Social Icons

joi, 4 februarie 2016

Cât PIB se produce, câți bani se colectează și câți bani se întorc la bugetele locale, la nivel de regiuni

Cât PIB se produce, câți bani se colectează și cîți bani se întorc la bugetele locale, la nivel de regiuni
   Cele opt regiuni de dezvoltare ale României sunt rezultatul împărțirii realizate în anul 1998. Punerea în discuție a regionalizării în anii din urmă a scos la iveală o serie de rivalități, discuții la nivel de județe. Unde să fie capitala regiunii? Cât de mare să fie regiunea? Cum se rezolvă problema suprapunerii pe regiunile istorice.
Toate aceste întrebări n-au fost rezolvate, nici dezbătute cu adevărat și, cum se întâmpla adesea la noi, subiectul a murit odată cu pierderea alegerilor de către Victor Ponta.
   Moartea subiectului e o greșeală strategică a României. Regionalizarea poate reprezenta șansa unor regiuni de a se dezvolta. Arătam în mai multe articole de pe parcursul anului trecut că, din 1995 încoace, centralizarea economică a crescut, adică Bucureștiul deține astăzi o pondere mult  mai mare în economia națională decât în urmă cu 20 de ani (vezi aiciaici și aici). Dacă o ținem tot așa, adică fără infrastructură care să faciliteze accesul investițiilor către regiunile sărace, centralismul va deveni mai puternic, iar România va deveni o țară a cărei economie va gravita în jurul capitalei, cu doi-trei sateliți prin Ardeal și Banat.
   
   Cât din PIB-ul țării se produce la nivel de regiuni de dezvoltare?

   Trebuie spus că datele sunt aferente anului 2014, pentru anul ce s-a încheiat o parte din date nu sunt disponibile (datele ANAF și ale Direcțiilor Regionale ale Finanțelor Publice). Deci, în 2014, PIB-ul la nivel regional arăta o discrepanță între capitală și restul țării. Din cele 667 miliarde de lei, cât reprezenta PIB-ul la nivel național în 2014, regiunea București-Ilfov deținea o pondere de 27,48% (183 miliarde lei - vezi datele din imagine). Anul acesta, conform ultimelor date ale Comisiei Naționale de Prognoză, ponderea deținută de București-Ilfov se va menține. În topul ponderilor deținute de economia regiunilor în PIB-ul național urmează regiunea Sud-Muntenia și regiunea Nord-Vest, cu ponderi de 11,73%, respectiv 11,30% din PIB-ul nanțional în anul 2014. Pe ultimile două locuri se situează regiunea Vest și regiunea Sud-Vest Oltenia, cu 9,96%, respectiv 7,63% din PIB-ul național (vezi datele din imagine).
   Când vine vorba de PIB-ul pe locuitor, București-Ilfov se detașează, cu o valoare de 80,2 de mii de lei. Pe locurile doi și trei urmează, la mare distanță, regiunile Vest și Centru, cu valori ale PIB-ului pe locuitor de 36,6 mii de lei, respectiv 31,5 mii de lei. Pe ultimile două locuri se află regiunile Sud-Vest Oltenia și Nord-Est, cu valori ale PIB-ului pe locuitor de 25,1 mii lei, respectiv 20,8 mii lei (vezi tabelul din imagine).
   Se obervă o mare diferență de productivitate între regiuni. Astfel, în regiunea București-Ilfov, PIB-ul pe locuitor e de patru ori mai mare decât în regiunea Nord-Est și de 2,2 ori mai mare decât cel regiunea Vest (a doua regiune după PIB-ul pe cap de locuitor). Diferențe mari sunt și la nivelul celorlalte regiuni. Un locuitor din regiunea Vest produce de 1,75 ori mai mult PIB decât unul din Nord-Est. Așa cum stau lucrurile în prezent, o împărțire după regiunile actuale nu poate crea premisele unei dezvoltări cât de cât echilibrate.

   Cât contribuie la buget regiunile și cât primesc înapoi?

   La nivelul anului 2014 (pentru 2015 datele sunt incomplete), bugetul centralizat era de 213,83 miliarde de lei. 85,4% din venituri au fost colectate de ANAF (182,55 miliarde lei - vezi datele din imagine). Restul de 14,6% au venit din finanțări externe, redevențe, etc. Din ceea ce a colectat ANAF, aproape jumătate (91,09 mld. lei) a fost colectat de Direcția Marilor Contribuabili, iar restul, de 91,46 mld. lei s-a colectat la nivel de regiuni de către Direcțiile Generale Regionale ale Finanțelor Publice. 
   Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili a administrat, în 2014, cele mai mari 2.500 de companii din economia națională, indiferent de județul în care au sediul. Pe regiuni, cele mai multe companii ce intrau în categoria de Mari Contribuabili erau din București-Ilfov (1.169 companii), regiunea Centru (247 companii) și regiunea Nord-Vest (235 companii). Cele mai puține companii erau în regiunile Vest (183 companii), Nord-Est (151 companii) și Sud-Vest Oltenia (83 companii). Și în cazul Marilor Contribuabili regiunea București-Ilfov conduce detașat.
   La nivel local, cele opt Direcții Generale Regionale ale Finanțelor Publice, ce administrează fiscal cele opt regiuni de dezvoltare, au colectat în 2014 ceva mai mult de jumătate din veniturile aduse la buget de ANAF (91,46 miliarde lei dintr-un total de 182,55 miliarde lei). Conform raportului DGRFP Brașov, cele mai multe venituri brute (veniturile brute totale sunt cu 2,6 miliarde de lei mai mari decât cele nete, adică 94,17 miliarde față de 91,55 miliarde lei) s-au colectat de către DGRFP București (32,8 miliarde lei). După București, cele mai multe venituri s-au colectat la nivelul DGRFP Galați (11,33 miliarde lei) și DGRFP Cluj-Napoca (10,12 miliarde lei). Cele mai puține venituri s-au colectat în DGRFP Iași (8,21 miliarde lei), DGRFP Timișoara (7,56 miliarde lei) și DGRFP Craiova (5,46 miliarde lei). Și în cazul colectării de taxe de la nivel local, capitala conduce detașat (vezi datele din imagine).
   Toate bugetele locale din 2014 au avut venituri totale de 53,66 miliarde lei, adică 25% din bugetul centralizat (213,83 miliarde lei). Deci, fără să ținem cont de sumele colectate de la Mari Contribuabili, din ceea ce s-a colectat la nivel local de către Direcții Generale Regionale ale Finanțelor Publice, s-au întors înapoi sub formă de venituri la bugetele locale 53,66 miliarde lei din 91,55 miliarde lei. Suma întoarsă este chiar mai mică, dacă ținem cont că sumele de la UE au reprezentat 3,66 miliarde lei, conform Direcției Politici Fiscale și Bugetare Locale. Conform aceleași direcții, în 2014, cele mai multe dintre veniturile totale la bugetele locale (toate primăriile și consiliile județene) s-au alocat în regiunea București-Ilfov (9,09 miliarde lei - vezi datele din imagine). Pe locul doi în ordinea alocărilor urmează regiunile Nord-Est (7,62 miliarde lei) și  Nord-Vest (7,04 miliarde lei). În coada alocărilor se află regiunile Centru (6,18 miliarde lei), Sud-Vest Oltenia (5,34 miliarde lei) și Vest (5,12 miliarde lei - vezi datele din imagine).
   
   În cazul unei regionalizări, nivelul actual al veniturilor bugetelor locale trebuie crescut. O creștere până la nivelul colectării din teritoriu, adică 91,55 miliarde lei, ar crește veniturile viitoarelor regiuni cu 70%. În condițiile acestea, procesul de descentralizare și mutare a poverii financiare a instituțiilor descentralizate în teritoriu ar putea fi acoperit de surplusul veniturilor. Bugetului de stat (a nu se confunda cu bugetul centralizat, care cuprinde bugetele locale, bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, fondul asigurărilor de sănătate și alte bugete) i-ar reveni veniturile din redevențe și din administrarea Marilor Contribuabili, ceea ce ar însemna mai mult decât avea în 2014 (bugetul de stat a avut venituri de 95 miliarde lei).
    Marea problemă o reprezintă diferențele mari dintre București și restul regiunilor, pentru că, în cazul unei suprapuneri a colectării de la nivel local cu veniturile la bugetele locale, regiunea București-Ilfov ar câștiga în plus aproape 24 de miliarde de lei, în vreme ce regiunea Sud-Vest Oltenia și Nord-Est ar câștiga în plus doar 120 milioane lei, respectiv 590 milioane lei (sume rezultate din diferența între colectare la nivel de DGRFP-uri și alocare la nivel de administrații locale). A doua regiune ce ar câștiga în cazul acestui sistem e Sud-Estul, bugetul acesteia crescând cu 5,05 miliarde de lei. Din acest motiv, regionalizarea pe structura actualelor regiuni nu poate conduce la prosperitate decât în București, Sud-Est și eventual Nord-Vest (surplusul de venituri în această regiune ar fi de 3,08 miliarde de lei). Regionalizarea e necesară, dar e necesară și o regândire a regiunilor.


   

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates