Tehnocrație, te halesc!

   Nu trece o zi fără ca vreo măsură tehnocrată să nu răsară din ghiveciul finanțelor de doi lei. Azi a apărut pe surse, infirmate ulterior de Ministerul de Finanțe, chestiunea cu mărirea contribuțiilor asigurărilor sociale.

Prinși cu Brexitul, nimeni nu discută despre dezastrul de la buget

     Anul acesta vom asista la o premieră post-decembristă, în sensul că vom avea un buget mai mic decât cel din anul precedent, în condiții de creștere economică și inflație minimă. 

„Complimente” de la ospătari

    Cum treci pe bonul fiscal un bacșiș? Cum verifici că ospătarul nu trage țeapă bugetului? Cât te costă, ca stat, să fugărești ospătari? Ce impact are asupra bugetului taxarea bacșișurilor?

Loteria de doi bani

   Orice intenție bună, în România, are șanse să sfârșească prost atunci când e pusă în aplicare. Dacă cineva de la Ministerul Finanțelor ar fi auzit de probabilități, atunci, poate, semi-fiascoul de astăzi în materie de loterie fiscală ar fi putut fi evitat. De la extragere până la validarea finală a rezultatelor, câștigătorii asistă neputiincioși cum li se diminuează premiul pe măsură ce numărul lor se mărește.

Miss Harvard se întoarce?

   Doamne, apără-ne și ne păzește! Aghiazmă Mare, Aghiazmă Mică, puțin mir de împrumut de la Vosganian, post și rugăciune până la noua numire, Tatăl Nostru de 50 de ori și Crezul de 100, 500 de mătănii dimineața, la amiază și seara, și, gata, poate scăpăm!

Cei mai slabi minștri de finanțe din ultimul deceniu

   Finanțele României cară apă cu ciurul, atât doar că, găurile ciurului limitează pierderile apei la nivelul de 30%. Slabă - așa poate fi caracterizată prestația tuturor celor ce s-au perindat la conducerea Ministerului Finanțelor în ultimul deceniu.

„Ieftinirea pâinii”

   Statistica poate transforma un cimitir într-o cârciumă și invers. La noi statistica face mai mult, estimează populații la recensăminte de pe foi scrise și depozitate, sau uneori baze de date informatizate, dacă există, de la Poliție, primării, direcții de sănătate. Toate aceste instituții au evidențe ale căror cifre nu concură, diferind cu mai mult de un milion, dar nimic din toate acestea nu pot opri un repetent al clasei, cum este INS-ul față de alte instituții similare din UE, să afle câți suntem. Asistăm la jocul de-a statisticianul idiot de prin anii 2000 și ceva, când geniile din conducere au hotărât ca doar intreprinderile cu minim 4 angajați să intre la calculul numărului de salariați la nivel de județe și țară. Dacă lucrezi la un chioșc și ești singurul angajat, nu exiști. Sigur că tu vei fi „estimat” prin deducție de cei ce n-au fost în stare să-l numere pe Gheorghiță când era acasă, dar au fost în stare să-l „deducă”. Oricum, alte cifre n-avem decât cele puse la dispoziție de socotitorii din almanahele miliției, așa că, defilăm cu ele și mulțumim din inimă „abaterilor medii standard încălțate cu papuci”.