România e în fruntea statelor UE în privința angajaților aflați în risc de sărăcie

   România avea, la un deceniu de la aderarea la spațiul comunitar, aceeași pondere a angajaților aflați în risc de sărăcie ca și în anul aderării (17,4%).

Cât a fost influențat riscul de sărăcie de avansul salariului minim în statele estice din UE

   În România ultimilor ani, mai multe voci din rândul patronatelor se plâng de creșterea într-un ritm accelerat a salariului minim pe economie. Există chiar și voci din mediul politic care înfierează cu mânie demnă de un capitalism de secol XIX creșterea lefii minime.

Cât de mult ajută transferurile sociale de la buget reducerea sărăciei în statele UE

   Surprinzător, anul trecut, conform datelor Eurostat, România nu era pe primul loc în UE în privința ratei riscului de sărăcie înainte de transferurile sociale, ci pe locul 8 între statele comunitare cu cele mai mari rate. 

Cum a evoluat riscul de sărăcie pentru cei ce muncesc la nivelul statelor UE în ultimul deceniu

   Anul trecut, rata riscului de sărăcie pentru populația ocupată din România (populația > 18 ani) era la același nivel ca și cea înregistrată în anul 2007, adică 17,4%. Asta înseamnă că una din șase persoane ocupate se afla anul trecut în risc de sărăcie.

Cât a influențat creșterea salariului minim reducerea sărăciei în România

   Între 2008 și 2017, salariul minim brut de la nivel de economie aproape s-a triplat, ca urmare a 12 măsuri de majorare (de la 500 lei la 1.450 lei - vezi tabelul din imagine).

Creșterea economică nu te ferește de creșterea sărăciei, cel puțin nu în cazul României

   Între 2007 și 2016, România a înregistrat a șasea creștere economică cumulată dintre statele UE. Economia României, chiar și cu cei doi ani de recesiune (2009 și 2010), a înregistrat o creștere cumulată de 26,2%.

România, mereu surprinzătoare. Crește economia, dar crește și sărăcia

   Zilele trecute, în corul luptătorilor contra asistaților social, aflat sub bagheta dirijorului UM Digi 24, a sărit și Olguța. În ciorba populistă era deja intrat până la gât Tăriceanu și încă câțiva progresiști  de dreapta din parlament, ce se luptă din greu să reinstaureze votul cenzitar.

Comparație cu Ungaria și Bulgaria. Unde stăm bine și unde șchiopătăm

   România, chiar în condițiile actualului fenomen de depopulare, încă are o populație mai mare decât a Bulgariei și Ungariei la un loc. De asemenea, PIB-ul adunat al celor două țări vecine e mai mic decât PIB-ul României, și același lucru e valabil și pentru populația ocupată (vezi datele din imagine). 

Deși economia României a crescut anul trecut, a crescut și rata sărăciei

   Într-un an cu a treia creștere economică ca mărime din Uniunea Europeană, cum a fost anul trecut, rata sărăciei din România a crescut față de anul anterior, conform datelor Eurostat.

Cât de mult s-a adâncit prăpastia dintre săraci și bogați după aderarea la UE

   România e țara din UE în care prăpastia dintre bogați și săraci e cea mai adâncă. Indicele inegalității calculat de Eurostat, dar și de INS-ul nostru, reprezintă raportul dintre veniturile celor mai bogați (quintila 5 de venituri - cei mai bogați 20% din populație ) și cei mai săraci (quintila 1 - cei mai săraci 20% din populație). 

Chetă pentru Cumințenia Pământului sau pentru Air Force Unu?

   1,356 lei e suma cu care fiecare român trebuie să contribuie pentru ca sculptura lui Brâncuși să rămână aici. Așa, s-o vadă doar Ion, Gheorghe și Vasile! Să fie mândri de ea! Să creștem cu elan patriotic turismul la Târgu Jiu, iar de la baza Coloanei Infinitului,  românule - tu, fiu de dac, când îți vei ridica privirea spre bolta sprijinită de Coloană, să-l vezi pe Iohannis cum se dă cu avionul proaspăt achiziționat.

Ciorditorii

   Când susții că reprezinți o etnie a cărei populație se zbate într-o sărăcie cruntă, fără a purta coroană și sceptru de rege, de împărat, de împărat internațional, de președinte internațional, și de mai știu eu ce titlu inventat, lumea se așteaptă să vadă de la tine o preocupare continuă pentru găsirea de soluții spre a-ți scoate semenii din mocirla pauperității.

Cât din creșterea economică se reflectă în reducerea sărăciei

  Din 2007, de la intrarea în UE, până în 2014, economia României a crescut în termeni reali cu 15,8%. Dacă prognozele pentru anul ce s-a încheiat se vor adeveri și vom avea o creștere economică de 4%, atunci creșterea cumulată între 2007 și 2015 va ajunge la 20%.

Ridică - te, Gheorghe ! Ridică - te, Ioane ! ... Dacă mai sunteți pe - acasă ?!

   Imaginați-vă următorul decor: un sat de undeva de prin țara condusă de solii Christinei Lagarde, cu case ascunse după porți și cu acoperișurile străpungând plantele bahice întinse peste curte pentru umbră și pentru ușurința recoltatului și, pe ici colo, răsărind asemeni unor cetăți medievale, adevărate bastioane ale prosperității căutate peste hotare și apoi trimise îndărăt sub formă de mărci, franci, lire și mai apoi euroi, în funcție de perioadă, pentru a mai pune un rând de metereze la acumularea primară de avere măsurată prin betoane, spre fala „propritarilor” și necazul celor rămași ale căror case pitulate pe după porți parcă vor mereu să se chircească sub povara umbrelor desfășurate de meterezele pe care flutură blazonul neamului prost.