nu garantează obținerea sumei pentru a acoperi prejudiciul.
   Totalitatea companiilor componente ale acestui trust ce derulează activități în domenii diverse au avut cifra de afaceri cumulată în 2013 de 517 milioane de lei, iar profitul cumulat s-a ridicat la 3,25 milioane lei. Activele totale ale acestor companii erau evaluate la o sumă de circa 773 milioane lei. Datoriile acelorași companii către stat sau alte entități însumau circa 406 milioane lei. Ținând cont de aceste cifre, rezultă un activ net contabil de circa 367 milioane lei, respectiv 83 milioane euro. Deci, statul ar avea de unde să-și recupereze prejudiciul. Da și nu, nu, nu. Da, dacă piața ar fi una ideală, iar cumpărătorii potențiali ar dispune de sume de ordinul zecilor de milioane. Nu, pentru că statul s-a dovedit de-atâtea ori incapabil să valorifice ceva la prețul la care era evaluat, mai ales când în joc e vorba de trusturi media. Tot nu, pentru că o mare parte din active sunt specifice unor domenii ce nu pot fi valorificate imediat. Și tot nu, pentru că situația juridică din aceste companii este foarte complicată, existând un păienjeniș de participații ce ridică reale probleme unei eventuale executări.
   Dacă statul ar sta la mâna profitului anual al companiilor, ar fi necesari circa 81 de ani pentru a plăti prejudiciul și asta fără a mai lua în calcul eventualele penalizări. Sigur, familia Voiculescu mai dispune și de alte imobile și proprietăți în afara participațiilor deținute la societățile din Trustul Grivco, dar partea cea mai importantă din avere este reprezentată de acest trust. Cu un minus de 60 milioane de euro în activele deținute, continuarea activității societăților din grup ar fi pusă sub semnul întrebării și, de aceea, nu e de mirare de ce televiziunile din grup duc o campanie susținută împotriva deciziei din dosar. La antene se joacă de frica pierderii locului de muncă, iar amânarea executării silite e miza principală dacă grațierea de după alegeri nu are loc. Grupurile de presă constituie circa 48% din activele Grivco, circa 65% din cifra de afaceri și 9 milioane de lei profit pe anul trecut. În cazul unei executări silite, e puțin probabil ca aceste societăți să scape neatinse, pentru că logica economică face din ele principala țintă de executat.
   Indiferent dacă executarea se va face imediat sau va urma un drum sinuos, pentru a facilita scăparea unor active, viitorul companiilor din trust nu sună bine. La fel de prost sună și melodia interpretată de expații de la Pro TV, iar corul capătă de-a dreptul accente dramatice de jelanie și bocete interpretate de zeloșii de la Antena 3, ei având deja o piață mult îngustată din cauza partizanatului politic de tip fundamentalist.