România era anul trecut statul comunitar cu cea mai mare pondere a populației ocupate în agricultură, silvicultură și pescuit. Suntem un popor de agricultori, 24% din populația ocupată, ce cuprinde un număr de 8,45 milioane, activează în domeniul agriculturii, silviculturii și pescuitului.
Nicio activitate economică nu ocupa o pondere mai mare din populația ocupată în România anului 2016 (vezi tabelul din imagine).
La nivelul UE, state cu o pondere însemnată a populației în agricultură mai erau Bulgaria (18% din populația ocupată), Grecia (11,3%) și Polonia (10,6%). Media în UE era de 4,5%.
Cele peste 2 milioane de persoane ocupate în agricultură, silvicultură și pescuit din România reprezentau aproape 20% din totalul populației UE ocupate în aceste activități. Problema e că ponderea deținută de România în valoarea adăugată brută (VAB) de la nivelul UE din aceste activități era de doar 3,3%. Deci, aproape 20% din populația UE ocupată în aceste activități produce doar 3,3% din VAB.
România are cel mai mic procent din populația ocupată în activitățile de administrație publică, apărare, educație, sănătate, asigurări și asistență socială dintre statele membre UE.
Cea mai mare parte din populația ocupată în aceste activități aparțin sectorului public (între 80% și 90%, în funcție de stat). Anul trecut, România avea o pondere de 13,6% a populației ocupate în activitățile de administrație publică, apărare, educație, sănătate, asigurări și asistență socială în totalul populației ocupate. Era cel mai scăzut nivel din UE.
Statul minimalist, atât de visat de unii idioți cu doi neuroni, e pe cale să se înfăptuiască în România. Să ne mai mirăm de ce serviciile publice sunt atât de slabe calitativ?
Cele mai mari ponderi se înregistrau anul trecut în Suedia (34,1%), Danemarca (30,8%), Belgia (30,6%), Franța (30,1%) și Finlanda (28,4% - vezi tabelul din imagine).
Germania, idealul economic pentru mulți carpato-danubinao-pontici, avea anul trecut o pondere de 24,6% a populației ocupate în activitățile de administrație publică, apărare, educație, sănătate, asigurări și asistență socială în totalul populației ocupate.
Cât de industrializați mai suntem comparativ cu celelalte state din UE?
Industria noastră angaja anul trecut o pondere de 21,7% din totalul populației ocupate. Din acest punct de vedere, ne situăm peste media UE (15,3% din populația totală ocupată la nivel de UE), situându-ne peste state cu tradiție în acest domeniu, precum Germania (18,6%), Marea Britanie (9%), Franța (10,6% - vezi tabelul din imagine).
Analizând datele Eurostat, observăm că majoritatea statelor estice, foste-comuniste, au o pondere a populației ocupate în industrie mai mare decât statele din vestul Europei.
Am putea spune că estul UE e cea mai industrializată zonă, dar am face o confuzie între ocupare și productivitate.
Procentul mare de populație ocupată într-o anumită activitate economică nu înseamnă neapărat și o productivitate ridicată.
Totalul populației ocupate în industrie la nivelul UE era anul trecut de 35,6 milioane. Germania deținea o pondere de 22,8%, Franța deținea 8,2 %, Marea Britanie deținea 8% și statele ex-comuniste dețineau 29%.
În ceea ce privește valoarea adăugată brută din industrie la nivelul UE, Germania are o pondere de 28%, Marea Britanie deținea aproape 12% și Franța deținea aproape 11%.
Toate economiile statelor ex-comuniste din UE au o contribuție de sub 7% la valoarea adăugată brută a industriei în UE.
România, cu 5,1% din populația ocupată în industrie la nivelul UE (1,8 milioane) avea o contribuție de 1,5% la valoarea adăugată brută a industriei la nivel UE (38,9 din 2.587,8 mld. euro).
Cum stăm pe partea de IT&C față de restul UE?
Anul trecut, 2% din populația ocupată de la noi ținea de activitatea de informații și comunicații (IT&C). Media la nivel de UE era de 2,9% (vezi tabelul din imagine). Cele mai mari ponderi se înregistrau în Estonia (4,4%), Marea Britanie (4,1%), Malta (4,1%) și Luxemburg (4,1%).
Dacă analizăm alte date din statistica Eurostat, cele 171 de mii de persoane ocupate în IT&C în România anului trecut reprezentau 2,5% din totalul populației ocupate la nivel de UE.
Valoarea adăugată brută din acest sector în România a fost de 9,36 miliarde de euro. Asta înseamnă 1,4% din VAB-ul de la nivel de activitate IT&C din UE (664,7 mld. euro). Și în cazul IT&C avem un decalaj mare de productivitate.
România se situa în 2016 deasupra mediei UE în privința ponderii populației ocupate în agricultură, industrie și construcții în totalul populației ocupate din economie. În cazul celorlalte activități economice, ponderea deținută era sub media UE (vezi tabelul din imagine). Nu putem spune acelați lucru depre productivitate, România având anul trecut o medie a productivității populației ocupate la puterea de cumpărare standard echivalentă cu 62,5% din media UE. Ca de obicei, doar Bulgaria era în urma noastră.
Nicio activitate economică nu ocupa o pondere mai mare din populația ocupată în România anului 2016 (vezi tabelul din imagine).
La nivelul UE, state cu o pondere însemnată a populației în agricultură mai erau Bulgaria (18% din populația ocupată), Grecia (11,3%) și Polonia (10,6%). Media în UE era de 4,5%.
Cele peste 2 milioane de persoane ocupate în agricultură, silvicultură și pescuit din România reprezentau aproape 20% din totalul populației UE ocupate în aceste activități. Problema e că ponderea deținută de România în valoarea adăugată brută (VAB) de la nivelul UE din aceste activități era de doar 3,3%. Deci, aproape 20% din populația UE ocupată în aceste activități produce doar 3,3% din VAB.
România are cel mai mic procent din populația ocupată în activitățile de administrație publică, apărare, educație, sănătate, asigurări și asistență socială dintre statele membre UE.
Cea mai mare parte din populația ocupată în aceste activități aparțin sectorului public (între 80% și 90%, în funcție de stat). Anul trecut, România avea o pondere de 13,6% a populației ocupate în activitățile de administrație publică, apărare, educație, sănătate, asigurări și asistență socială în totalul populației ocupate. Era cel mai scăzut nivel din UE.
Statul minimalist, atât de visat de unii idioți cu doi neuroni, e pe cale să se înfăptuiască în România. Să ne mai mirăm de ce serviciile publice sunt atât de slabe calitativ?
Cele mai mari ponderi se înregistrau anul trecut în Suedia (34,1%), Danemarca (30,8%), Belgia (30,6%), Franța (30,1%) și Finlanda (28,4% - vezi tabelul din imagine).
Germania, idealul economic pentru mulți carpato-danubinao-pontici, avea anul trecut o pondere de 24,6% a populației ocupate în activitățile de administrație publică, apărare, educație, sănătate, asigurări și asistență socială în totalul populației ocupate.
Cât de industrializați mai suntem comparativ cu celelalte state din UE?
Industria noastră angaja anul trecut o pondere de 21,7% din totalul populației ocupate. Din acest punct de vedere, ne situăm peste media UE (15,3% din populația totală ocupată la nivel de UE), situându-ne peste state cu tradiție în acest domeniu, precum Germania (18,6%), Marea Britanie (9%), Franța (10,6% - vezi tabelul din imagine).
Analizând datele Eurostat, observăm că majoritatea statelor estice, foste-comuniste, au o pondere a populației ocupate în industrie mai mare decât statele din vestul Europei.
Am putea spune că estul UE e cea mai industrializată zonă, dar am face o confuzie între ocupare și productivitate.
Procentul mare de populație ocupată într-o anumită activitate economică nu înseamnă neapărat și o productivitate ridicată.
Totalul populației ocupate în industrie la nivelul UE era anul trecut de 35,6 milioane. Germania deținea o pondere de 22,8%, Franța deținea 8,2 %, Marea Britanie deținea 8% și statele ex-comuniste dețineau 29%.
În ceea ce privește valoarea adăugată brută din industrie la nivelul UE, Germania are o pondere de 28%, Marea Britanie deținea aproape 12% și Franța deținea aproape 11%.
Toate economiile statelor ex-comuniste din UE au o contribuție de sub 7% la valoarea adăugată brută a industriei în UE.
România, cu 5,1% din populația ocupată în industrie la nivelul UE (1,8 milioane) avea o contribuție de 1,5% la valoarea adăugată brută a industriei la nivel UE (38,9 din 2.587,8 mld. euro).
Cum stăm pe partea de IT&C față de restul UE?
Anul trecut, 2% din populația ocupată de la noi ținea de activitatea de informații și comunicații (IT&C). Media la nivel de UE era de 2,9% (vezi tabelul din imagine). Cele mai mari ponderi se înregistrau în Estonia (4,4%), Marea Britanie (4,1%), Malta (4,1%) și Luxemburg (4,1%).
Dacă analizăm alte date din statistica Eurostat, cele 171 de mii de persoane ocupate în IT&C în România anului trecut reprezentau 2,5% din totalul populației ocupate la nivel de UE.
Valoarea adăugată brută din acest sector în România a fost de 9,36 miliarde de euro. Asta înseamnă 1,4% din VAB-ul de la nivel de activitate IT&C din UE (664,7 mld. euro). Și în cazul IT&C avem un decalaj mare de productivitate.
România se situa în 2016 deasupra mediei UE în privința ponderii populației ocupate în agricultură, industrie și construcții în totalul populației ocupate din economie. În cazul celorlalte activități economice, ponderea deținută era sub media UE (vezi tabelul din imagine). Nu putem spune acelați lucru depre productivitate, România având anul trecut o medie a productivității populației ocupate la puterea de cumpărare standard echivalentă cu 62,5% din media UE. Ca de obicei, doar Bulgaria era în urma noastră.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu