Execuția pe luna ianuarie a bugetului general consolidat ne arată că guvernul dispune de un surplus de 11,1% față de aceeași lună din 2014. Da, la buget s-au strâns în ianuarie cu 2 miliarde de lei în plus față de ianuarie 2015 (20,3 miliarde de lei față de 18,3 miliarde de lei - vezi datele din imagine).
Care va să zică, dl Cioloș are bani mai mulți, iar excedentul bugetar din ianuarie anul acesta e cu aproape 800 de milioane mai mare decât cel de anul trecut. Deci, cheltuielile n-au crescut în același ritm cu veniturile (8,7% față de creșterea veniturilor de 11,1%).
Ce venituri au crescut și pe ce s-au cheltuit banii?
Pe categorii de venituri, cea mai mare creștere au înregistrat-o veniturile din TVA. Jumătate din creșterea de venituri se datorează colectării mai bune a TVA-ului (creșterea e de 1,01 miliarde lei față de anul trecut - vezi datele din imagine). Teoria FMI-ului prin care o reducere de taxă înseamnă o reducere de venituri la buget e invalidată de realitate. Dacă în 2014, veniturile din TVA au reprezentat doar 7,6% din PIB, în condițiile în care TVA-ul s-a redus doar la pâine, anul trecut, după reducerea la alimente, veniturile din TVA au crescut la 8,1% din PIB. Anul acesta, după scăderea TVA-ului la toate produsele, creșterea în prima lună e de 0,1 procente din PIB.
În afară de veniturile din TVA, au mai crescut veniturile din accize (+401 milioane lei) și contribuțiile la asigurări (+509 milioane lei). În cazul contribuțiilor, creșterea vine în mare parte de pe urma majorării salariilor.
Cheltuielile totale au crescut cu 8,7% (de la 14,4 miliarde lei la 15,6 miliarde lei), dar creșterea e inferioară creșterii veniturilor (vezi datele din imagine). Cheltuielile de personal (aici intrând majorările de salarii) și cele cu asistența socială au crescut cu 986 milioane lei, respectiv cu 481 milioane lei. Au scăzut, în schimb, cheltuielile cu bunurile și serviciile (-179 milioane lei).
Guvernul are un excedent de 4,7 miliarde lei, mai mare cu 800 milioane lei față de cel înregistrat în luna ianuarie din 2015. Nu știu ce va face cu ei, pentru că investițiile (cheltuielile de capital) n-au crescut spectaculos, dar, după cum se vede, nu vrea să-i bage în măriri de salarii.
De ce guvernul răspunde la orice întrebare despre mărirea salariilor unor bugetari, medici de exemplu, cu „n-am” și „nu ne permitem”?
D-na ministru de finanțe, Dragu Anca Dana, e promotorul politicii lui „n-am”. Acum câteva zile știa în mare datele privind execuția bugetară, știa că sunt mai mulți bani decât anul trecut, și, cu toate acestea, a dat un „n-am” și un „nu ne permitem” de-au rămas microfoanele perplexe. Tăierile de taxe de anul trecut și măririle de salarii au încălzit puțin economia, dar nu într-atât încât să nu se poată pune problema unor salarii mărite pentru unele categorii de bugetari, ce trebuie plătiți mai bine pentru a nu-i pierde peste hotare. Dacă hemoragia de cadre medicale va continua, ne vom alege cu „n” cazuri de genul celui de la Pitești. Cei buni pleacă, dacă nu-i plătești mai bine, iar noi rămânem cu medici de genul celor de la Pitești.
Dl Cioloș nu demonstrează o abilitate deosebită în a rezolva crizele. Ministrul sănătății trebuia demis de mult și trimis să muncească „ca-n Germania” unde-o vrea el, dar mă îndoiesc că vor face coadă angajatorii nemți la ușa sa, și totuși, există încă în peisaj. Corupția ucide, dar la fel și incompetența!
România are o scurtă perioadă la îndemână să facă ceva cu relativa bunăstare și surplusul de venituri de la buget, până când se va ajunge la o nouă criză economică. Dacă tot nu facem autostrăzi, pentru că nu suntem în stare, atunci măcar să punem puțină ordine în sistemul medical, pentru că, în cazul declanșării unei crize economice, vom rămâne pe cap doar cu Achimaș și cu d-na Dragu, iar de la ei vom auzi îndemnuri de genul „munciți ca-n Germania, cu salarii de doi dolari ca-n Brazilia!”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu