Ce județe exportă mai mult și cine ne dezechilibrează balanța comercială

   - 4,2, - 4,3 și - 5,5 miliarde de euro reprezintă soldul balanței comerciale din primele trei trimestre în ultimii trei ani. Anul trecut, în primele 9 luni, am reușit „performanța” să creștem deficitul comercial cu 1,2 miliarde de euro față de aceeași perioadă din anul 2014. Consumul a fost motorul care a alimentat creșterea importurilor într-un ritm superior exporturilor (vezi tabelul din imagine).

   Cine conduce în topul exporturilor?

   Capitala, urmată de județele Timiș, Argeș, Arad, Brașov și Ilfov sunt fruntașii topului exportatorilor (vezi datele din tabel). Cele cinci județe, împreună cu Bucureștiul, au realizat peste jumătate din exporturile României din primele trei trimestre ale anului 2015 (21 mld.euro din 40,9 mld. euro). În top zece exportatori ai României mai intră județele Sibiu, Constanța, Prahova și Bihor. Două treimi din exporturile României sunt făcute de primii zece exportatori (27,3 mld. euro din 40,9 mld. euro). În coada topului se situează județele Teleorman, Vaslui, Mehedinți, Giurgiu și Gorj, exporturile totale ale acestor județe, în primele trei trimestre din 2015, ridicându-se la suma de 431 mil. euro (ceva mai puțin decât exporturile județului Buzău, ce au totalizat 464 mil. euro - vezi tabelul din imagine).

   Cine sunt marii importatori?

   Bucureștiul e și campionul importurilor, cu 13,8 mld. euro în primele 9 luni ale anului 2015. Ilfovul, Timișul, Argeșul, Constanța și Prahova sunt județele care urmează în topul impotatorilor (vezi tabelul din imagine). Topul primilor zece importatori e întregit de județele Arad, Brașov, Cluj și Bihor. Primii zece importatori ai țării dețin o cotă cumulată de 74,4% din importurile României din primele 9 luni ale anului trecut (34,6 mld. euro din 46,4 mld. euro). Ialomița, Vaslui, Giurgiu, Mehedinți și Gorj sunt județele aflate în coada topului importatorilor, cu importuri cumulate de 673 mil. euro (aproximativ valoarea importurilor realizate de județul Satu Mare în aceeași perioadă).

   Cine ne dezechilibrează balanța comercială? 

   Bucureștiul e mumă și ciumă pentru balanța comercială a României. De fapt, e mai mult ciumă, de vreme ce contribuie cu 120% la deficitul comercial al României (6,67 mld. euro față de 5,53 mld. euro - vezi datele din imagine). Deci, celelalte județe au un sold al balanței pozitiv (601 mil. euro, dacă excludem categoria „Nespecificat” - vezi tabelul din imagine). Deficit comercial, în afară de București, mai înregistrează 12 județele. Ilfovul (1,746 mld. euro), Clujul (617 mil. euro), Prahova (560 mil. euro), Constanța (504 mil. euro) și Mureșul (110 mil. euro - vezi harta din imagine) sunt județele cu cele mai mari deficite comerciale după București. 

   Județele ce au înregistrat excedent comercial în primele trei trimestre din 2015 sunt Argeș (949 mil. euro), Timiș (611 mil. euro), Olt (466 mil. euro), Alba (337 mil. euro) și Sibiu (318 mil. euro - vezi harta din imagine).

   România a reluat în 2015 trendul deficitului comercial în creștere accelerată, trend a cărui pantă și viteză s-au diminuat în perioada crizei. Înainte de criză, între anii 2004 - 2008, ecartul dintre exporturi și importuri se mărea de la un an la altul, consumul intern fiind principala cauză. Acum, același motor - consumul intern - e vinovat de creșterea deficitului. Se pare că nu prea învățam din greșelile trecutului și asta ne va costa.