Aflat la Suceava, Iohannis a adus în discuție subiectul uitat al regionalizării. Și Iohannis crede, în mod eronat, că regionalizarea e un fel de panaceu pentru eradicarea decalajelor economice inter și intra - regionale.
În urmă cu câteva zile am abordat evoluția Germaniei după reunificare (accesează aici articolul). Din datele Oficiului Federal German de Statistică, a rezultat că landurile estice din fosta RDG au înregistrat o creștere a PIB-ului pe locuitor de la un nivel echivalent cu 46%, în 1991, la 73% față de media landurilor vestice în 2015. Deci, după 24 de ani, cu o regionalizare făcută după manual, și cu fonduri federale echivalente cu aproape 2.000 de miliarde de euro pompate în infrastructura și în restructurarea economiei din landurile estice, diferența e încă semnificativă.
Care sunt decalajele de dezvoltare dintre regiunile României?
Care sunt decalajele de dezvoltare dintre regiunile României?
La noi, anul acesta, în regiunea Nord-Est se va înregistra un nivel de 60,4% din PIB-ul pe locuitor de la nivel național, iar regiunea Sud-Vest Oltenia va atinge nivelul de 72,7% față de media națională, conform ultimei prognoze a CNP. București-Ilfov va atinge anul acesta un nivel al PIB-ului pe locuitor de 233,4% față de media națională, iar următoarea, în ordine descrescătoare, e regiunea Vest, care abia va trece de medie (100,3% - accesează aici prognoza).
Restul regiunilor sunt toate sub media națională, pentru că regiunea capitalei e din alt film și trage în sus media. Astfel, regiunea Sud-Muntenia va înregistra anul acesta un PIB pe locuitor echialent cu 82,6% din media națională, regiunea Nord-Vest va înregistra 88,3%, regiunea Sud-Est va atinge nivelul de 88,9%, iar regiunea Centru de 92,7%.
Restul regiunilor sunt toate sub media națională, pentru că regiunea capitalei e din alt film și trage în sus media. Astfel, regiunea Sud-Muntenia va înregistra anul acesta un PIB pe locuitor echialent cu 82,6% din media națională, regiunea Nord-Vest va înregistra 88,3%, regiunea Sud-Est va atinge nivelul de 88,9%, iar regiunea Centru de 92,7%.
Decalajele între regiunile slab dezvoltate și media națională, ca să nu le mai includem pe cele față de regiunea capitalei, sunt mai mari decât cele înregistrate între estul și vestul Germaniei în 2015. Oricâte fonduri am primi de la UE, nu se compară cu sumele pompate în estul Germaniei după reunificare de guvernul federal și cu alocările ce se vor face în continuare, iar regionalizarea, văzută de Iohannis și de alții ca el, vizează o mai mare independență financiară față de centru și nu o alocare mai mare de resurse.
De ce regionalizarea va favoriza doar regiunile bogate, iar cele slab dezvoltate vor sărăci mai mult?
În România, ANAF-ul colectează circa 85% - 90% din totalul veniturilor de la bugetul consolidat. Restul sumelor vin de la UE și din alte surse neadministrate de ANAF. ANAF-ul colectează prin două mari componente: Direcția Generală a Marilor Contribuabili și direcțiile generale regionale ale finanțelor publice, în număr de 8, suprapuse pe regiunile de dezvoltare (vezi tabelul din imagine).
Anul trecut, la Marii Contribuabili s-au colectat 83,9 miliarde lei din totalul sumelor colectate de ANAF de 199,5 miliarde lei. Suma e mai mică decât în anul 2015 (93 miliarde lei - vezi tabelul din imagine), pentru că numărul companiilor administrate a fost mai mic (1.418 față de 2.392). Deci, nu contează în ce regiune sau județ ai sediul ca societate, dacă ești o mare companie, vei plăti direct taxele la această direcție. Anul trecut, 679 de mari contribuabili din totalul de 1.418 aveau sediu în regiunea București-Ilfov (vezi aici clasamentul județelor după numărul marilor contribuabili).
La direcțiile regionale ale finanțelor publice s-au colectat aproape 115,6 miliarde lei. În cadrul acestor direcții intră agentiile județene, direcțiile vamale și, începând de anul trecut, direcțiile contribuabililor mijlocii, care colectează direct de la companiile mijlocii de pe teritoriul județelor arondate direcțiilor regionale. Sumele colectate anul trecut la nivelul direcțiilor regionale sunt mai mari decât în 2015 (vezi tabelul din imagine), pentru că o parte din marii contribuabili au trecut în administrarea lor, formând categoria de contribuabili mijlocii.
Din datele publicate până acum, pentru că nu toate direcțiile și-au făcut publice rezultatele pe anul trecut, știm că aproape 38% din veniturile colectate în cele opt direcții regionale provin din regiunea capitalei (43,44 mld. lei din 115,56 mld. lei), 10,6% din venituri provin din regiunea Centru (12,28 mld. lei), 8,63% provin din regiunea Sud-Muntenia (9,98 mld. lei), 8,59% provin din regiunea Nord-Est (9,93 mld. lei) și 5,4% provin din regiunea Sud-Vest Oltenia (6,24 mld. lei - vezi tabelul din imagine).
Prin scăderea veniturilor colectate de aceste regiuni din total, rezultă că, regiunile Sud-Est, Nord-Vest și Vest au colectat în total 33,7 miliarde de lei (29,16% din totalul veniturilor colectate la nivel de direcții regionale). Vedem că, regiunea capitalei e de departe cel mai mare contributor, și asta, fără să punem marile companii ce au sediul aici și care sunt administrate separat.
Câți bani se întorc anual la administrațiile regionale?
Bugetul centralizat e alcătuit din mai multe bugete: bugetul de stat, bugetul administrațiilor locale, bugetul asigurărilor sociale (pensii), bugetul de asigurari de sănătate și alte bugete ale instituțiilor finanțate parțial sau total de la buget (de exemplu fosta CNADNR). Între aceste componente ale bugetului centralizat au loc o serie de transferuri.
Bugetul administrațiilor locale, reprezentate de primării de comune, orașe și municipii și consilii județene a înregistrat, în 2015, venituri de 61,44 miliarde de lei. Pentru 2016 situația nu e încă publicată, dar, foarte probabil, suma e apropiată. Dacă ne raportăm la cât s-a colectat net în 2015 la nivel de direcții regionale (103,76 mld. lei - vezi explicațiile din tabel), ne rezultă că veniturile administrațiilor locale reprezintă 59% din ceea ce s-a colectat la nivel local. Desigur, in aceste venituri intră și sumele atrase de la UE, dar procentul nu scade sub 54% din ceea ce s-a colectat la nivel local.
La nivel de regiuni, veniturile administrațiilor locale din 2015 raportate la ceea ce s-a colectat la nivel regional în acel an, ne arată că, regiunea Sud-Vest Oltenia a primit 105% din ceea ce s-a colectat de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova (vezi tabelul din imagine). Regiunile Nord-Est și Sud-Muntenia au avut venituri ale bugetelor locale de 97%, respectiv 91% din ceea ce s-a colectat la nivel local. În ordine descrescătoare, urmează regiunile Nord-Vest (77%), Vest (71%), Centru (68%) și Sud-Est (56%). Cea mai văduvită regiune e București-Ilfov, aceasta înregistrând venituri ale administrațiilor locale echivalente cu 25% din ceea ce s-a colectat de direcția regională a finanțelor publice.
Observăm că tot regiunea capitalei primește înapoi cel mai puțin din cât se colectează la nivel regional. De asemenea, regiunea Sud-Est, ce are în componență Constanța, primește înapoi mult mai puțin decât celelalte regiuni din afara capitalei.
Observăm că tot regiunea capitalei primește înapoi cel mai puțin din cât se colectează la nivel regional. De asemenea, regiunea Sud-Est, ce are în componență Constanța, primește înapoi mult mai puțin decât celelalte regiuni din afara capitalei.
În cazul regionalizării, presupunând că, pensiile, asigurările de sănatate, armata și restul de instituții centrale vor fi susținute din ceea ce se colectează de la marile companii prin Direcția Generală a Marilor Contribuabili și ceea ce se colectează la nivel regional se reîntoarce integral la nivelul administrațiilor locale, atunci regiunea București-Ilfov s-ar scălda în bani, iar regiunii Sud-Vest Oltenia i s-ar mai tăia din fonduri.
Atribuțiile suplimentare transferate regiunilor și cheltuielile aferente nu ar putea fi susținute în regiunile Nord-Est, Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia, iar decalajele intra-regionale se vor adânci, în loc să se atenueze. Singura regiune, în afara capitalei, care ar beneficia din plin de acest scenariu e regiunea Sud-Est.
Atribuțiile suplimentare transferate regiunilor și cheltuielile aferente nu ar putea fi susținute în regiunile Nord-Est, Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia, iar decalajele intra-regionale se vor adânci, în loc să se atenueze. Singura regiune, în afara capitalei, care ar beneficia din plin de acest scenariu e regiunea Sud-Est.
Această nesustenabilitate a regionalizării se va transfera și în interiorul regiunilor, unde, diferența de venituri colectate la nivelul agențiilor județene ale finanțelor publice nu va putea fi echilibrată, conform necesităților, accentuând decalajele între județele bogate și cele sărace din cadrul unei regiuni.
Concluzia e că nu poți face o regionalizare reală, cu șanse de dezvoltare a regiunilor și reducere a decalajelor, atâta timp cât veniturile colectate la nivel de capitală ți se apropie de nivelul de 40% din totalul veniturilor, și asta, repet, fără să le punem pe cele colectate la nivelul marilor companii.
Concluzia e că nu poți face o regionalizare reală, cu șanse de dezvoltare a regiunilor și reducere a decalajelor, atâta timp cât veniturile colectate la nivel de capitală ți se apropie de nivelul de 40% din totalul veniturilor, și asta, repet, fără să le punem pe cele colectate la nivelul marilor companii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu