Cum a rasolit INS-ul al doilea recensământ la rând

   Sfârșitul anului trecut ne-a aratat că, în materie de scos cifre din burtă, INS-ul nostru e lider autoritar între celelalte institute de statistică ce furnizează date Eurostatului.

Cum au afectat populația României și a județelor sporul natural negativ și sporul migraționist din 1990 încoace

   România avea anul trecut o populație cu 3,57 milioane de locuitori mai mică decât cea din anul 1990. Comparația e între populația stabilă (1990) și cea rezidentă (2017), pentru că din 2014, INS-ul nostru nu mai calculează populația stabilă. 

Cât a afectat migrația numărul populației țărilor europene între 2000 și 2017

   România avea anul trecut cu 2,82 milioane de locuitori mai puțini decât în anul 2000, conform datelor Eurostat (19,64 față de 22,46 milioane locuitori). Migrația netă a avut un impact negativ asupra populației de 2 milioane de persoane în perioada 2000 - 2016.

Ce poli de dezvoltare au cel mai bune perspective după evoluția populației din ultimul deceniu

   În ultimul deceniu, conform INS, populația după domiciliu a României a scăzut cu doar 360 de mii (de la 22,58 milioane locuitori în 2007, la 22,22 milioane locuitori în 2017). 

Câți bugetari are România față de alte state

   OECD-ul (Organizația pentru Dezvoltare și Cooperare Economică) a realizat o statistică a populației ocupate în sectorul public în mai multe state. Statistica e inclusă în capitolul „Employment in the public sector” din studiul „Government at a Glance 2015”. 

Cât contribuie femeile la Produsul Intern Brut

   Anual, Produsul Intern Brut al României este măsurat de Institutul Național de Statistică pe baza unor indicatori prin trei metode: metoda producției, metoda veniturilor și metoda cheltuielilor. 

Cum a evoluat populația județelor României de la recensământul din 1948 până în prezent

   Suntem în prezent cu 4 milioane de locuitori mai mult decât eram la recensământul din 1948, dar și cu 3 milioane  mai puțin decât eram la recensământul din 1992.

Economia României înainte și după Marea Unire

   Marea Unire din 1918 a presupus, pe lângă sacrificiile umane, și sacrificii economice mari. Situația economică de înainte și după război ne arată un aspect mai puțin discutat de istorici. România s-a reîntregit, România a împlinit visul de veacuri al înaintașilor, dar toate acestea s-au făcut cu un preț.

De ce suntem săraci

   De ce suntem săraci? Dac-am fi Becali, am răspunde sec: suntem săraci c-așa a vrut Dumnezeu. Celor mai mulți dintre români explicația le-ar oferi confortul psihic necesar pentru a nu-și măcina nervii când pe la emisiuni se perindă politicieni emanați de partidul unic cu carnet roșu cu tot și le dau lecții de antreprenoriat precoce.

The Chevron Way

   Cu venituri totale mai mari cu o treime decât PIB-ul anual al României, cu un profit operațional cam cât trei sferturi din bugetul centralizat, nu-i de mirare că d-l John Watson, CEO-ul Chevron, s-a făcut că are treabă atunci când Ponta încălzea canapeaua din anticamera biroului sub privirile jenate ale secretarei. Trimiși la întâlnire, „reprezentanții” specializați în întrevederi cu persoane de categoria a doua, ce pe deasupra mai și dezamăgesc, au primit asigurări și reasigurări că România va continua programul de dezvoltare pe bază de mini-seisme și apă otrăvită deși tocmai a descoperit niscaiva zăcăminte pe platforma maritimă, suficiente să-i asigure consumul pe zece ani, cel puțin. Așa suntem noi românii, ospitalieri, ce să faci?! Cum ne vin niște oaspeți, cum ne otrăvim fântânile și le dăm și cămașa de pe noi! La final suntem în pielea goală, cu apa otrăvită și cu datorii la oaspeți.