Oare morții de covid de la noi vor să fie corelați statistic cu numărul de teste?

   Datele Grupului de Comunicare Strategică din perioada 1 - 24 aprilie privind numărul de cazuri depistate, numărul de decese și numărul de teste efectuate ne arată că morții noștri de covid-19 țin neapărat să fie corelați statistic în proporție de 99,5% cu numărul de teste efectuate în aceeași perioadă, asta deși numărul de teste variază mult de la o zi la alta.

Suntem pe locul cinci la consumul de alcool coform OMS-ului. Oare?

   Raportul OMS (Organizația Mondială a Sănătății) dat publicității anul trecut, dar a cărui bază statistică era din 2010, ne plasează pe locul cinci mondial în privința consumului de alcool pur pe cap de locuitor peste 15 ani. Fals.

Restitutio in integrum cu dobândă

   Avântul retrocedărilor, fără a ține cont de reformele agrare succesive din perioada interbelică și de după cel de-al doilea război mondial, a fost una din mizele Legii nr. 247/2005 privind „reforma” în domeniile proprietății și justiției.

Goe de la Statistică numără moravurile ușoare

   Ca să nu mai rămâie repetent și anul acesta, Eurostatul i-a promis tânărului Goe, INS pentru cunoscători, să-l ducă la Amsterdam să vadă ce și cum stă treaba pe strada cu felinare roșii. Goe al nostru e mare figură.

Procesomania în economia românească

   Am, n-am dreptate, eu te dau în judecată și, până la o decizie definitivă, îmbătrânim amândoi și ne lovește Alzheimerul. Ăsta pare a fi raționamentul ce stă la baza unui procent important din cauzele aflate pe rolul instanțelor civile, între ele detașându-se cele comerciale. În România anului trecut, în instanțele civile, erau pe rol circa 1,38 milioane de litigii, din care circa 203 mii, respectiv 14,7%, erau de natură comercială.

Unde au dispărut peste 11.000 de grădinițe?

   Aceasta e întrebarea care își găsește răspunsul în situația de la Constanța, situație prezentă la nivel național, cu precădere în mediul urban. De douăzeci de ani, numărul total  al grădinițelor se reduce de la an la an. Ce este interesant e că reducerea grădinițelor din sitemul public nu e compensată decât într-o mică măsură de sporul înregistrat de sistemul privat.

Economia României, înainte și după Primul Război Mondial

   România anului 1913 era în încălzire pentru războiul ce avea să vină un an mai târziu. Jocul de gleznă de pe tușă înainte de gărgăunii declanșați de asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand a fost întrerupt de arătarea mușchilor în războiul balcanic.

„Ieftinirea pâinii”

   Statistica poate transforma un cimitir într-o cârciumă și invers. La noi statistica face mai mult, estimează populații la recensăminte de pe foi scrise și depozitate, sau uneori baze de date informatizate, dacă există, de la Poliție, primării, direcții de sănătate. Toate aceste instituții au evidențe ale căror cifre nu concură, diferind cu mai mult de un milion, dar nimic din toate acestea nu pot opri un repetent al clasei, cum este INS-ul față de alte instituții similare din UE, să afle câți suntem. Asistăm la jocul de-a statisticianul idiot de prin anii 2000 și ceva, când geniile din conducere au hotărât ca doar intreprinderile cu minim 4 angajați să intre la calculul numărului de salariați la nivel de județe și țară. Dacă lucrezi la un chioșc și ești singurul angajat, nu exiști. Sigur că tu vei fi „estimat” prin deducție de cei ce n-au fost în stare să-l numere pe Gheorghiță când era acasă, dar au fost în stare să-l „deducă”. Oricum, alte cifre n-avem decât cele puse la dispoziție de socotitorii din almanahele miliției, așa că, defilăm cu ele și mulțumim din inimă „abaterilor medii standard încălțate cu papuci”.