România avea la sfârșitul anului trecut un număr mediu de salariați de 4,5 mil. de salariați. Numărul mediu de salariați, calculat de INS, e mai mic decât efectivul de salariați (4,9 mil. salariați în 2014), deoarece e rezultatul împărțirii efectivului de salariați la numărul total de zile dintr-un an. Același INS ne prezintă situația numărului mediu de salariați la nivel de județe și localități din 1991 până în 2014.
Bucureștiul, împreună cu cele patruzeci de reședințe de județ și orașul Voluntari (liderul Ilfovului la numărul de angajați), concentra, anul trecut, 64,7% din numărul mediu de salariați de la nivel național. Procentul este în creștere față de anul 1991, când atingea valoarea de 55,8% (vezi datele din tabel). Dacă scoatem Bucureștiul din ecuație, rezultă că în 2014 reședințele de județ concentrau 56,8% din totalul numărului mediu de salariați, față de 49,5%, cât concentrau în 1991. Așadar, creșterea procentuală din 2014 față de 1991 e într-o bună măsură consecința concentrării mai mari în reședințele de județ fără a lua în calcul Bucureștiul, decât în varianta în care este luat în calcul. Nu numai că avem un număr mediu al salariaților mult mai mic (4,5 milioane în 2014 față de 7,57 milioane în 1991 - vezi tabelul din imagine), dar și o mare parte dintre aceștia se concentrează tot mai mult în reședințele de județ. Toate reședințele de județ înmpreună cu Bucureștiul concentrau în 2014 circa 35,7% din populație și 64,7% din numărul mediu de salariați. 35,3% din numărul mediu de salariați aparțin restului orașelor și comunelor, ce împreună au o cotă de 64,3% din populația țării.
În ce județe există un grad mare de concentrare la nivelul reședinței de județ a numărului mediu de salariați?
Topul reședințelor de județ după numărul mediu de salariați e condus de Cluj-Napoca (149 mii), Timișoara (126 mii), Iași (111 mii), Constanța (109 mii) și Brașov (100 mii). Față de topul din anul 1991, Brașovul este marele pierdant, când ocupa locul întâi, urmat de Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și Constanța. În coada topului reședințelor de județ după numărul mediu de salariați din 2014 se aflau orașele Vaslui, Alexandria și Giurgiu (vezi tabelul din imagine).
În topul reședințelor de județ după gradul de concentrare a salariațior de la nivelul județelor conduce orașul Galați, cu o pondere de 84% (vezi datele din tabel), urmat de orașele Brăila (82%) și Iași (80%). Populația orașului Galați e de aproximativ 285 mii de locuitori, dintre aceștia, 86 de mii intră în numărul mediu salariați. Restului județului îi revin 17 mii de salariați. Conform INS, anul trecut, județul a avut o populație rezidentă de 528 mii locuitori, deci cei 17 mii revin restului de 243 mii de locuitori. Tragem linie și ne iese că, în orașul Galați, 1 din 3,3 oameni e salariat, iar în restul județului doar 1 din 14,7 oameni e angajat. Desigur că nu toți salariații ce aparțin de orașul Galați locuiesc în oraș, dar gradul de concentrare e prea ridicat pentru o dezvoltare echilibrată a județului. Situația e mai gravă în județul Iași, unde 1 din 3,4 oameni din orașul Iași e salariat și doar 1 din 17,4 oameni din restul județului Iași intră în numărul mediu al salariaților.
În coada topului se află orașul Voluntari, dacă acceptăm că Ilfovul este separat de București (prefectura Ilfovului fiind în București). În fața sa se află orașele Deva, Miercurea Ciuc și Alexandria, ce concentrează procente ale numărului mediu de angajați de sub 35% din județele Hunedoara, Harghita și Teleorman (vezi tabelul și harta din imagine).
Dacă reședințele de județ și capitala concentrează peste 35% din populație și 65% din numărul mediu de salariați, e de presupus că și PIB-ul urmează aproximativ același tipar. Discrepanțelor dintre județe și regiuni li se adaugă cele din interiorul județelor. România are o economie fracturată între capitală și regiuni, între regiuni, în cadrul regiunilor și în cadrul județelor. E clar că diferența de pib pe locuitor dintre București și Vaslui (de șase ori - vezi aici) se adâncește dacă excludem orașul Vaslui. Cele două extreme trebuie reconciliate, dar nimeni nu e preocupat de aceste realități, pentru că de pe fotoliile din Palatul Victoria, rareori se zărește ceva dincolo de Chitila.
Topul reședințelor de județ după numărul mediu de salariați e condus de Cluj-Napoca (149 mii), Timișoara (126 mii), Iași (111 mii), Constanța (109 mii) și Brașov (100 mii). Față de topul din anul 1991, Brașovul este marele pierdant, când ocupa locul întâi, urmat de Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și Constanța. În coada topului reședințelor de județ după numărul mediu de salariați din 2014 se aflau orașele Vaslui, Alexandria și Giurgiu (vezi tabelul din imagine).
În topul reședințelor de județ după gradul de concentrare a salariațior de la nivelul județelor conduce orașul Galați, cu o pondere de 84% (vezi datele din tabel), urmat de orașele Brăila (82%) și Iași (80%). Populația orașului Galați e de aproximativ 285 mii de locuitori, dintre aceștia, 86 de mii intră în numărul mediu salariați. Restului județului îi revin 17 mii de salariați. Conform INS, anul trecut, județul a avut o populație rezidentă de 528 mii locuitori, deci cei 17 mii revin restului de 243 mii de locuitori. Tragem linie și ne iese că, în orașul Galați, 1 din 3,3 oameni e salariat, iar în restul județului doar 1 din 14,7 oameni e angajat. Desigur că nu toți salariații ce aparțin de orașul Galați locuiesc în oraș, dar gradul de concentrare e prea ridicat pentru o dezvoltare echilibrată a județului. Situația e mai gravă în județul Iași, unde 1 din 3,4 oameni din orașul Iași e salariat și doar 1 din 17,4 oameni din restul județului Iași intră în numărul mediu al salariaților.
În coada topului se află orașul Voluntari, dacă acceptăm că Ilfovul este separat de București (prefectura Ilfovului fiind în București). În fața sa se află orașele Deva, Miercurea Ciuc și Alexandria, ce concentrează procente ale numărului mediu de angajați de sub 35% din județele Hunedoara, Harghita și Teleorman (vezi tabelul și harta din imagine).
Dacă reședințele de județ și capitala concentrează peste 35% din populație și 65% din numărul mediu de salariați, e de presupus că și PIB-ul urmează aproximativ același tipar. Discrepanțelor dintre județe și regiuni li se adaugă cele din interiorul județelor. România are o economie fracturată între capitală și regiuni, între regiuni, în cadrul regiunilor și în cadrul județelor. E clar că diferența de pib pe locuitor dintre București și Vaslui (de șase ori - vezi aici) se adâncește dacă excludem orașul Vaslui. Cele două extreme trebuie reconciliate, dar nimeni nu e preocupat de aceste realități, pentru că de pe fotoliile din Palatul Victoria, rareori se zărește ceva dincolo de Chitila.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu