România, conform datelor Eurostat, a avut anul trecut un PIB mai mare cu 59,3 miliarde de euro decât cel din anul aderării la spațiul comunitar (187,9 față de 128,6 mld. euro). Din acest avans nominal al PIB-ului, ANAF-ul nostru a reușit să crească veniturile bugetului consolidat cu doar 12,9 miliarde de euro (vezi tabelul din imagine).
Tradus în procente, asta înseamnă că, la o creștere de 46% a PIB-ului, veniturile la bugetul consolidat al României au crescut cu doar 29%.
La nivelul UE, PIB-ul statelor comunitare a avansat între 2007 și 2017 cu 2.344 miliarde de euro (18%), iar veniturile bugetare au avansat cu 1.190 miliarde de euro, adică 21% (vezi tabelul din imagine).
România nu e unicul caz în care veniturile bugetare au crescut într-un ritm mai scăzut decât PIB-ul, alte 11 state comunitare aflându-se în aceeași situație, dar dintre aceste state suntem fruntași la ecartul dintre creșterea PIB-ului și cea a veniturilor bugetare.
ANAF-ul nostru doarme în papuci de un deceniu. Doar fiscurile irlandez și spaniol au înregistrat contraperformanțe mai mari în materie de colectare decât ANAF-ul nostru. Scuza fiscului irlandez e că avansul PIB-ului din acest stat e rezultatul unei creșteri statistice survenite de pe urma localizării unor multinaționale în ultimii ani. La noi n-au dat năvală multinaționalele, deci ANAF-ul nu prea are scuze pentru slaba colectare. În cazul Spaniei, slaba colectare poate fi pusă pe seama crizei finanicare ce a dat peste cap economia iberică.
Dacă raportăm creșterea de venituri bugetare la creșterea de PIB între 2007 și 2017, ne rezultă că doar 22% din creșterea nominală a PIB-ului României s-a transpus în creșterea de venituri la buget. În Irlanda, doar 5% din creșterea PIB-ului s-a reflectat în creșterea veniturilor bugetare, iar în Spania, creșterii de 8% a PIB-ului i-a corespuns o scădere de 1,5% a veniturilor bugetare.
La polul opus se află Franța, unde creșterea veniturilor bugetare între 2007 și 2017 reprezintă 75% din creșterea de PIB. Tot un caz fericit e și Germania, chiar dacă creșterea veniturilor bugetare în raport cu creșterea PIB-ului nu e atât de ridicată ca în Franța, în cifre absolute situația e chiar impresionantă. Astfel, la o creștere de PIB de 764 miliarde de euro, veniturile bugetului consolidat german au crescut cu 394 miliarde de euro (vezi tabelul din imagine).
Vecinii bulgari au înregistrat o creștere a veniturilor bugetare între 2007 și 2017 echivalentă cu 29% din creșterea PIB-ului, iar vecinii maghiari au avut o creștere a veniturilor bugetare echivalentă cu 42% din creșterea de PIB (procentul României e de 22%). Asta ne arată că fiscurile din aceste state vecine colectează mult mai bine decât ANAF-ul nostru.
Toată lauda guvernelor vis-a-vis de creșterea economică e degeaba, pentru că atunci când tragem linie, vedem că, deși PIB-ul României e cu mult mai mare decât PIB-ul Ungariei (187,9 față de 124,1 mld. euro), slaba colectare de la noi ne așează aproape la egalitate în privința veniturilor bugetare (57 față de 55 mld. euro - vezi tabelul din imagine). La o populație de două ori mai mică și cu venituri bugetare apropiate de cele ale noastre, Ungaria are un nivel al veniturilor bugetare pe cap de locuitor dublu față de România, asta deși PIB-ul pe cap de locuitor e doar cu 32% mai mare (12,7 mii față de 9,6 mii euro).
Adevărul e că degeaba te lauzi cu creșterea economică, dacă nu poți concretiza această creștere prin venituri mai mari la buget. România, după cum ne arată datele, nu e în stare să concretizeze o bună parte din creșterea PIB-ului din ultimii ani.
Tradus în procente, asta înseamnă că, la o creștere de 46% a PIB-ului, veniturile la bugetul consolidat al României au crescut cu doar 29%.
La nivelul UE, PIB-ul statelor comunitare a avansat între 2007 și 2017 cu 2.344 miliarde de euro (18%), iar veniturile bugetare au avansat cu 1.190 miliarde de euro, adică 21% (vezi tabelul din imagine).
România nu e unicul caz în care veniturile bugetare au crescut într-un ritm mai scăzut decât PIB-ul, alte 11 state comunitare aflându-se în aceeași situație, dar dintre aceste state suntem fruntași la ecartul dintre creșterea PIB-ului și cea a veniturilor bugetare.
ANAF-ul nostru doarme în papuci de un deceniu. Doar fiscurile irlandez și spaniol au înregistrat contraperformanțe mai mari în materie de colectare decât ANAF-ul nostru. Scuza fiscului irlandez e că avansul PIB-ului din acest stat e rezultatul unei creșteri statistice survenite de pe urma localizării unor multinaționale în ultimii ani. La noi n-au dat năvală multinaționalele, deci ANAF-ul nu prea are scuze pentru slaba colectare. În cazul Spaniei, slaba colectare poate fi pusă pe seama crizei finanicare ce a dat peste cap economia iberică.
Dacă raportăm creșterea de venituri bugetare la creșterea de PIB între 2007 și 2017, ne rezultă că doar 22% din creșterea nominală a PIB-ului României s-a transpus în creșterea de venituri la buget. În Irlanda, doar 5% din creșterea PIB-ului s-a reflectat în creșterea veniturilor bugetare, iar în Spania, creșterii de 8% a PIB-ului i-a corespuns o scădere de 1,5% a veniturilor bugetare.
La polul opus se află Franța, unde creșterea veniturilor bugetare între 2007 și 2017 reprezintă 75% din creșterea de PIB. Tot un caz fericit e și Germania, chiar dacă creșterea veniturilor bugetare în raport cu creșterea PIB-ului nu e atât de ridicată ca în Franța, în cifre absolute situația e chiar impresionantă. Astfel, la o creștere de PIB de 764 miliarde de euro, veniturile bugetului consolidat german au crescut cu 394 miliarde de euro (vezi tabelul din imagine).
Vecinii bulgari au înregistrat o creștere a veniturilor bugetare între 2007 și 2017 echivalentă cu 29% din creșterea PIB-ului, iar vecinii maghiari au avut o creștere a veniturilor bugetare echivalentă cu 42% din creșterea de PIB (procentul României e de 22%). Asta ne arată că fiscurile din aceste state vecine colectează mult mai bine decât ANAF-ul nostru.
Toată lauda guvernelor vis-a-vis de creșterea economică e degeaba, pentru că atunci când tragem linie, vedem că, deși PIB-ul României e cu mult mai mare decât PIB-ul Ungariei (187,9 față de 124,1 mld. euro), slaba colectare de la noi ne așează aproape la egalitate în privința veniturilor bugetare (57 față de 55 mld. euro - vezi tabelul din imagine). La o populație de două ori mai mică și cu venituri bugetare apropiate de cele ale noastre, Ungaria are un nivel al veniturilor bugetare pe cap de locuitor dublu față de România, asta deși PIB-ul pe cap de locuitor e doar cu 32% mai mare (12,7 mii față de 9,6 mii euro).
Adevărul e că degeaba te lauzi cu creșterea economică, dacă nu poți concretiza această creștere prin venituri mai mari la buget. România, după cum ne arată datele, nu e în stare să concretizeze o bună parte din creșterea PIB-ului din ultimii ani.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu