Social Icons

joi, 21 noiembrie 2019

Ce state din UE au avut anul trecut cele mai mari încasări nete de pe urma turiștilor străini

De ce statele mari comunitare nu se bazează prea mult pe turism
    Doar statele mici se pot baza într-o măsură mai mare pe veniturile din turism. Statele mari, chiar și cele ce reprezintă destinații preferate în turismul internațional, depind într-o mult mai mică măsură de veniturile încasate de pe urma circulației turistice internaționale.
   
   Această concluzie se poate trage dacă analizăm datele Eurostatului aferente anului 2018. 
   Croația, Malta și Cipru sunt statele care au avut anul trecut cel mai mult de câștigat de pe urma balanței serviciilor de turism sau al încasărilor nete de pe urma turismului internațional. Balanța sau încasărilor nete din servicii turistice se calculează ca diferență între sumele cheltuite de turiștii străini într-o țară și sumele chetuite de cetățenii acelei țări pentru achiziționarea de servicii turistice în alte state. În serviciile turistice intră serviciile de cazare, cele de alimentație, cele pentru transport și alte servicii aferente acestei categorii.

   Care sunt statele ale căror economii depind cel mai mult de încasările nete  din servicii turistice? 

   Așadar, dacă raportăm impactul balanței serviciilor turistice în PIB-ul statelor comunitare, ne rezultă că marii câștigători sunt statele de mici dimensiuni, Croația fiind de departe cea mai dependentă țară de veniturile nete provenite de pe urma circulației turistice internaționale (16,9% din PIB în 2018). Malta, ocupanta locului secund în anul 2018, depindea în proporție de 9,2% din PIB de soldul balanței serviciilor turistice. Pe locul trei se situa Ciprul, cu un impact al exportului net de servicii turistice în PIB de 7,8% (vezi tabelul din imagine). 
   Abia pe locul patru găsim un stat de talie mijlocie în privința populației, Grecia, cu un impact al exporului net de servicii turistice în PIB de 7,5%. Pe locul cinci, cu un impact de 5,9% se situa anul trecut Portugalia. După acest stat, ponderile scad sub pragul de 5% din PIB, iar destinații turistice majore precum Spania (3,3%), Italia (0,9%) și Franța (0,7%) se situează sub acest prag.

   România, cu un impact al balanței serviciilor serviciilor turistice în PIB de - 0,6%, e, alături de alte opt state, în rândul țărilor care au de pierdut de pe urma circualției turistice internaționale. Asta înseamnă că anul trecut românii au chetuit mai mult în străinătate (3,17mld. euro), decât au cheltuit străinii în România (2,4 mld. euro). 
   Statele care aveau anul trecut cel mai mult de pierdut de pe urma circulației turistice internaționale erau Finlanda (-0,9% din PIB), Germania (-1,3%) și Belgia (-1,7% - vezi tabelul din imagine).

   Totuși, dacă vrem să analizăm impactul întregii circulații turistice în economie, inclusiv cea internă, e mult mai dificil, pentru că, în cazul turismului intern, cheltuielile pe componente nu sunt evidențiate. Astfel, în cazul restaurantelor, cheltuielile sunt la comun, iar identificarea celor ce țin de turiștii interni nu e posibilă. Indicatorii cel mai adesea utilizați sunt numărul de sosiri de turiști străini sau rezidenți și numărul înnoptărilor acestora. Dacă în cazul turiștilor străini, se calculează cheltuiala medie pe turist sau totalul cheltuielilor acestora, în cazul celor rezidenți, nu există există statistici oficiale. Pot exista rapoarte și studii ale unor asociații profesionale, dar acuratețea acestora lasă de dorit.

   Datele Eurostat ne edifică în privința câștigurilor de pe urma circulației turistice internaționale, dar nu ne lămuresc în privința circulației turistice totale. Totuși, în lumina acestor date limitate, putem concluziona că nicio țară mare sau de talie mijlocie spre mare, cum e cazul României, nu poate poate vedea turismul decât ca pe o diversificare a economiei, nicidecum ca pe o soluție salvatoare.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu