Social Icons

joi, 25 februarie 2016

Câți mari contribuabili sunt în județul tău anul acesta

Cum se distribuie marile companii în teritoriu
   Jumătate din impozitele și taxele colectate de ANAF provin de la Direcția Generală a Marilor Contribuabili. Dacă la bugetul general centralizat, peste 85% din venituri sunt colectate de ANAF (restul de aproape 15% provin din fondurile UE, din redevențele plătite statului, etc.), jumătate, adică peste 42%, provin de la marii contribuabili.
   Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) colectează direct de la aceste companii, indiferent de județul de care aparțin. Cealaltă jumătate a impozitelor și taxelor colectate de ANAF provine din județe, de la nivelul Direcțiilor Generale Regionale ale Finanțelor Publice (opt la număr, ce se suprapun pe regiunile de dezvoltare - vezi aici cât se colectează la nivelul regiunilor la buget), ce coordonează, la rândul lor, administrațiile județene ale finanțelor publice. Administrațiile județene colectează taxele și impozitele de la nivel de județ (vezi aici topul județelor după taxele și impozitele colectate). Dacă de la nivel de județ și regiune de dezvoltare se colectează doar jumătate din veniturile aduse la bugetul centralizat de către ANAF, iar cealaltă jumătate merge direct la DGAMC, atunci poți preciza exact doar jumătate din sumele colectate la nivelul unui județ (vezi aici cu cât contribuie regiunile la PIB și la buget). Pentru cealaltă jumătate, ce reprezintă marii contribuabili nu există statistici la nivel de județ sau regiune de dezvoltare. Știm doar în ce județ își au sediul.

   Cine sunt Marii Contribuabili și cu ce se mănâncă?

   Anii trecuți, în 2014 și 2015, în categoria de mari contribuabili au intrat primele 2.500, respectiv 2.392, de companii din economia națională după mărime. Clasamentul se făcea după datele financiare din anul anterior. Anul acesta, guvernul a făcut unele modificări. În 2016 există trei categorii de mari contribuabili. Prima categorie (cea mai numeroasă) cuprinde cele mai mari 1.418 companii din economia națională, cu excepția grupurilor de companii și a contribuabililor nerezidenți. În a doua categorie intră grupurile fiscale unice (20 la număr - vezi tabelul din imagine), în care se reunesc mai multe companii (în număr de 61). Aceste grupuri plătesc taxele și impozitele ca grup și nu individual pe fiecare companie din grup. Un astfel de exemplu e Rompetrol, grup ce are în componență 8 companii, 3 cu sediul în Constanța și 5 cu sediul în București, dar sediul principal e considerat Constanța. A treia categorie de mari contribuabili e formată din companiile nerezidente ce intră în această categorie din cauza mărimii lor și au reprezentanțe în România (45 la număr). Sunt 1.418 de companii mari contribuabili ce nu fac parte dintr-un grup, 20 de grupuri (cu 61 de companii componente) și 45 de companii nerezidente, deci un total de 1483 de mari contribuabili.

   Cum arată clasamentul pe județe a marilor contribuabili, în 2016?

   Numărul de mari contribuabili ce-și au sediul social într-un județ nu este proporțional cu sumele colectate la buget, pentru că vorbim de companii diferite ca mărime și productivitate. Totuși, numărul ne dă o idee despre dezvoltarea economică a județului. Din totalul de mari contribuabili (1.483), am scăzut contribuabilii nerezidenți, ce nu sunt repartizați niciunui județ, rezultând, așadar, un număr de 1.438 de contribuabili ce pot localizați. Deci, raportarea se va face la marii contribuabili rezidenți, ce pot fi localizații.
   Bucureștiul, așa cum era de așteptat, conduce detașat la numărul de mari contribuabili, cu 584 de companii (40,6%). După București, cu 104 mari contribuabili (7,2% - vezi tabelul din imagine), urmează în top Ilfovul. Cele două entități administrative cumulează aproape jumătate din numărul marilor contribuabili.
   Dacă impozitele s-ar colecta strict în funcție de locul sediului social al companiei și n-ar exista DGAMC, atunci restul țării ar avea o mare problemă. Și așa, la nivel de Direcții Regionale, Bucureștiul și Ilfovul colectează cam 35% din veniturile totale de la nivel național (vezi aici), iar dacă n-ar fi DGAMC, procentul colectării în București și Ilfov ar depăși procentul de 40% din veniturile colectate de ANAF.
   Județele ce urmează în top, după capitală și Ilfov, sunt Timiș, cu 63 de mari contribuabili (4,4%), Brașov, cu 54 mari contribuabili (3,8% - vezi tabelul din imagine), Cluj, cu 54 mari contribuabili (3,8%), și Prahova, cu 53 mari contribuabili (3,7%). Județele cu cei mai puțini mari contribuabili  sunt Gorj, Sălaj, cu câte 3 mari contribuabili, și Mehedinți, cu un singur mare contribuabil (vezi tabelul din imagine).
   Discrepanța dintre capitală și restul țării e mai flagrantă în cazul marilor contribuabili decât în cazul colectărilor la nivel de Direcții Regionale ale Finanțelor Publice (vezi aici). Mulți dau vina pe faptul că Bucureștiul e capitala și firmele își doresc să aibă sediul central în capitală. E adevărat în mare parte, dar se pierde din verdere faptul că Bucureștiul și Ilfovul reprezintă, de la distanță, cea mai mare piață din țară, asta presupunând cel mai mare număr de consumatori cu puterea cea mai mare de cumpărare și, ce e mai important, că nu are nevoie de autostrăzi ca să deplasezi produsul de la fabrică la consumator. Dacă, presupunând prin absurd, că de mâine Bucureștiul nu va mai fi capitală, ci un alt oraș, mărimea pieței din București va ține companiile pe loc și nu va determina o migrare masivă spre noua capitală.

   Vezi și:




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates