Social Icons

joi, 9 iulie 2015

Topul județelor ce-au decăzut economic în ultimile două decenii

Harta județelor după PIB-ul din ultimile două decenii
   Din 1995 până în 2015, PIB-ul României a crescut de la 36,62 mld. USD, la 175,87 mld. USD, cât se estimează pentru anul în curs (s-a calculat în funcție de cursul mediu ROL/USD din anul 1995 și la cursul mediu RON/USD pe primele șase luni din 2015). Datele PIB-ului pentru anul în curs sunt preluate din ultima prognoză în profil teritorial a Comsiei Naționale de Prognoză.
În 2005, PIB-ul național a fost de 99,7 mld. USD (vezi tabelul din imagine). Calculat în USD, PIB-ul va fi mai mic anul acesta decât anul trecut, asta din cauza aprecierii dolarului de la sfârșitul anului trecut până în prezent. Oricum, exprimat în USD, vom avea, anul acesta, un PIB de 4,7 mai mare decât în urmă cu două decenii și de 1,8 ori mai mare decât în urmă cu un deceniu.
   La nivel de județe, evoluția economiei ne arată o creștere diferită, ceea ce a condus la discrepanțe de dezvoltare economică mai mari decât acum 20 de ani. Deci, în loc să asistăm la o dezvoltare a județelor fără discrepanțe majore, asistăm la o polarizare a bunăstării, în primul rând în București, și în alte câteva județe. Dacă în 1995 raportul PIB-ului dintre ultimul județ din top și ocupantul primului loc (Bucureștiul) era 1 la 15, în 2015, acest raport e de 1 la 33 (vezi tabelul din imagine). Și discepanțele de dezvoltare dintre ultimul județ și locurile doi și trei din top s-au mărit (vezi tabelul din imagine). Dezvoltarea teritoriului s-a făcut, în douăzeci de ani, cu mai multe viteze. Bucureștiul a căpătat avans și față de județele fruntașe. Astfel, în 1995, Bucureștiul avea un PIB mai mare de 3,2 ori decât PIB-ul Prahaovei ( județul aflat pe locul doi) pentru ca, în 2005, PIB-ul Bucureștiului să fie de 4,9 ori mai mare decât cel realizat de Constanța (locul 2 din 2005). La un deceniu distanță, în 2015, PIB-ul Bucureștiului e de 5,4 ori mai mare decât PIB-ul Timișului (locul 2 de anul acesta), conform Comisiei Naționale de Prognoză (vezi tabelul din imagine). După două decenii, economia are tendința de centralizare puternică, în totală contradicție cu tendințele europene, dar și cu discursurile despre descentralizare.
   Cele mai afectate județe de procesele de dezindustrializare și de concentrare a investițiilor în Bucureși și alte câteva județe au fost: Ialomița, Vrancea, Teleorman, Neamț și Galați. Aceste județe au înregistrat cele mai mici sporuri procentuale ale PIB-ului în două decenii (sub 100%; la nivel național, sporul PIB-ului a fost de 367%). În raport cu locul ocupat în topul județelor după PIB, județele Vrancea, Ialomița, Neamț, Galați, Bacău și Vâlcea au pierdut cele mai ulte locuri (vezi harta din imagine). Galațiul, odinioară un centru puternic industrial, a căzut de pe poziția 9, în topul județelor după PIB din 1995, pe poziția 15, în 2005, și pe poziția 17 în 2015 (vezi tabelul din imagine). Bacăul, județ cu a zecea economie în 1995, a căzut pe locul 15, în anul 2015. Cea mai mare cădere în top a înregistrat-o Vrancea (10 locuri între 1995 și 2005 - vezi tabelul și harta din imagine).
   Câștigătorii celor două decenii, după sporurile înregistrate de PIB, sunt: Ilfov (841%), București (738%), Timiș (498%), Cluj (494%), Sibiu (402%). Peste creșterea PIB-ului de la nivel național (367%) se află doar 8 județe. În 2015, PIB-ul cumulat al primelor 9 județe și al capitalei este estimat la de 88,8 mld. USD, dintr-un PIB național de 175 mld. USD, din care, 43 mld. USD reprezintă  partea Bucureștiului. Restul de 32 de județe furnizează cealaltă jumătate de PIB (vezi tabelul din imagine). Asta e rezultatul măsurilor de „descentralizare” din ultimul deceniu mai ales. Cele mai mari avansuri ale locului deținut în topul după PIB le-au înregistrat: Ilfov (23 de locuri), Caraș-Severin (9 locuri), Bistrița-Năsăud (7 locuri), Arad și Alba (6 locuri).
   România e o Dacie Logan cu cinci viteze. În viteza a cincea e economia zonei București-Ilfov. Înaintează rapid, dar în caz de accident se sfârșește rău. În viteza a patra nu merge nimeni încă. În viteza a treia sunt județele Timiș, Cluj, Sibiu, județe cu mari avansuri procentuale ale PIB-ului în ultimile două decenii. Acestea au șanse să  treacă în viteza a patra. Cu viteza a doua circulă fostele glorii Constanța, Prahova, Argeșul, Brașovul, Iașul și unele județe ce cresc mai puternic, precum Aradul, Alba, Bihorul, Doljul, și altele, majoritatea din zona Ardealului. Unele au șansa să treacă în viteza a treia, dacă se schimbă ceva în privința factorului politic local sau al infrastructurii. Cu viteza întâi circulă câteva județe decăzute precum Galațiul, Bacăul, Vâlcea, Suceava și câteva județe pluton, precum Gorjul, Brăila, Dâmbovița, și, parțial, Giurgiu (acest județ e sărac, dar are o creștere de 344% a PIB-ului) și altele. Unele dintre acestea au șanse mari să intre în retur. La relanti sau în retur se află vedetele sărăciei, Vaslui, Botoșani, Mehedinți, Călărași, Teleorman, Ialomița. Avansul lor economic e în tandem cu deriva continentelor. Șansa de dezvoltare a acestor județe e aproape nulă în condițiile date. Ele sunt menținute în viață de „alocarea descentralizată subvențiilor și cotelor de TVA și impozit” de la un centru ce, de mult, le-a furat șansa la dezvoltare, iar acum nu se mai pune problema decât de supraviețuire.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates