Social Icons

marți, 1 decembrie 2015

La aproape un secol de la Marea Unire, România e mai dezbinată economic ca oricând

Cum se împarte PIB-ul pe locuitor în 2015, la nivel de județe
   În România, județele se împart în prinți și cerșetori. Între ele se află noțiuni abstracte precum regionalizarea, dezvoltarea infrastructurii, atragerea de fonduri europene și câteva județe ce tind spre statutul de cerșetor din cauza acestor noțiuni. Suntem, la aproape un secol de la Marea Unire, mai dezbinați economic decât oricând.

   Avem câteva județe în sudul Ardealului și Banat, culmea!, exact pe aliniamentul bucăților de auostradă, ce par a lua oarece avans economic. Dincoace de munți, Bucureștiul și, implicit, Ilfovul par a atrage toată prosperitatea (vezi harta din imagine). La malul mării, Constanța încă rezistă. Nu același lucru îl putem spune despre Prahova, odinioară o vedetă a economiei naționale. În rest, în sudul Munteniei, în Oltenia, Moldova și estul și nordul Ardealului, vedem urmările lipsei de viziune în dezvoltarea echilibrată a economiei în teritoriu.
   Într-un articol anterior (vezi aici), arătam cum Bucureștiul joacă rolul de gaură neagră pentru restul județelor, atrăgând cele mai multe investiții și crescându-și ponderea deținută în economia  națională de la 13,6% în 1995, la 24,4% în prezent. Fenomenul e prezent la o dimensiune mai redusă și în cazul județelor Cluj și Timiș, economiile acestora aspirând mai ales din ponderea deținută din județele vecine. Deci, avem câteva județe ce cresc în detrimentul altora, mărind astfel decalajele intra și inter-regionale. Viitorul sună prost, iar cel mai mult de pierdut nu au județele foarte sărace, ele au atins fundul sacului, ci județele de mijloc, ele sunt cele ce pierd cotă în favoarea județelor bogate. Toate acestea au drept cauză fenomenul de abstractizare a noțiunilor ce ar trebui să fie cât mai reale, adică: infrastructură, fonduri europene și regionalizare.
   Dacă la nivel național, PIB-ul pe locuitor de anul acesta va fi de 35,3 mii lei (7,9 mii euro - vezi tabelul din imagine), conform datelor Comisiei Naționale de Prognoză, decalajele între județe ne arătă un PIB pe locuitor de aproape trei ori mai mic în Vaslui față de Timiș (16,9 mii lei față de 45,6 mii lei) și un PIB pe locuitor în București de două ori mai mare față de cel din Timiș (92,1 mii lei față de 45,6 mii lei). Tragem linie și vedem că PIB-ul pe locuitor din Vaslui e de aproape șase ori mai mic decât cel din București. Vasluiul și Bucureștiul sunt extremele, dar nu mai puțin de 32 de județe au un PIB pe locuitor mai mic decât media înregistrată la nivel național. Bucureștiul și alte nouă județe ridică media națională, plasându-ne pe penultimul loc în UE, înaintea Bulgariei în ceea ce privește PIB-ul nominal pe locuitor calculat în euro, dar această medie nu-l ajută deloc pe cel din Vaslui, sau Mehedinți, sau Harghita, care sunt cu 52%, 43%, respectiv 35% sub media națională ridicată artificial de București. Ei sunt sub bulgari în ceea ce privește productivitatea, decalajele regionale din Bulgaria fiind mai atenuate.
   Statistica poate transforma un cimitir într-un bar, la noi, din păcate, realitatea transformă barurile în cimitire, iar statistica ne arătă că țara de dincolo de Chiajna, Florești sau Giroc (cele mai bogate primării de comună din Ilfov, Cluj și Timiș - vezi aici) e mult mai crudă decât cea văzută de la palatul Victoria.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates