România trăiește vremuri fiscale interesante

   Cică un blestem chinez sună cam așa: „Fie să trăiești vremuri interesante!”. România trăiește, începând din 2017, astfel de vremuri. 

În ultimii trei ani, creditarea companiilor a scăzut, dar au crescut creditele acordate populației

   În ultimii trei ani, conform datelor BNR, creditele acordate companiilor au scăzut cu 5%, în timp ce totalul creditelor acordate gospodăriilor populației a crescut cu aproape 15%. 

Clientul bancar, creditat în euro prin anul 2007, când un euro era 3,12 lei, strigă: Vreau și eu!

   Chiar așa, cei creditați în euro prin iulie 2007, când un euro valora 3,1204 lei (vezi aici cursul BNR), ce au? Au bube și trebuie izolați? Ei de ce nu beneficiază de același tratament ca și cei cu credite în franci?

Ce pierderi și profituri au înregistrat principalele bănci în ultimii cinci ani

   În ultimii cinci ani, sistemul bancar românesc a înregistrat o pierdere totală de 3,376 miliarde de lei. Între 2010 și 2014, pierderea ajunsese la 8,25 miliarde de lei. Profitul înregistrat anul trecut de băncile din România (4,88 miliarde de lei) a redus semnificativ pierderile ultimului cincinal (vezi tabelul din imagine).

Ce județe conduc în topul creditelor restante

   Conform ultimelor date ale Băncii Naționale a României pe luna aprilie, creditele restante acordate clientelei nebancare în lei și în valută totalizau 19,64 miliarde lei. Suma este în scădere cu aproape 1,2 miliarde de lei față de luna decembrie a anului trecut. În clientela nebancară intră atât persoanele fizice cât și cele juridice. 

De ce urâm băncile?

   Băncile românești se comportă ca niște cămătari. Băncile românești nu sprijină în niciun fel dezvoltarea mediului de afaceri. Băncile românești nu-și asumă niciun risc. Fiecare român a plătit din buzunarul propriu gaura lăsată de falimentul Bancorex. Băncile românești au păcălit clienții, acordându-le credite în franci elvețieni. Acestea sunt doar câteva din reproșurile demne de ura de clasă aduse băncilor de mai toată lumea.

Ce bănci practică dobânzi de cămătari la credite

   IFN-urile sunt acele societăți financiare nebancare, numite pompos „Instituții”, în realitate, fiind niște cămătari ce plătesc impozite la stat. Asta era definiția, în mintea mea, până am comparat dobânzile la credite practicate de unele bănci, mulțumită site-ului conso.ro. Când colo, ce să vezi? Și la unii numiți pompos „Instituție bancară”, dobânda practicată e demnă de Nuțu Cămătaru`.

Topul județelor după creditele restante și nivelul de îndatorare

   Gorjul este județul cel mai îndatorat (gradul de acoperire a creditelor prin depozite e de 173,57%), dar și județul cu cel mai mic procent de credite restante (4,46%). Gorjenii, conform ultimelor date furnizate de BNR, se împrumută mult, economisesc mai puțin, dar își plătesc la timp ratele.

Cerem conversia creditelor din franci în ruble la cursul din timpul lui Elțin!

   După beleaua cu francu` de săptămâna trecută lumea se împarte în două: o parte cu credite ce-l trage de pijamale pe Isărescu să se trezească și să le plătească ratele, și o alta, ce n-are credite, sau dacă are, sunt în euro sau lei și, deocamdată, nu-l trage de izmene pe Isărescu.

OTP cântă aceeași manea cu dedicație în franci elvețieni

   În doi-trei ani, francul elvețian se va devaloriza în fața euro de-o să zici că nu-i adevărat. Asta ne spune OTP, prin directorul său general Laszlo Diosi. Dl Laszlo nu e vreun analist al pieței Forex, dar are el un feeling că francul se va deprecia în fața euro pe fondul îmbunătățirii economiei europene.

Așa da, așa nu

   La panoul încropit de pionieri în școlile de dinainte de `89 găseai:  pozele tocilarilor cu funcții din acele timpuri, mesajele directorului și ale altor tovarăși/tovarășe și poeziile închinate parțial patriei, partidului și, bineînțeles, iubiților conducători.