Datele de la INS ne arată că România se îndreaptă către un colaps al fondului de pensii. Statul a încercat, prin crearea Pilonului II de pensii obligatorii private, să scape, în viitor, de o parte din greutatea plății pensiilor.
Anul acesta, deficitul la bugetul asigurărilor sociale a fost de 14,6 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, în creștere față de tot deficitul pe anul trecut, când a fost de 13,5 miliarde de lei. E posibil, ca la sfârșit de an, să avem un deficit de 20 miliarde de lei.
Pe viitor, perspectiva acestui deficit e de creștere. În tot acest timp ni se flutură pe la nas creșteri economice peste așteptări, materializate în demolări de autostrăzi și creșteri ridicol de mici ale numărului de salariați. De la sfârșitul anului trecut, efectivul de salariați din economie a crescut cu circa 100 de mii. Dacă vrem să atingem un efectiv de salariați comparabil cu cel din 1990, atunci ne mai trebuie vreo treizeci și ceva de ani (în 1990 efectivul salariaților din economie era de 8,14 milioane față de 4,84 milioane cât era în luna iulie a anului curent). Pe viitorii pensionari îi așteaptă o soartă mai cruntă decât a celor de astăzi, și, niciun pilon nou de pensii privat nu va face situația mai bună peste vreo două decenii, dacă nu se schimbă ceva in privința numărului de salariați.
Cum arată harta durerii?
În România există județe în care numărul de pensionari de asigurări sociale de stat și agricultori e de două ori mai mare decât cel al efectivului de salariați. Este cazul județelor Teleorman și Giurgiu, dar și Botoșaniul și Vasluiul sunt în preajma acestui raport (vezi datele din imagine). 33 de județe din cele 41, plus Bucureștiul, aveau, în semestrul întâi al anului curent, efectivul salariaților mai mic decât numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat și agricultori (numărul total de pensionari de sigurări sociale de stat și agricultori era de 5,15 milioane în sem I din 2015). Trebuie spus că în efectivul salariaților, calculat de INS, nu intră cadrele militare din armată, servicii, ministerul de interne. De partea cealaltă, în numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat și agricultori nu sunt cuprinși cei cu pensiile de urmaș și cu invaliditate (la sfârșitul anului trecut, numărul tuturor pensionarilor din România era de 5,35 milioane). În fruntea topului după raportul dintre salariați și pensionari sunt Bucureștiul și Ilfovul, cu un raport de peste 1,5 salariați la 1 pensionar (vezi datele din imagine). Județele din zona Ardealului și Banatului stau mult mai bine decât cele din Moldova și sudul Munteniei și Olteniei în privința acestui raport.
Care sunt surprizele topului?
Surprinde raportul dezechilibrat din județe cu o economie puternică precum Argeș, Prahova, Dolj, Iași, Galați. Chiar și în cazul județelor din top, raportul e mic, de sub doi salariați la un pensionar și nu oferă o perspectivă îmbucurătoare pe viitor, dacă ținem cont de tendința de îmbătrânire a populației și avansul cu viteza melcului al efectivului de salariați de la un an la altul. Chiar dacă, în realitate, persoanele care muncesc e mai mare decât cifrele oferite de statistica oficială, multe dintre acestea o fac la negru, deci nu contribuie la sistemul de asigurări de stat.
Dacă anul acesta statul scoate din buzunar 4,5 miliarde de euro și la anul va scoate mai mult, și tot mai mult, de la un an la altul, pentru că pensiile cresc, ce va face în cazul unei noi crize? Dacă atunci când ai creștere economică nu poți spori semnificativ efectivul de salariați, ce vei face când vei avea scădere economică? E clar că sistemul actual va sucomba.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu