
Plecând pe calea percepțiilor carpato-danubiano-pontice întâlnim o serie de mituri, unele din vremuri socialiste sau mai vechi, altele de dată mai recentă, mituri ce statuează că sârbii și maghiarii sunt mai harnici și, în consecință sunt mai bogați decât românii.
Tot la această categorie intră și miturile conform căruia moldovenii și ucrainienii sunt mult sub noi ca dezvoltare ca urmare a practicării îndelungate a unor sporturi bahice. Și tot la această categorie intră mitul conform căruia vecinii de la sud, bulgarii, sunt prea ocupați cu structurile mafiote pentru a le mai păsa de productivitate. În cazul percepției românilor față de vecinii de la est și sud, proverbul trebuie adaptat și astfel, curca devine astfel o potârniche. Valoarea de adevăr al acestor percepții ale românilor vis-a-vis de vecini reprezintă scopul acestei analize comparate.
Punctul de plecare în realizarea analizei l-a constituit adunarea datelor statistice de pe site-urile institutelor naționale de statistică. Datele oferite de aceste institute în materie de pib regional aveau anul 2010 ultimul an cu date complete. În consecință, analiza se va axa pe baza datelor existente pentru anul 2010.

Cartografierea productivității în funcție de pib-ul pe cap de locuitor în harta de mai sus poate oferi unele răspunsuri la decalajele existente între cele 8 regiuni statistice ale României. Astfel, se observă că regiunea de nord - est din România are cele mai sărace regiuni vecine din statele limitrofe. Regiunea de sud - est are ca vecini de asemenea cele mai sărace regiuni din Serbia și Bulgaria. Cazul fericit îl reprezintă regiunea de vest care se învecinează cu cea mai bogată regiune din Serbia după Belgrad și cu o regiune mediu dezvoltată din Ungaria. Desigur, nu se poate alege drept cauză principală a rămânerii în urmă sau a dezvoltării superioare a unei regiuni vecinătatea cu regiuni mai sărace sau bogate din statele învecinate, dar se poate observa existența unor predispoziții către bunăstare sau sărăcie ca urmare a influenței vecinătății.
În toate cazurile regiunile ce conțineau capitala statului ocupau poziția fruntașă la indicatorul pib pe cap de locuitor. Așadar, se face încă simțită prezența unui centralism puternic în statele din regiune, fie că vorbim de cele din zona UE, fie că nu.
România

Într-o analiză din luna aprilie am discutat despre pib-ul la nivel național și județean înregistrat în 2012 . Deși suntem în anul mai mult sau mai puțin de grație 2013, analiza de față face referire, așa cum am mai menționat, la anul 2010, an pentru care s-au putut colecta date de natură să ofere o imagine cât de cât realistă a productivității românilor comparativ cu cea a vecinilor.
Distribuția productivității străbate teritoriul țării de la sud-est la vest și nord vest, separând astfel cele două zone cu productivitate scăzută( sud-vest și nord-est). Media națională a pib-ului/cap locuitor este superioară mediei obținute de șase regiuni din România. Această situație este cauzată de calcularea mediei aritmetice, medie ce cuprinde drept cea mai mare valoare la numărător pe cea a regiunii București - Ilfov. Statistica românească oficială calculează media prin raportare la regiunea de vest din raționamente ce țin de distorsiunile cauzate de diferența mare între capitală și restul teritoriului, astfel, rezultatele diferă.
Ucraina


Moldova

Bulgaria

Regiunea de nord - vest o putem folosi pe post de acarul Păun pentru rămânerea în urmă a Olteniei. Celelalte regiuni beneficiază, fie de ieșire la mare, fie de un grad de industrializare mai ridicat decât nord-vestul Bulgariei.
Serbia


Cert e faptul că părerile românilor despre găinile sârbești sunt la fel de adevărate ca poveștile din anii ”90 cu găinile ce nasc pui vii.
Ungaria


La finalul expunerii de argumente, mai mult sau mai puțin valide, formulate în sprijinul teoriei conform căreia proximitatea față de o zonă cu un grad diferit de dezvoltare este de natură să influențeze arealele vecine în sens pozitiv sau negativ în funcție de nivelul de dezvoltare atins de acea zonă, pot afirma că teoria poate fi îmbunătățită, iar pentru validarea ei trebuie introduse noi variabile, similitudinile culturale fiind un exemplu de astfel de variabilă.
Analiza prin prisma cifrelor statistice a validat percepția față de vecinii din spațiul fost sovietic referitoare la productivitate. De asemenea, percepția asupra productivității maghiare a fost validată cu amendamentul că unele regiuni ale Ungariei sunt mai jos pe scala productivității decât ne-am fi așteptat. Serbia, probabil măcinată de anii de război, nu a confirmat, iar Bulgaria gâfâie în spatele nostru la o distanță suficientă să-i simțim suflul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu