Postări
Vanghelie, Oprescu, Nicușor, Mazăre, Boc, Nichita, și restul de primari de oraș, comune și cârmuitori de consilii județene, toți aceștia au gestionat bugete de peste 423 de miliarde de lei între 2004 și 2014. Suma e de aproape două ori mai mare decât bugetul general centralizat de anul trecut (214,31 mld. lei).
Dacă vă întrebați ce caută Elena Udrea în creuzetul de personaje din imagine, de vreme ce ea n-a condus nicio primarie și niciun consiliu județean, atunci aflați că ea e responsabilă de finanțarea de la buget a proiectelor locale în vremea când era ministrul dezvoltării regionale. De ea depindea soarta multor investiții locale.
Cât de independente financiar sunt administrațiile locale?
Din totalul de 53,66 mld. lei cât au fost veniturile la bugetele administrațiilor locale în 2014 la nivel național, 44,63% au reprezentat veniturile proprii (vezi datele din imagine). Situația procentelor de venituri proprii diferea în funcție de administrație. Astfel, primăriile de municipii aveau, în medie, anul trecut, un procent al veniturilor proprii în veniturile totale de 58,99%. După ele, urmau primăriile de orașe, cu un procent al veniturilor proprii de 45,32% în veniturile totale. Primăriile comunelor aveau un procent de 32,33%. Pe ultimul loc, cele mai puțin independente administrații erau consiliile județene, cu un procent al veniturilor proprii de 27,15% în totalul veniturilor. Așadar, baronii locali de la consiliile județene depindeau cel mai mult de alocarea de resurse de la centru.
Cum era situația acum un deceniu?
În 2004, veniturile totale ale administrațiilor publice erau de 15,96 mld. lei (vezi datele din imagine). 46,5% din acestea reprezentau veniturile proprii ale administrațiilor locale. Consiliile județene aveau un procent al veniturilor proprii de 49,6%, iar primăriile de municipii și primăriile de orașe aveau procente de 54,3%, respectiv 42,2%. Pe ultima poziție se situau primăriile de comune, cu venituri proprii de 30,5%. Atunci, baronii locali de la județ nu stăteau cu mâna întinsă atât de mult ca astăzi.
Ce s-a întâmplat între timp?
Între timp am aderat la UE, a venit o criză, în timpul căreia administrațiile locale au atins procentul maxim al veniturilor proprii, de 49,03% în 2011, și economia și-a revenit cu greu. Economia și-a revenit, dar procentele veniturilor proprii ale administrațiilor locale sunt în scădere. Anul trecut au scăzut cu aproape patru puncte procentuale față de 2013 (44,63% față de 48,45%). Scăderea e doar procentuală, în realitate veniturile proprii au crescut, de la 23,3 mld. lei la 23,95 mld. lei. Fiind an electoral, guvernul a pompat mai mulți bani în autoritățile locale, din acest motiv procentul veniturilor proprii a scăzut. Gradul de independență al administrațiilor locale a scăzut puțin din 2004 încoace, deși s-a mestecat timp de un deceniu tema descentralizării (în 2004 procentul veniturilor proprii era de 46,5%, iar în 2014 a fost de 44,63%).
Ce județe au cel mai mare grad de independență financiară?
București, Ilfov, Brașov, Cluj, Sibiu, Arad, Prahova și Timiș sunt județele ale căror administrații locale realizau, în 2014, venituri proprii de peste 50% din veniturile totale. Doar 10 județe și Bucureștiul realizau procente ale veniturilor proprii în totalul veniturilor peste media națională (44,63% - vezi datele din imagine). La coada clasamentului sunt Vâlcea, Botoșani și Vaslui, județe ce au procente ale veniturilor proprii în veniturile totale sub 25%. În afară de aceste trei județe, mai existau un număr de 10 județe cu un procent al veniturilor proprii în totalul veniturilor sub 30%.
În România se vorbește mult și nu se face nimic. Așa am ajuns să vorbim doar despre baroni ce dictează politic centrului, dar stau cu mâna întinsă la același centru. Așa am ajuns la un grad de independență financiară a administrațiilor locale mai mic decât în urmă cu un deceniu. Administrația locală din România se împarte în semi - prinți și cerșetori de peste 50%. Peste toți domnește realitatea cruntă a descentralizării, adică zgomot mult și căciula întinsă spre centru.
Dacă vă întrebați ce caută Elena Udrea în creuzetul de personaje din imagine, de vreme ce ea n-a condus nicio primarie și niciun consiliu județean, atunci aflați că ea e responsabilă de finanțarea de la buget a proiectelor locale în vremea când era ministrul dezvoltării regionale. De ea depindea soarta multor investiții locale.
Cât de independente financiar sunt administrațiile locale?
Din totalul de 53,66 mld. lei cât au fost veniturile la bugetele administrațiilor locale în 2014 la nivel național, 44,63% au reprezentat veniturile proprii (vezi datele din imagine). Situația procentelor de venituri proprii diferea în funcție de administrație. Astfel, primăriile de municipii aveau, în medie, anul trecut, un procent al veniturilor proprii în veniturile totale de 58,99%. După ele, urmau primăriile de orașe, cu un procent al veniturilor proprii de 45,32% în veniturile totale. Primăriile comunelor aveau un procent de 32,33%. Pe ultimul loc, cele mai puțin independente administrații erau consiliile județene, cu un procent al veniturilor proprii de 27,15% în totalul veniturilor. Așadar, baronii locali de la consiliile județene depindeau cel mai mult de alocarea de resurse de la centru.
Cum era situația acum un deceniu?
În 2004, veniturile totale ale administrațiilor publice erau de 15,96 mld. lei (vezi datele din imagine). 46,5% din acestea reprezentau veniturile proprii ale administrațiilor locale. Consiliile județene aveau un procent al veniturilor proprii de 49,6%, iar primăriile de municipii și primăriile de orașe aveau procente de 54,3%, respectiv 42,2%. Pe ultima poziție se situau primăriile de comune, cu venituri proprii de 30,5%. Atunci, baronii locali de la județ nu stăteau cu mâna întinsă atât de mult ca astăzi.
Ce s-a întâmplat între timp?
Între timp am aderat la UE, a venit o criză, în timpul căreia administrațiile locale au atins procentul maxim al veniturilor proprii, de 49,03% în 2011, și economia și-a revenit cu greu. Economia și-a revenit, dar procentele veniturilor proprii ale administrațiilor locale sunt în scădere. Anul trecut au scăzut cu aproape patru puncte procentuale față de 2013 (44,63% față de 48,45%). Scăderea e doar procentuală, în realitate veniturile proprii au crescut, de la 23,3 mld. lei la 23,95 mld. lei. Fiind an electoral, guvernul a pompat mai mulți bani în autoritățile locale, din acest motiv procentul veniturilor proprii a scăzut. Gradul de independență al administrațiilor locale a scăzut puțin din 2004 încoace, deși s-a mestecat timp de un deceniu tema descentralizării (în 2004 procentul veniturilor proprii era de 46,5%, iar în 2014 a fost de 44,63%).
Ce județe au cel mai mare grad de independență financiară?
București, Ilfov, Brașov, Cluj, Sibiu, Arad, Prahova și Timiș sunt județele ale căror administrații locale realizau, în 2014, venituri proprii de peste 50% din veniturile totale. Doar 10 județe și Bucureștiul realizau procente ale veniturilor proprii în totalul veniturilor peste media națională (44,63% - vezi datele din imagine). La coada clasamentului sunt Vâlcea, Botoșani și Vaslui, județe ce au procente ale veniturilor proprii în veniturile totale sub 25%. În afară de aceste trei județe, mai existau un număr de 10 județe cu un procent al veniturilor proprii în totalul veniturilor sub 30%.
În România se vorbește mult și nu se face nimic. Așa am ajuns să vorbim doar despre baroni ce dictează politic centrului, dar stau cu mâna întinsă la același centru. Așa am ajuns la un grad de independență financiară a administrațiilor locale mai mic decât în urmă cu un deceniu. Administrația locală din România se împarte în semi - prinți și cerșetori de peste 50%. Peste toți domnește realitatea cruntă a descentralizării, adică zgomot mult și căciula întinsă spre centru.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu