Referendumul din Catalonia poate deschide în Europa o cutie a Pandorei. De fapt, cutia a fost întredeschisă de la referendumul Scoției, dar eșecul separării nu a calmat tendințele secesioniste din Europa.
La noi, referendumul catalan a fost tratat prin prisma autonomiei secuilor. Puține voci au văzut pericolul extins dincolo de așa-zisul Ținut Secuiesc, adică la toată Transilvania. De la Sabin Gherman încoace, mai ales pe forumuri, subiectul separării Transilvaniei de România revine constant, pentru ca mai apoi să scadă în intensitate odată cu mișcările politice făcute de reprezentații maghiarilor din România. Fără voința lor, UDMR-ul și PCM-ul reușesc să atenueze tensiunile secesioniste de pe forumuri ale românilor din Transilvania, de oricâte ori ies cu vreo declarație inflamatoare.
De ceva timp, și în Moldova au apărut voci ce susțin că o Moldovă Mare e o alternativă la România, chiar dacă între cele două Moldove s-ar împărți doar sărăcie, măcar ar exista o independență față de un București impasibil la evoluția economică din această regiune. Secesionismul din Moldova își are originea mai ales la Chișinău în ultimii ani, dar să nu uităm că, în anul 2000, la doi ani după ce Sabin Gherman s-a săturat de România, Constantin Simirad înființa Partidul Moldovenilor.
Numitorul comun al palidelor atitudini secesioniste ale românilor din Transilvania și Moldova îl reprezintă Bucureștiul. Capitala e văzută ca principala piedică în calea dezvoltării celor două provincii istorice. Dacă în cazul Transilvaniei, această atitudine e mai puțin întemeiată, ținând cont de investițiile realizate în infrastructură din ultimul deceniu în această provincie, în cazul Moldovei atitudinea e chiar îndreptățită. Nicio investiție majoră susținută de la bugetul de stat nu s-a făcut în această provincie istorică de la Ceaușescu încoace, și nici șanse mari ca lucrurile să se schimbe în următorii ani nu sunt.
Bucureștiul nu e singura capitală europeană ce stârnește pasiuni secesioniste. Parisul, Londra, Madridul, Roma, Bruxelles sunt capitale ale căror statut e contestat provincie.
Cum ar arăta cele trei mari provincii ale României dacă ar fi independente?
Moldova
Prima provincie care a făcut pasul spre unire e și prima regiune ce a vrut să se desprindă din Principatele Unite, la mai puțin două luni după abdicarea lui Cuza. La începutul lui aprilie 1866, revolta ieșenilor ce doreau destrămarea Micii Uniri a fost înăbușită de un batalion de soldați munteni. Circa 60 de morți, după sursele oficiale, și circa 300, după cele din tabăra secesioniștilor, au rezultat în urma conflictului desfășurat pe străzile Iașului în ziua de 3 aprilie 1866.
O Moldovă independentă, formată din cele opt județe din nord-estul României, ar avea o populație rezidentă de 4,1 milioane de locuitori (21% din populația României) și o suprafață de 46,2 mii de km pătrați (19,4% din teritoruil Românei - vezi datele din imagine).
Economia Moldovei independente ar însemna un PIB de 97,8 miliarde de lei (21,8 miliarde euro), conform datelor CNP din anul 2016. Ca pondere în economia națională, Moldova înseamnă 12,8% din PIB-ul României. Așadar, avem o mare diferență între ponderea popualției (21%) și cea deținută în PIB-ul național (12,8%), ceea ce duce la un PIB pa cap de locuitor cu 38% mai mic decât media națională (23,88 mii față de 38,65 mii lei - vezi datele din imagine). E o diferență mare de productivitate pe locuitor, conform datelor din 2016, între regiunea Moldovei și media națională (5,3 mii față de 8,6 mii euro, la cursul mediu BNR).
Taxele colectate la nivel regional anul trecut s-au ridicat la valoarea de 12,54 mld. lei (10,8% din taxele colectate la nivel regional). În cazul unei independențe, aceste taxe ar crește pentru că li s-ar adăuga taxele colectate prin intermediul Direcției Generale a Marilor Contribuabili, care colectează la nivel central direct de la marile companii indiferent de județul unde își au centrul. E probabil ca suma taxelor colectate să mai crească cu 50% în cazul unei ipotetice independențe, ceea ce ar duce nivelul taxelor colectate la aproape 4,2 miliarde de euro, de aproape 2 ori mai mult decât au primit administrațiile locale în 2016 (10,7 mld. lei, respectiv 2,38 mld. euro).
Raportul bugete locale/cheltuieli buget consolidat a fost anul trecut de 1/4 (59 mld. lei venituri bugete locale / 242 mld. lei cheltuieli buget consolidat). Taxele colectate într-o ipotetică Moldovă independentă sunt insuficiente pentru a menține actualul nivel al cheltuielilor.
Transilvania
Ultima provincie alipită în 1918 e sursa de coșmaruri pentru toți patrioții fără prea mulți neuroni la activ atunci când se aduce în discuție integritatea statală a României. De un veac, unii români trăiesc cu spaima că ungurii vor să le fure Ardealul. Acestei spaime i s-au adăugat și atitudinile unor personaje tragi-comice precum Sabin Gherman, ce mizează în demersurile sale pentru autonomizarea Transilvaniei pe niște considerente economice, care, în realitate, așa cum vom vedea, n-au nici o bază statistică.
O Transilvanie independentă ar avea o suprafață de 100,3 mii km pătrați (42,2% din suprafața României) și o populație rezidentă de 6,7 milioane de locuitori (34% din populația României - vezi datele din imagine).
Economia Transilvaniei ne arată că în eventualitatea unei independențe, PIB-ul ar fi echivalent cu 31,7% din PIB-ul național la nivelul anului 2016. Cele 221,4 miliarde de lei, cât reprezintă PIB-ul Transilvaniei, sunt echivalente cu 49,3 miliarde de euro, la cursul mediu din 2016.
PIB-ul pe cap de locuitor din Transilvania e sub media națională (93,1% din media națională), conform datelor din 2016. PIB-ul pe cap de locuitor din Transilvania se ridica la valoarea de 35,99 mii lei (8 mii euro), cu 2,66 mii lei (600 euro) mai puțin decât media națională de 38,65 mii lei (8,6 mii euro). Deci, și în cazul Transilvaniei vorbim de o productivitate pe locuitor mai mică decât media națională. Asta e o chestiune pe care personaje precut Sabin Gherman omit să o expună public atunci când ne explică criteriile economice care ar sta la baza unei autonomii extinse, dacă nu chiar independență, a Transilvaniei.
Taxele colectate din Transilvania, „cele care îngrașă Bucureștiul”, conform panourilor electorale ale UDMR de la ultimele alegeri, se ridicau la valoarea de 33,98 miliarde lei (29,2% din taxele colectate la nivel regional).
Așa cum am mai spus, ANAF-ul nostru colectează taxe prin direcțiile regionale la nivel de teritoriu, de la persoanele fizice și companiile mici și mijlocii (58% din totalul taxelor colectate în 2016), și Direcția Generală a Marilor Contribuabili, care colectează direct de la marile companii, indiferent de regiune (42% din totalul taxelor colectate anul trecut). Nu avem o statistică teritorială de la nivelul marilor contribuabili, dar avem de la nivelul direcțiilor regionale, și, conform acesteia, în Transilvania se colectează aproape 7,6 miliarde de euro din totalul taxelor colectate la nivel regional (26 mld. euro). Această sumă, probabil, va mai crește cu cel puțin 50% prin mutarea taxelor de la marii contribuabili la nivel regional în cazul unei ipotetice independențe.
Anul trecut, administrațiile locale din această regiune au avut venituri de 4,6 miliarde euro (20,5 mld. lei). Dar trebuie să ne gândim că, din bugetul de 11 - 12 miliarde de euro al unei Transilvanii independente, pe lângă cele 4,6 mld. euro, cât revind aministrațiilor locale, vor trebui suportate pensiile, datoria publică, sistemul de sănătate, de învățământ, administrația centrală, structurile de apărare, etc.
Raportul între bugetele locale și bugetul central ar fi de 1/2,6, tot insuficient pentru a menține actualul nivel al cheltuielilor.
Țara Românească
În cazul unei ipotetice independențe a Țării Românești, ar apărea un diferend teritorial cu o Moldovă independentă. Regiunea Dobrogei ar fi sursa diferentului, pentru că aceasta a fost alipită Principatelor în anul 1878, în urma războiului de independență, iar în schimbul acesteia s-a renunțat la cele trei județe din sudul Basarabiei în favoarea Imperiului Țarist (Cahul, Bolgrad și Ismail), județe care aparțineau de drept Moldovei încă înainte de unire. Deci, Principatele Unite, pentru a obține Dobrogea în 1878 au renunțat la un teritoriu al Moldovei.
Presupunând că Țara Românească ar păstra Dobrogea, populația noului stat independent ar fi de 8,9 milioane (45% din populația României), iar teritoriul ar fi de 91,9 mii km pătrați (38,5% din teritoriul României - vezi datele din imagine).
Economia Țării Românești ar însemna un PIB total de 421,8 miliarde de lei (93,9 miliarde euro), la nivelul anului 2016, ceea cea ar însemna o pondere de 55,4% din PIB-ul României.
PIB-ul pe cap de locuitor din Țara Românească ar fi echivalent cu 122,6% din media națională (47,39 mii față de 38,65 mii lei). La cursul mediu de anul trecut, PIB-ul pe cap de locuitor din Țara Românească ar fi echivalent cu 10,6 mii euro.
De unde vine această productivitate ridicată din sud? Sursa principală e regiunea capitalei, al cărui PIB total se ridică la 209 miliarde lei, deci aproape jumătate din PIB-ul Țării Românești. Fără regiunea capitalei, ce include și Ilfovul, PIB-ul pe locuitor din Țara Românească ar fi de 32,1 mii lei (83,1% din media națională).
De unde vine productivitatea ridicată din capitală? Am mai scris că PIB-ul regional cuprinde doar ceea ce se produce local într-o regiune și nu cum cred unii că Bucureștiul are un PIB ridicat pentru că aici își au sediul toate marile companii.
Dacă McDonanld`s are sediul în București și restaurante în restul țării, statistica teritorială va încerca să cuprindă activitatea restaurantelor din fiecare județ în PIB-ul județului. La centru, adică în PIB-ul Bucureștiului, va intra activitatea restaurantelor din București plus cea a managementului central de la Mc Donald`s, care e localizat tot în București.
PIB-ul din capitală e ridicat pentru că aici e cea mai mare piață din România, piață care nu are nevoie mare de autostrăzi și alte proiecte de infrastructură pentru a fi accesibilă unui investitor. Cele aproape 2,3 milioane de rezidenți, cu venituri mult peste media națională, sunt un magnet pentru mediul de afaceri. La sfârșitul anului trecut, conform BNR, aproape 60% din investițiile străine directe din România erau localizate în regiunea capitalei. În cazul unei ipotetice separări a celor trei provincii istorice, Bucureștiul nu va suferi mult, pentru că va constitui în continuare un pol de atracție prin dimensiunile sale.
Taxele colectate la nivel regional în sudul României au o pondere în totalul taxelor colectate de 60% (70,02 mld. lei, respectiv 15,6 mld. euro). Capitala e perla coroanei în materie de colectat taxe. Peste 37% din taxele colectate la nivel regional sunt colectate de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București. Și nu vorbim despre taxele de la companiile mari, care, așa cum am spus, sunt colectate separat.
În cazul în care companiile mari ar cotiza la celelalte regiuni, tot sudul ar ieși în câștig, pentru că aproape 70% din cele 2.940 de mari contribuabili își au sediul în județele din sud și în capitală. În regiunea capitalei, anul acesta, erau 1.520 de mari contribuabili. E probabil ca numărul acestora să se diminueze, dar tot ar rămâne ceva mai mult decât în celelalte provincii, pentru că și piața de 8,9 milioane de locuitori ar fi mai mare. Deci, cele 15,6 miliarde de euro cât reprezintă taxele colectate la nivel regional au șanse să se dubleze în eventualitatea unei treceri a marilor companii la bugetul ipoteticei Țări Românești.
Anul trecut, județele din sud au avut venituri ale administrațiilor locale în valoare de 6,3 mld. euro (28,3 mld. lei). Suma pare suportabilă pentru un buget de 30 miliarde lei și chiar mai rămân bani pentru susținerea pensiilor, sănătății, administrației centrale, învățământului, armatei, etc.
Raportul între bugetele locale și bugetul total ar fi de 1/4,7, mai mare decât cel din prezent. Vedem, așadar, că sudul susține prin taxe restul țării deocamdată și nu invers.
Dacă ar fi să aplicăm criteriile catalanilor, cea mai îndreptățită provincie istorică care ar trebui să lupte pentru independență e Țara Românească. Dacă ar fi să ne ghidăm după cât de discriminate și neglijate economic sunt provinciile istorice, atunci Moldova ar fi cea mai îndreptățită să-și dorească independența, dar din punct de vedere al sustenabilității fiscale, ar fi un dezastru pentru această regiune.
La noi, referendumul catalan a fost tratat prin prisma autonomiei secuilor. Puține voci au văzut pericolul extins dincolo de așa-zisul Ținut Secuiesc, adică la toată Transilvania. De la Sabin Gherman încoace, mai ales pe forumuri, subiectul separării Transilvaniei de România revine constant, pentru ca mai apoi să scadă în intensitate odată cu mișcările politice făcute de reprezentații maghiarilor din România. Fără voința lor, UDMR-ul și PCM-ul reușesc să atenueze tensiunile secesioniste de pe forumuri ale românilor din Transilvania, de oricâte ori ies cu vreo declarație inflamatoare.
De ceva timp, și în Moldova au apărut voci ce susțin că o Moldovă Mare e o alternativă la România, chiar dacă între cele două Moldove s-ar împărți doar sărăcie, măcar ar exista o independență față de un București impasibil la evoluția economică din această regiune. Secesionismul din Moldova își are originea mai ales la Chișinău în ultimii ani, dar să nu uităm că, în anul 2000, la doi ani după ce Sabin Gherman s-a săturat de România, Constantin Simirad înființa Partidul Moldovenilor.
Numitorul comun al palidelor atitudini secesioniste ale românilor din Transilvania și Moldova îl reprezintă Bucureștiul. Capitala e văzută ca principala piedică în calea dezvoltării celor două provincii istorice. Dacă în cazul Transilvaniei, această atitudine e mai puțin întemeiată, ținând cont de investițiile realizate în infrastructură din ultimul deceniu în această provincie, în cazul Moldovei atitudinea e chiar îndreptățită. Nicio investiție majoră susținută de la bugetul de stat nu s-a făcut în această provincie istorică de la Ceaușescu încoace, și nici șanse mari ca lucrurile să se schimbe în următorii ani nu sunt.
Bucureștiul nu e singura capitală europeană ce stârnește pasiuni secesioniste. Parisul, Londra, Madridul, Roma, Bruxelles sunt capitale ale căror statut e contestat provincie.
Cum ar arăta cele trei mari provincii ale României dacă ar fi independente?
Moldova
Prima provincie care a făcut pasul spre unire e și prima regiune ce a vrut să se desprindă din Principatele Unite, la mai puțin două luni după abdicarea lui Cuza. La începutul lui aprilie 1866, revolta ieșenilor ce doreau destrămarea Micii Uniri a fost înăbușită de un batalion de soldați munteni. Circa 60 de morți, după sursele oficiale, și circa 300, după cele din tabăra secesioniștilor, au rezultat în urma conflictului desfășurat pe străzile Iașului în ziua de 3 aprilie 1866.
O Moldovă independentă, formată din cele opt județe din nord-estul României, ar avea o populație rezidentă de 4,1 milioane de locuitori (21% din populația României) și o suprafață de 46,2 mii de km pătrați (19,4% din teritoruil Românei - vezi datele din imagine).
Economia Moldovei independente ar însemna un PIB de 97,8 miliarde de lei (21,8 miliarde euro), conform datelor CNP din anul 2016. Ca pondere în economia națională, Moldova înseamnă 12,8% din PIB-ul României. Așadar, avem o mare diferență între ponderea popualției (21%) și cea deținută în PIB-ul național (12,8%), ceea ce duce la un PIB pa cap de locuitor cu 38% mai mic decât media națională (23,88 mii față de 38,65 mii lei - vezi datele din imagine). E o diferență mare de productivitate pe locuitor, conform datelor din 2016, între regiunea Moldovei și media națională (5,3 mii față de 8,6 mii euro, la cursul mediu BNR).
Taxele colectate la nivel regional anul trecut s-au ridicat la valoarea de 12,54 mld. lei (10,8% din taxele colectate la nivel regional). În cazul unei independențe, aceste taxe ar crește pentru că li s-ar adăuga taxele colectate prin intermediul Direcției Generale a Marilor Contribuabili, care colectează la nivel central direct de la marile companii indiferent de județul unde își au centrul. E probabil ca suma taxelor colectate să mai crească cu 50% în cazul unei ipotetice independențe, ceea ce ar duce nivelul taxelor colectate la aproape 4,2 miliarde de euro, de aproape 2 ori mai mult decât au primit administrațiile locale în 2016 (10,7 mld. lei, respectiv 2,38 mld. euro).
Raportul bugete locale/cheltuieli buget consolidat a fost anul trecut de 1/4 (59 mld. lei venituri bugete locale / 242 mld. lei cheltuieli buget consolidat). Taxele colectate într-o ipotetică Moldovă independentă sunt insuficiente pentru a menține actualul nivel al cheltuielilor.
Transilvania
Ultima provincie alipită în 1918 e sursa de coșmaruri pentru toți patrioții fără prea mulți neuroni la activ atunci când se aduce în discuție integritatea statală a României. De un veac, unii români trăiesc cu spaima că ungurii vor să le fure Ardealul. Acestei spaime i s-au adăugat și atitudinile unor personaje tragi-comice precum Sabin Gherman, ce mizează în demersurile sale pentru autonomizarea Transilvaniei pe niște considerente economice, care, în realitate, așa cum vom vedea, n-au nici o bază statistică.
O Transilvanie independentă ar avea o suprafață de 100,3 mii km pătrați (42,2% din suprafața României) și o populație rezidentă de 6,7 milioane de locuitori (34% din populația României - vezi datele din imagine).
Economia Transilvaniei ne arată că în eventualitatea unei independențe, PIB-ul ar fi echivalent cu 31,7% din PIB-ul național la nivelul anului 2016. Cele 221,4 miliarde de lei, cât reprezintă PIB-ul Transilvaniei, sunt echivalente cu 49,3 miliarde de euro, la cursul mediu din 2016.
PIB-ul pe cap de locuitor din Transilvania e sub media națională (93,1% din media națională), conform datelor din 2016. PIB-ul pe cap de locuitor din Transilvania se ridica la valoarea de 35,99 mii lei (8 mii euro), cu 2,66 mii lei (600 euro) mai puțin decât media națională de 38,65 mii lei (8,6 mii euro). Deci, și în cazul Transilvaniei vorbim de o productivitate pe locuitor mai mică decât media națională. Asta e o chestiune pe care personaje precut Sabin Gherman omit să o expună public atunci când ne explică criteriile economice care ar sta la baza unei autonomii extinse, dacă nu chiar independență, a Transilvaniei.
Taxele colectate din Transilvania, „cele care îngrașă Bucureștiul”, conform panourilor electorale ale UDMR de la ultimele alegeri, se ridicau la valoarea de 33,98 miliarde lei (29,2% din taxele colectate la nivel regional).
Așa cum am mai spus, ANAF-ul nostru colectează taxe prin direcțiile regionale la nivel de teritoriu, de la persoanele fizice și companiile mici și mijlocii (58% din totalul taxelor colectate în 2016), și Direcția Generală a Marilor Contribuabili, care colectează direct de la marile companii, indiferent de regiune (42% din totalul taxelor colectate anul trecut). Nu avem o statistică teritorială de la nivelul marilor contribuabili, dar avem de la nivelul direcțiilor regionale, și, conform acesteia, în Transilvania se colectează aproape 7,6 miliarde de euro din totalul taxelor colectate la nivel regional (26 mld. euro). Această sumă, probabil, va mai crește cu cel puțin 50% prin mutarea taxelor de la marii contribuabili la nivel regional în cazul unei ipotetice independențe.
Anul trecut, administrațiile locale din această regiune au avut venituri de 4,6 miliarde euro (20,5 mld. lei). Dar trebuie să ne gândim că, din bugetul de 11 - 12 miliarde de euro al unei Transilvanii independente, pe lângă cele 4,6 mld. euro, cât revind aministrațiilor locale, vor trebui suportate pensiile, datoria publică, sistemul de sănătate, de învățământ, administrația centrală, structurile de apărare, etc.
Raportul între bugetele locale și bugetul central ar fi de 1/2,6, tot insuficient pentru a menține actualul nivel al cheltuielilor.
Țara Românească
În cazul unei ipotetice independențe a Țării Românești, ar apărea un diferend teritorial cu o Moldovă independentă. Regiunea Dobrogei ar fi sursa diferentului, pentru că aceasta a fost alipită Principatelor în anul 1878, în urma războiului de independență, iar în schimbul acesteia s-a renunțat la cele trei județe din sudul Basarabiei în favoarea Imperiului Țarist (Cahul, Bolgrad și Ismail), județe care aparțineau de drept Moldovei încă înainte de unire. Deci, Principatele Unite, pentru a obține Dobrogea în 1878 au renunțat la un teritoriu al Moldovei.
Presupunând că Țara Românească ar păstra Dobrogea, populația noului stat independent ar fi de 8,9 milioane (45% din populația României), iar teritoriul ar fi de 91,9 mii km pătrați (38,5% din teritoriul României - vezi datele din imagine).
Economia Țării Românești ar însemna un PIB total de 421,8 miliarde de lei (93,9 miliarde euro), la nivelul anului 2016, ceea cea ar însemna o pondere de 55,4% din PIB-ul României.
PIB-ul pe cap de locuitor din Țara Românească ar fi echivalent cu 122,6% din media națională (47,39 mii față de 38,65 mii lei). La cursul mediu de anul trecut, PIB-ul pe cap de locuitor din Țara Românească ar fi echivalent cu 10,6 mii euro.
De unde vine această productivitate ridicată din sud? Sursa principală e regiunea capitalei, al cărui PIB total se ridică la 209 miliarde lei, deci aproape jumătate din PIB-ul Țării Românești. Fără regiunea capitalei, ce include și Ilfovul, PIB-ul pe locuitor din Țara Românească ar fi de 32,1 mii lei (83,1% din media națională).
De unde vine productivitatea ridicată din capitală? Am mai scris că PIB-ul regional cuprinde doar ceea ce se produce local într-o regiune și nu cum cred unii că Bucureștiul are un PIB ridicat pentru că aici își au sediul toate marile companii.
Dacă McDonanld`s are sediul în București și restaurante în restul țării, statistica teritorială va încerca să cuprindă activitatea restaurantelor din fiecare județ în PIB-ul județului. La centru, adică în PIB-ul Bucureștiului, va intra activitatea restaurantelor din București plus cea a managementului central de la Mc Donald`s, care e localizat tot în București.
PIB-ul din capitală e ridicat pentru că aici e cea mai mare piață din România, piață care nu are nevoie mare de autostrăzi și alte proiecte de infrastructură pentru a fi accesibilă unui investitor. Cele aproape 2,3 milioane de rezidenți, cu venituri mult peste media națională, sunt un magnet pentru mediul de afaceri. La sfârșitul anului trecut, conform BNR, aproape 60% din investițiile străine directe din România erau localizate în regiunea capitalei. În cazul unei ipotetice separări a celor trei provincii istorice, Bucureștiul nu va suferi mult, pentru că va constitui în continuare un pol de atracție prin dimensiunile sale.
Taxele colectate la nivel regional în sudul României au o pondere în totalul taxelor colectate de 60% (70,02 mld. lei, respectiv 15,6 mld. euro). Capitala e perla coroanei în materie de colectat taxe. Peste 37% din taxele colectate la nivel regional sunt colectate de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București. Și nu vorbim despre taxele de la companiile mari, care, așa cum am spus, sunt colectate separat.
În cazul în care companiile mari ar cotiza la celelalte regiuni, tot sudul ar ieși în câștig, pentru că aproape 70% din cele 2.940 de mari contribuabili își au sediul în județele din sud și în capitală. În regiunea capitalei, anul acesta, erau 1.520 de mari contribuabili. E probabil ca numărul acestora să se diminueze, dar tot ar rămâne ceva mai mult decât în celelalte provincii, pentru că și piața de 8,9 milioane de locuitori ar fi mai mare. Deci, cele 15,6 miliarde de euro cât reprezintă taxele colectate la nivel regional au șanse să se dubleze în eventualitatea unei treceri a marilor companii la bugetul ipoteticei Țări Românești.
Anul trecut, județele din sud au avut venituri ale administrațiilor locale în valoare de 6,3 mld. euro (28,3 mld. lei). Suma pare suportabilă pentru un buget de 30 miliarde lei și chiar mai rămân bani pentru susținerea pensiilor, sănătății, administrației centrale, învățământului, armatei, etc.
Raportul între bugetele locale și bugetul total ar fi de 1/4,7, mai mare decât cel din prezent. Vedem, așadar, că sudul susține prin taxe restul țării deocamdată și nu invers.
Dacă ar fi să aplicăm criteriile catalanilor, cea mai îndreptățită provincie istorică care ar trebui să lupte pentru independență e Țara Românească. Dacă ar fi să ne ghidăm după cât de discriminate și neglijate economic sunt provinciile istorice, atunci Moldova ar fi cea mai îndreptățită să-și dorească independența, dar din punct de vedere al sustenabilității fiscale, ar fi un dezastru pentru această regiune.
Date foarte utile. Felicitari.
RăspundețiȘtergereConfundati lucrurile. Spuneti de autonomie, dupa care independenta. Sunt doua lucruri total diferite. PRo autonomie, iar explicatiile le gasiti chiar in recomandarile UE. Mai exact: Rezolutia 361/2013, rezolutia 1334/2003 si desigur Recomandarea 1735 din 2006
RăspundețiȘtergereastia prostesc pe cei care habar nu au despre autonomie, centralism si tendinte EU...despre independenta nu s-a vorbit la noi, nici Gherman nu a scos macar vorba asta din gura, dimpotriva, incerca sa explice diferenta intre autonomie si independenta.Iar datele sunt la fel de credibile ca si restul informatiei. Daca ar fi adevarat, Bucurestiul ar fi trebuit de mult sa introduca o autonomie financiara extinsa.
ȘtergereBucureștiul are inimă. Românii din București împart bogăția cu frații lor din țară. Nu și-au făcut lor autostrăzi, ci au legat Ardealul de Europa întâi. Restul sunt minciuni, propagandă KGB-istă, și praf aruncat în ochii românilor...
ȘtergereEsti prost ca noaptea valahule.Îți doresc saracia Moldavei in casa si suflet.Bucurestiu nu imparte cu noi nika.Di la Ceausescu incoa na impartit nika.Si voi romanii nu santeti fratii nastrii,moldavenii nau frați.Sântem ultimii traci din lume.Vrem ca Moldava formată din 8 județe să fie separatista si independentă,cum a mai fost.Si da la Ieși au fost omorâți 600 di separatiști,cari vruiau independența Regatului Moldava.Nu mai vrem în Romania,vrem sa him slobozi fara voi valahi.Lăsați-ne fetili șâ fimeili în pași,altfel vă vom ataca cu agiutoru prietinilor nastri ungarii,bulgarii,rusii.
ȘtergereNu cred in statistici ,delatfel daca nu ar avea interese sudul prin colectare taxelor marilor contribuabili nu ar centraliza!Deci singurul motiv e sustinerea minciunii ca sudul sau bucurestiul contribuie la nivelul de trai al ardelenilor!
RăspundețiȘtergereȘi în următorii cinci ani erdelyienii vor ateriza pe Lună, nu ? Bucureștiul și jud Ilfov are 3 mil de locuitori, adică jumătate din cât are toată Transylvania, și cu asta am spus tot...
RăspundețiȘtergereDaca marile companii ar plati taxe in judetele in care au activitate, muntenia ar avea PIB-ul mult sub 50% din PIB-ul tarii. Sa nu uitam de procentul mult mai mare de asistati sociali din muntenia si moldova fata de transilvania, care sug bani de la bugetul central, bani care-i platim noi, restul, care muncim legal si platim taxe la zi. Mie nu-mi convine ca psd-ul sa-si plateasca alegatorii din taxele platite de oamenii corecti, muncitori. Pana se fac statisticile comandate de psd, la bucuresti, nu prea putem avea incredere in ele.
RăspundețiȘtergereDacă marile companii ar plăti taxele acolo unde au sediul ar fi jale. Din 1.418 mari companii, anul trecut, în București-Ilfov erau localizate 679 companii, în restul Țării Românești erau 237, în Moldova erau 107, iar în Ardeal și Banat erau 395. Dacă toate companiile mari ar plăti acolo unde au sediul, taxele colectate în capitală ar sări de 50% din total.
ȘtergereMoldavei iar hi mai ghini separată dicât unită cu nimic.Moldava a chierdut ieșârea la Pont,a chirdut capitala,a chierdut zâua națională a înființării ei ca Stat,a chierdut imnu,a chierdut 8.000.000 di fimeii in beserabia cu bujacu la un loc;4.000.000 in herța;2.000.000 in pocuția;1.000.000 in ardial;500.000 in valahia.Șâ 6.000.000 in lehia(bug).Nu mai zâc barbati.Deci România ne esti datoari vândută pt.tăt.Sa nu mai zâc ci au pațât fetili sâ fimeili di la apus di Prut,hiind violati cu excepția șelor din Focșeni șâ Gălații.Deci Moldavei iar hi mai ghini separată șâ independentă,șâ pi 30 Ianuarie să-și serbeze zâua.Independența dacilor față di romani e posibilă.
RăspundețiȘtergere