Unirea desăvârșită la 1 decembrie 1918 reprezintă împlinirea unui deziderat național plătit scump cu viețile ostașilor căzuți la Oituz, Mărăști, Mărășești. Din punct de vedere economic, România Mare era un stat cu mai multe economii, a căror interconectare a constituit un proces anevoios, plătit cu costuri sociale mari în anii `20 - `30 ai secolului trecut.
Anii premergători primului război mondial corespundeau unei dezvoltări economice a Vechiului Regat ce va fi egalată abia peste două decenii, în preajma celui de-al doilea război mondial.
Cum arăta în cifre economia Vechiului Regat?
Conform Anuarului Statistic din 1912, România avea un teritoriu de 137.903 km pătrați și o populație de aproape 7,1 milioane de locuitori cu un an înainte (vezi tabelul din imagine), din care 18,5% locuia în mediul urban. Cursul de schimb oficial, conform lucrării Evoluția economică a României. Cercetări statistico-istorice 1859 - 1947(Victor Axenciuc), era de 5,1 lei pentru un dolar și 25,25 lei pentru o liră sterlină. Bugetul statului avea încasări de 523 mil. lei (102,5 mil $) și un cuantum al plăților de 482 mil. lei (94,5 mil. $), deci, înregistra un excedent. Economia Vechiului Regat reușea să exporte mărfuri în valoare de 617 mil. lei (121 mil.$), înregistrând un excedent comercial de 207 mil. lei (importurile fiind de 410 mil. lei - vezi tabelul din imagine). Numărul de lucrători din industria mare și cea a petrolului era de 46 mii, respectiv 7,5 mii. Salariile lunare medii ale lucrătorilor erau de 68 lei (13,3 $) pentru un muncitor din industria mare, de 56 lei (11$) pentru un salariat din mine și de 77 lei (15,1$) pentru cel din industria petrolului. Agricultura Vechiului Regat se baza în principal pe cultivarea a cerealelor (vezi tabelul din imagine), iar efectivele de animale numărau 824 mii de cabaline, 2,67 mil. bovine, 5,27 mil. de ovine și peste un milion de porcine. Cam așa arăta în mare economia Vechiului Regat.
Cum arăta în cifre economia României Mari?
Anuarul statistic din 1922 ne arată o economie slăbită în ceea ce privește finanțele publice. Bugetul de stat înregistra un deficit 3,3 mld. lei (37 mil.$). Inflația a devalorizat puternic leul, astfel că, un leu din 1911 valora un deceniu mai târziiu circa 17 lei. Cursul mediu anual al dolarului era 88,92 lei, iar cel al lirei sterline era de 342,5 lei. România Mare era în 1921 un stat cu o suprafață de 294.967 km pătrați și o populație de 15,728 mil. locuitori. Ponderea populației urbane crescuse față de cea existentă cu un deceniu înainte, ajungând la 22% (3,47 mil. locuitori - vezi tabelul din imagine). Raportarea salariilor din anuar e diferită față de perioadda antebelică. Aflăm totuși că un muncitor în industria petrolului câștiga zilnic între 19 și 31 lei, în fiuncție de calificare, iar unul din minerit câștiga între 38 și 68 lei pe zi. Dacă aplicăm inflația cumulată, ne iese că petrolistul câștiga între 1,1 lei și 1,8 lei pe zi la valoarea din 1911. E evident că salariul lunar al petrolistului era mai mic la valoare reală în 1921 față de 1911. Minerul câștiga între 2,2 și 4 lei pe zi, dacă echivalăm salariile. Deci minerul putea câștiga mai mult decât în urmă cu un deceniu, asta, pentru că, mineritul în Transilvania era o activitate mai dezvoltată (vezi cifrele din tabel). România avea efective de animale duble sau triple la toate categoriile luate în calcul, dar producțiile vegetale la hectar erau mult mai mici. Exporturile României Mari erau de 1,77 mld. lei (20 mil.$), iar importurile erau de 5,29 mld. lei (59 mil.$).
România Mare era într-o situație dificilă din punct de vedere al finanțelor publice. Excedentul bugetar înregistrat înainte de război în Vechiul Regat a fost înlocuit de un deficit mare. Noul stat înregistra încasări la buget mai mici decât în Vechiul Regat, deși avea populația dublă. Dacă aplicăm devalorizarea leului, încasările din 1921 erau de 241 mil. lei la valoarea anului 1911, deci erau de două ori mai mici (în 1911 încasările au fost de 523 mil. lei). Cheltuielile erau apropiate de cele din 1911 și acest fapt conducea la un deficit bugetar major. Conform lucrării Produsul intern brut al României 1862 - 2000. Serii statistice seculare și argumente metodologice (Victor Axenciuc), PIB-ul pe cap ce locuitor din România Mare a anului 1920 era cu 28% mai mic decât cel din Vechiul Regat al anului 1914. România Mare era un vis împlinit cu buzunare goale. Vor mai trece aproape două decenii, pentru ca, în 1938, să se atingă nivelul pib-ului pe cap de locuitor existent în 1914.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu