Din 2008 până în 2016 n-a existat un an în care numărul de kilometri de autostradă să nu crească, chiar dacă bucățile de autostradă finalizate au fost mai mici, ca în anul 2010 (11 km) sau mai mari, ca în anul 2012 (200 km). Dacă vom continua pe acest traiect setat anul trecut, suntem condamnați la subdezvoltare. Vecinii noștri bulgari au deja mai mulți kilometri de autostradă decât noi (786 km - vezi tabelul din imagine), la o suprafață a statului de mai mult de două ori mai mică. Maghiarii au finalizați 1.884 de kilometri de autostradă, ceea ce-i poziționează după densitatea rețelei de autostrăzi în fața unor state vestice precum Marea Britanie.
Topul statelor UE după lungimea rețelei de autostrăzi
Datele Eurostat privind lungimea rețelei de autostrăzi încep din anul 1970 în cazul unor state. Totuși, aceste date cuprind mai multe state începând din anul 1990. Din cele 26 de state membre UE care au autostrăzi (Malta și Letonia nu au), cea mai extinsă rețea din 2015 era în Spania, și nu Germania, cum am fi tentați să credem (15,3 mii km față de 12,9 mii km - vezi tabelul din imagine). Germania ocupa locul doi, iar podiumul era completat de Franța (11,6 mii km). Locurile patru și cinci erau ocupate de Italia (6,8 mii km) și Marea Britanie (3,8 mii km).
Unde s-au construit cei mai mulți kilometri de autostradă între 1990 și 2015
Din 1990 până în 2015, cea mai mare extindere a rețelei de autostrăzi s-a făcut în Spania (10,6 mii km - vezi tabelul din imagine). În 1990, Germania era pe primul loc în privința rețelei de autostrăzi, cu aproape 10,8 mii de kilometri. În acel an, Spania, cu o rețea de autostrăzi de 4,7 mii de kilometri nu prindea podiumul, fiind devansată de Italia (6,2 mii km) și Franța (6,8 mii km). Avansul rețelei de autostrăzi din Germania între 1990 și 2015 (2,1 mii km) e mai mic și decât în Franța (4,8 mii km) și Portugalia (2,7 mii km).
Avansul nostru în ceea ce privește rețeaua de autostrăzi între 1990 și 2015 e de doar 634 de km (vei tabelul din imagine), iar acești kilometri de autostradă s-au realizat după anul 2004. Același avans s-a păstrat și în 2016 pentru că nu s-a mai inagurat nimic.
Cum arată topul statelor după densitatea rețelei de autostrăzi?
Olanda are cea mai mare densitate a rețelei de autostrăzi, măsurată prin raportarea numărului de kilometri de autostradă la suprafața totala a statului (6,57 km autostradă /100 km pătrați). În cazul Olandei, până în 2012, aceasta figura cu o cifră de aproape 2,7 mii km de autostradă. După acest an, definirea autostrăzii în Olanda s-a schimbat și, în consecință, numărul kilometrilor raportați a sărit de 9 mii în statistica Eurostat. Totuși, numărul a ceea ce înțelegem noi prin autostradă e de 2,7 mii km, conform altor surse. Această cifră a fost folosită în calculul densității, alfel am fi ajuns la valori de 22 km de autostradă / 100 km2.
Luxemburg (6,23 km autostradă / 100 km2) și Belgia (5,78 km - vezi tabelul din imagine) sunt statele aflate pe locurile doi și trei în privința densității rețelei de aurostrăzi.
Dintre statele mari din vestul Europei, cele mai mari densități ale rețelei de autostrăzi se înregistrau în 2014 în Germania (3,64 km autostradă / 100 km2) și Spania (3,03 km). Italia și Franța erau la o distanță mai mare în urmă, cu densități ale rețelei de 2,27, respectiv 2,10 km de autostradă/ 100 km2.
Din cauza condițiilor climatice, a densității reduse a populației, dar și a dispunerii așezărilor urbane, statele nordice (Suedia, Norvegia și Finlanda) înregistrează o densitate a rețelei de autostrăzi mai redusă (vezi tabelul și harta din imagine).
România, cu o densitate de doar 0,31 km de autostradă / 100 km2, e în coada tuturor statelor ex-comuniste ce dispun de o rețea de autostrăzi. Bulgarii au o densitate dublă decât a noastră, de 0,71 km autostradă /100 km2, maghiarii au o densitate de peste șase ori mai mare (2,03 km autostradă / 100 km2), iar polonezii sunt mai apropiați de noi, cu 0,50 km de autostradă / 100 km2, dar autostrăzile lor sunt, în mare parte, continue și nu disparate ca bucățile noastre (vezi harta din imagine).
Topul statelor UE după lungimea rețelei de autostrăzi
Datele Eurostat privind lungimea rețelei de autostrăzi încep din anul 1970 în cazul unor state. Totuși, aceste date cuprind mai multe state începând din anul 1990. Din cele 26 de state membre UE care au autostrăzi (Malta și Letonia nu au), cea mai extinsă rețea din 2015 era în Spania, și nu Germania, cum am fi tentați să credem (15,3 mii km față de 12,9 mii km - vezi tabelul din imagine). Germania ocupa locul doi, iar podiumul era completat de Franța (11,6 mii km). Locurile patru și cinci erau ocupate de Italia (6,8 mii km) și Marea Britanie (3,8 mii km).
Unde s-au construit cei mai mulți kilometri de autostradă între 1990 și 2015
Din 1990 până în 2015, cea mai mare extindere a rețelei de autostrăzi s-a făcut în Spania (10,6 mii km - vezi tabelul din imagine). În 1990, Germania era pe primul loc în privința rețelei de autostrăzi, cu aproape 10,8 mii de kilometri. În acel an, Spania, cu o rețea de autostrăzi de 4,7 mii de kilometri nu prindea podiumul, fiind devansată de Italia (6,2 mii km) și Franța (6,8 mii km). Avansul rețelei de autostrăzi din Germania între 1990 și 2015 (2,1 mii km) e mai mic și decât în Franța (4,8 mii km) și Portugalia (2,7 mii km).
Avansul nostru în ceea ce privește rețeaua de autostrăzi între 1990 și 2015 e de doar 634 de km (vei tabelul din imagine), iar acești kilometri de autostradă s-au realizat după anul 2004. Același avans s-a păstrat și în 2016 pentru că nu s-a mai inagurat nimic.
Cum arată topul statelor după densitatea rețelei de autostrăzi?
Olanda are cea mai mare densitate a rețelei de autostrăzi, măsurată prin raportarea numărului de kilometri de autostradă la suprafața totala a statului (6,57 km autostradă /100 km pătrați). În cazul Olandei, până în 2012, aceasta figura cu o cifră de aproape 2,7 mii km de autostradă. După acest an, definirea autostrăzii în Olanda s-a schimbat și, în consecință, numărul kilometrilor raportați a sărit de 9 mii în statistica Eurostat. Totuși, numărul a ceea ce înțelegem noi prin autostradă e de 2,7 mii km, conform altor surse. Această cifră a fost folosită în calculul densității, alfel am fi ajuns la valori de 22 km de autostradă / 100 km2.
Luxemburg (6,23 km autostradă / 100 km2) și Belgia (5,78 km - vezi tabelul din imagine) sunt statele aflate pe locurile doi și trei în privința densității rețelei de aurostrăzi.
Dintre statele mari din vestul Europei, cele mai mari densități ale rețelei de autostrăzi se înregistrau în 2014 în Germania (3,64 km autostradă / 100 km2) și Spania (3,03 km). Italia și Franța erau la o distanță mai mare în urmă, cu densități ale rețelei de 2,27, respectiv 2,10 km de autostradă/ 100 km2.
Din cauza condițiilor climatice, a densității reduse a populației, dar și a dispunerii așezărilor urbane, statele nordice (Suedia, Norvegia și Finlanda) înregistrează o densitate a rețelei de autostrăzi mai redusă (vezi tabelul și harta din imagine).
România, cu o densitate de doar 0,31 km de autostradă / 100 km2, e în coada tuturor statelor ex-comuniste ce dispun de o rețea de autostrăzi. Bulgarii au o densitate dublă decât a noastră, de 0,71 km autostradă /100 km2, maghiarii au o densitate de peste șase ori mai mare (2,03 km autostradă / 100 km2), iar polonezii sunt mai apropiați de noi, cu 0,50 km de autostradă / 100 km2, dar autostrăzile lor sunt, în mare parte, continue și nu disparate ca bucățile noastre (vezi harta din imagine).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu