Eurostatul contrazice datele Băncii Mondiale privind banii trimiși în țară de românii din străinătate

   Acum câteva săptămâni, o știre a fost preluată și tocată de toată mass-media - Românii din străinătate au trimis anul trecut în țară 4,9 miliarde de dolari. Asta înseamnă 4,3 miliarde de euro la cursul mediu de anul trecut.

   Știrea, ce-și avea sursa într-un raport al Băncii Mondiale din 2018, „Migrația și remitențele” (accesează raportul aici), a fost preluată de un site de știri și apoi a fost mestecată de toată fauna din presă. 

   Ca de obicei, când vine vorba de datele macro ale Băncii Mondiale, am oarecare rețineri, și apelez la acestea doar dacă nu există niciun fel de date despre ceea ce mă interesează. Un recent studiu al aceleiași instituții făcut de niște „economiști bulgari” ne spunea că noi, adică ortodocșii, suntem cei mai puturoși dintre creștini. Nu știam că economiștii sunt specialiști în sociologie, dar ăsta e un amănunt ce nu a împiedicat apariția „studiului”. Cam cu genul acesta de cercetări se ocupă Banca Mondială, atunci când nu nenorocește economiile unor țări de mâna a treia.

   Datele privind remitențele muncitorilor români aflați în străinătate din 2017, cele 4,9 miliarde de dolari, respectiv 4,3 miliarde de euro, date de Banca Mondială, sunt mult umflate față de datele Eurostat, actualizate zilele acestea. 

   Conform Eurostatului, remitențele muncitorilor români din străinătate din 2017 au fost de 2,82 miliarde de euro (accesează aici datele Eurostatului), deci cu 1,5 miliarde sub suma înaintată de Banca Mondială. Suma e mai mare decât cea din 2016, când românii din străinătate au trimis 2,45 miliarde de euro în țară, iar cu un an înainte, în 2015, muncitorii români aflați în străinătate au trimis în țară 2,18 miliarde de euro, conform acelorași date Eurostat. Care va să zică, Eurostatul are o cursivitate a datelor, iar creșterea remitențelor de la un an la altul există, dar nu e spectaculoasă. 

   Ce e drept, datele studiului Băncii Mondiale nu ne dau detalii despre remitențele din anii anteriori, iar creșterea spectaculoasă e doar în capul presei noastre, care a compilat datele din anii anteriori ale Eurostatului, respectiv 2,45 și 2,18 miliarde de de euro, cu cifra înaintată de Banca Mondială (4,9 mld. $ sau 4,3 mld. euro), iar de aici rezultă și creșterea „spectaculoasă”. 

   Conform aceluiași Eurostat, remitențele muncitorilor români aflați în străinătate s-au situat ultima oară peste pragul de 4 miliarde de euro în 2008 (5,16 mld. euro).

   Pe cine credem, pe Banca Mondială sau pe Eurostat?

    Banca Națională a României ne arată că toate veniturile secundare din balanța de plăți pe partea de credit, adică ce-am primit, au totalizat 4,5 miliarde de euro, din care 1 miliard de euro reprezenta veniturile administrației publice. Restul de 3,5 miliarde de euro ținea de veniturile altor sectoare, categorie în care intră și remitențele muncitorilor români aflați în străinătate. 

   Deci, Eurostatul, cu cele 2,8 miliarde de euro, reprezentând remitențele muncitorilor români din străinătate, are dreptate. Banca Mondială e total pe dinafară. 

   De unde și-a luat datele? Habar n-am, dar nu merită băgate în seamă. Sincer, cred că BNR-ul nostru știe mai multe, are o structură mai bună de colectare de date la nivel de România decât cea a Băncii Mondiale. Studiul acesteia e o porcărie statistică făcută de niște netoți care în timpul liber se ocupă cu studiul lenei în funcție de religie. 

Penibil. Și mai penibilă e presa românească care e incapabilă să discearnă între o statistică serioasă și un studiu făcut de un Dorel de la Banca Mondială.