Câți români sunt săraci, bogați sau intră în clasa de mijloc

   În România anului 2016, ceea ce numim clasă de mijloc înseamna aproape 48% din populație, iar veniturile acesteia reprezentau peste 48% din veniturile totale ale populației.

   Din datele cercetării INS pentru anul 2016, „Coodonate ale nivelului de trai în România. Veniturile și consumul populației”, aflăm că veniturile medii lunare pe o persoană s-au ridicat la 1.112 lei. De asemenea, aflăm și cum se împarte populația României pe decile de venituri. 

   Împărțirea pe decile de venit ne arată că, cei mai bogați români (decila 10 de venit) au câștigat lunar în medie anul trecut 2.933 lei (vezi tabelul din imagine). În cadrul acestei decile de venit intrau 7,8 % din populație, iar ponderea în totalul veniturilor populației a fost de 20,55% (vezi tabelul din imagine).

   La polul opus, cei mai săraci români (decila 1 de venit) aveau venituri medii lunare de 355 lei și reprezentau 14,8 % din populație (vezi tabelul din imagine). Veniturile totale ale celor mai săraci români erau echivalente cu 4,74% din totalul veniturilor populației. 

   Deci, la extremele celor 10 decile de venituri, avem norocoșii (7,8% din populație), care câștigă mai mult de 20% din veniturile populației, și avem ghinioniștii (14,8% din populație), care au venituri cumulate de mai puțin de 5% din totalul veniturilor populației.

   Câți români erau săraci, bogați și câți intrau în clasa de mijloc anul trecut?

   În stabilirea limitei de jos a clasei de mijloc am plecat de la procentul de populație aflată în risc de sărăcie și excluziune socială din 2016, care, conform datelor Eurostat, era de 38,8% (accesează aici datele Eurostat). În funcție de decilele de venit, acest procent din populație se află între primele trei și patru decile, dar mai aproape de primele trei decile. 

   Deci, prima decilă a clasei de mijloc e decila de venit 4, cu un venit mediu lunar pe persoană de 831 lei, iar populația din celelalte trei decile (1, 2 și 3) intră în categoria socială a săracilor (vezi tabelul din imagine). 

   Conform acestei grupări, anul trecut, săracii din România reprezentau circa 35,6% din populație, iar veniturile totale ale acestora reprezentau doar 16,7% din veniturile totale lunare ale populației.

   Pentru limita de sus a clasei de mijloc s-a ținut cont media națională a veniturilor lunare ale unei persoane și de distanța de venit dintre aceasta și limita de jos. Astfel, limita de sus a clasei de mijloc a devenit decila de venit 8, cu un venit mediu lunar pe persoană de 1.481 lei (vezi tabelul din imagine). 

   Așadar, clasa de mijloc se încadrează în decilele de venit 4 - 8 , cu limite ale veniturilor medii lunare pe persoană de 831 lei, respectiv 1.481 lei.

   Clasa de mijloc din România deținea un procent de 47,9% din populație, iar veniturile acesteia aveau o pondere în totalul veniturilor populației de de 48,4%.

   În ultimile două decile de venit (9 și 10), intră bogații României. Anul trecut, bogații reprezentau 16,6 % din populația României, iar veniturile acestora reprezentau 34,9% din totalul veniturilor populației.

   Cum au evoluat clasa mijlocie, săracii și bogații față de anul 2009?

   Cea mai veche cercetare disponibilă a INS, privind coordonatele nivelului de trai, e din anul 2009. Atunci, nivelul populației aflată în risc de sărăcie și excluziune socială era mai mare decât anul trecut (43% din populație față de 38,8% în 2016). Prin urmare, clasa populației sărace cuprindea o decilă în plus (decilele 1 - 4 - vezi tabelul din imagine), iar clasa de mijloc scade cu o decilă (decilele 5 - 8). Clasa bogaților rămâne la fel (decilele 9 și 10).

   În 2009, săracii din România aveau o pondere în totalul populației de 45,9%, iar în 2016 această pondere a ajuns la 35,6%. Scăderea față de anul 2009 e de 22,7%. 

   În 2009, veniturile săracilor reprezentau 25,6% din totalul veniturilor populației. Anul trecut, ponderea era de 16,7%, deci o scădere a veniturilor totale ale săracilor de 34,8% (vezi tabelul din imagine). 

   Așadar, numărul săracilor a scăzut, dar săracii din 2016 sunt relativ mai săraci decât cei din 2009, în sensul că ponderea veniturilor lor în totalul veniturilor populației s-a redus. 

   Clasa de mijloc din 2009 reprezenta 37,1% din totalul populației, deci mai mică cu 28,9% față de cea din 2016 (47,9% - vezi tabelul dinimagine). 

   Și în cazul clasei de mijloc, deși asistăm la un fenomen pozitiv, în sensul că ponderea acestei clase a crescut, veniturile au crescut mai puțin, deci o persoană din această clasă din 2016 e mai săracă relativ decât una din anul 2009.

   Veniturile clasei de mijloc au crescut între 2009 și 2016 cu 23,4% (de la 39,2% în anul 2009, la 48,4% anul trecut).

   La bogați, scăderea ponderii acestei clase în populația totală din 2009 până în 2016 (cu 2,1%) nu se reflectă în scăderea veniturilor de 0,9% (de la 35,2% la 34,9% - vezi tabelul din imagine). Așadar, bogații au scăzut numeric, dar au devenit mai bogați.

   Clasa de mijloc din România, deși în creștere față de anul 2009, e încă subdezvoltată. În Franța, de exemplu, procentul de populație încadrată în acest segment reprezintă circa 63%. 

   Analiza datelor INS ne arată că săracii au scăzut ca pondere în populație, dar au sărăcit, clasa de mijloc a crescut ca pondere în populație, dar a sărăcit, iar bogații au scăzut ca număr, dar au devenit mai bogați. E un fenomen de polarizare a veniturilor, iar acest fapt se observă în indicele inegalității, care măsoară distanța dintre venituri realizate de cei mai bogați și cei mai săraci. În 2009, acest indice era de 6,5, anul trecut, conform Eurostat (vezi aici), valoarea era de 7,2.