Înainte de a a calcula cât câștigă un român pe parcursul vieții în fiecare județ al țării, trebuie stabilite niște premise. În primul rând, toate sumele sunt echivalente cu salariile medii nete și pensiile medii de la nivel de județe disponibile în ultimile date anuale transmise de INS.
În al doilea rând, nivelul alocațiilor pentru copii și cel al ajutorului de șomaj sunt echivalente cu cele din prezent. În al treilea rând, perioada în care primește indemnizație de șomaj e de șase luni, iar aceasta începe de la 18 ani, dată la care românii noștri au absolvit studiile medii.
În al doilea rând, nivelul alocațiilor pentru copii și cel al ajutorului de șomaj sunt echivalente cu cele din prezent. În al treilea rând, perioada în care primește indemnizație de șomaj e de șase luni, iar aceasta începe de la 18 ani, dată la care românii noștri au absolvit studiile medii.
Deci, românii noștri - bărbați, femei sau români medii - au studii medii, se angajează la 18 ani și jumătate, după o perioadă de 6 luni de șomaj, pe salariile medii din județul respectiv, se pensionează la 65 de ani (bărbații), la 60 de ani (femeile) și la 62,5 ani (românii medii statistici) și primesc o pensie medie, în funcție de județul în care trăiesc, pe toată durata vieții, aceasta variind de la un județ la altul.
Până la vârsta de 18 ani și jumătate toți românii câștigă la fel. Alocația de la stat de 200 de lei lunar, între 0 și 2 ani, și de 42 lei lunar, între 2 și 18 ani, plus indemnizația de șomaj de 250 lei lunar, timp de șase luni, însumează câștiguri totale de 14.364 lei. De la 18 ani și jumătate, lucrurile se schimbă. Câștigul salarial mediu net la nivel de județ în perioada activă de muncă este cel ce face diferența, într-o proporție mai mare decât speranța de viață ce are impact doar asupra câștigurilor din pensii. În coada clasamentului după câștigurile salariale medii nete se află județele Harghita, Bihor, Maramureș și Vaslui. Cele mai mari câștiguri salariale nete se găsesc în București, Ilfov, Timiș, Cluj și Argeș. În cazul pensiilor medii (de asigurări sociale), în județele Giurgiu, Botoșani, Vrancea și Vaslui se înregistrează cele mai mici pensii medii. În București, Hunedoara, Brașov și Galați se înregistrează cele mai mari pensii medii. Durata vieții cea mai îndelungată se regăsește în județele Vâlcea (77,87 ani), București (76,41 ani), Cluj (75,95 ani) și Brașov (75,83 ani). Cel mai puțin trăiesc locuitorii din județele Satu Mare (72,13 ani), Tulcea (72,74 ani), Călărași (73,29 ani) și Giurgiu (73,36 ani).
După adunarea sumelor obținute până la 18 ani și jumătate cu cele din perioada activă și cele din perioada de pensie (perioadă ce diferă de la județ la județ, în funcție de durata medie a vieții), ne-a rezultat o sumă câștigată la nivel național pe cap de român mediu de 966 de mii lei, de 990 de mii lei pentru un bărbat și de 943 de mii lei pentru o femeie (vezi imaginea). Câștigurile rezultate sunt pe baza salariilor medii de la nivel județean din 2013 (pentru anul trecut, INS-ul nu a publicat datele de la nivel de județe).
Un bucureștean mediu câștigă pe parcursul vieții de aproape două ori mai mult decât un bihorean (1,4 milioane de lei față de 726 de mii de lei). Doar șase județe se situează peste media națională a câștigurilor, nivelul câștigurilor din București distorsionând acest clasament. Cele mai mari câștiguri medii se realizează în București (1,4 mil. lei), Ilfov (1,15 mil. lei), Cluj (1,03 mil. lei), Timiș (1,03 mil. lei), Argeș (1 mil. lei) și Gorj (987 mii lei). În coada clasamentului se află județele: Bihor, Harghita, Vaslui, Maramureș, Botoșani și Bistrița-Năsăud (vezi imaginea). La nivel național, diferența câștigurilor realizate pe parcursul vieții între un bărbat și o femeie e de 46 de mii lei. Cele mai mari diferențe se înregistrează în Gorj (244 mii lei), Ilfov (185 mii lei) și Prahova (127 mii lei). Județele în care femeile câștigă mai mult pe parcursul vieții sunt Covasna (100 mii lei), Neamț (59 mii lei) și Maramureș (54 mii lei).
Harta câștigurilor ipotetice pe parcursul unei vieți ne arată o concentrare mai mare a câștigurilor mici în județele din nord. Nivelul câștigurilor salariale este principala cauză a acestei concentrări, asta deoarece peste 91% din câștigurile unui român mediu pe parcursul vieții sunt reprezentate de salariu primit lunar.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu