Deși am egalat Croația la PIB-ul pe locuitor, suntem pe ultimul loc în UE la venitul mediu pe persoană

   Anul trecut, românii au împărțit penultimul loc din UE în privința PIB-ului pe cap de locuitor la puterea de cumpărare standard (PPS) cu croații. Putem, așadar, să ne lăudăm că nu mai suntem în tandem doar cu vecinii de sărăcie, bulgarii. 

   Vorbim doar despre PIB-ul calculat la paritatea de cumpărare, pentru că, în cazul celui nominal, exprimat în euro, suntem tot pe penultimul loc în apropierea bulgarilor. 

   Noi am avut anul trecut un PIB pe cap de locuitor la puterea de cumpărare standard echivalent cu 59% din media UE, la fel ca și croații. În urma noastră și a croaților, în UE, erau doar bulgarii, cu un PIB pe cap de locuitor PPS echivalent cu 48% din media UE (vezi tabelul și harta din imagine). 

   PIB-ul pe cap de locuitor nominal, exprimat în euro, din 2016 a fost de 8,6 mii euro în România, de 6,6 mii euro în Bulgaria și de 11 mii de euro în Croația. 

   Puterea de cumpărare standard ține cont de prețurile din fiecare țară în raport cu media UE, iar PIB-ul nominal exprimat în euro e ajustat în funcție de aceasta. Dacă ar fi să exprimăm în euro PPS la cât s-a ridicat PIB-ul pe cap de locuitor din România, atunci, valoarea rezultată e de 17,1 mii euro, la fel ca și cel din Croația, iar în Bulgaria e de 13,9 mii de euro (vezi tabelul din imagine).

   Avem șanse ca în următorii ani să ajungem din urmă, la paritatea de cumpărare, state precum Letonia (PIB/ loc. PPS de 65% din media UE), Grecia (67% din media UE) și Ungaria (67% - vezi harta din imagine).

   România e pe ultimul loc în UE în privința veniturilor medii anuale pe persoană

   La noi, INS-ul calculează veniturile medii lunare pe persoană. Eurostatul le calculează anual. Conform datelor din ultimii doi ani, pentru că nu toate statele au transmis datele pentru anul trecut, România e pe ultimul loc din UE în privința venitului mediu anual pe persoană, exprimat în euro sau în euro PPS (vezi tabelul din imagine). 

   Anul trecut, venitul mediu pe persoană din România a fost de 2,44 mii euro, conform datelor Eurostat. Dacă noi suntem în coada veniturilor, în vârful clasamentului e Luxemburgul, cu un venit mediu anual pe persoană de 35,3 mii de euro, adică de peste 14 ori mai mare decât noi.

   Un român câștigă anual, în medie, cu 700 de euro mai puțin decât un bulgar (3,15 mii euro) și cu 2,3 mii de euro mai puțin, sau aproape jumătate din ceea ce câștigă un maghiar (4,77 mii euro - vezi tabelul din imagine). Observăm că diferența de PIB pe cap de locuitor între noi și bulgari sau între noi și maghiari nu este e corelată cu diferențele de venituri (vezi tabelul din imagine). 

   PIB-ul pe cap de locuitor indică doar parțial nivelului de trai dintr-o țară

   Zilele acestea, la Digi 24 ni se explica savant cât am recuperat în materie de PIB pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare standard intre 2006 și 2016. Pentru câte ifose de profesionalism are această televiziune, materialul din emisiunea economică amesteca nivelul de trai cu PIB-ul pe locuitor într-o veselie de un habarnism crunt în ale economiei și statisticii, cum rar mi-a fost dat să văd. 

   Produsul Intern Brut e un indicator agregat care măsoară cel mai bine productivitatea și nu nivelul de trai. E adevărat că PIB-ul se poate calcula și prin metoda veniturilor și cheltuielilor, dar veniturile și cheltuielile populației, ce intră în aceste metode de calcul ale PIB-ului, și care sunt indicatori agregați ai nivelului de trai, reprezintă doar o parte din veniturile și cheltuielile dintr-o economie. Poți să ai un PIB pe locuitor mai ridicat decât în Bulgaria, dar, în același timp, să ai un venit mediu pe persoană mai mic decât la vecini (vezi tabelul și harta din imagine). Cât de tare îi pasă unui bulgar că e mai puțin productiv decât un român, dacă are mai mulți bani în buzunar?

   Institutul de Statistică nu include niciunde în cadrul indicatorilor nivelului de trai PIB-ul. Nu, în cadrul indicatorilor nivelului de trai regăsim: ratele sărăciei, veniturile, cheltuielile și consumul populației, înzestrarea gospodăriilor, bugetele de familie, etc.. PIB-ul îl regăsim la capitolul Conturi Naționale, iar folosirea ca indicator al nivelului de trai își arată limitele atunci când faci comparații cu alți indicatori ai nivelului de trai la nivel de state sau regiuni. 

   De exemplu, regiunea Nord - Est are un PIB pe cap de locuitor de patru ori mai mic decât regiunea București - Ilfov, dar veniturile medii ale unei persoane sunt doar cu 77% mai mari în favoarea regiunii capitalei.

   Aceste diferențe între productivitatea și veniturile populației ne arată că poporul nu mănâncă PIB și nici nu-l duce acasă pe post de salariu, iar acest fapt e prea puțin înțeles de politicienii ce se laudă cu creșterea economică (a PIB-ului), și nu cu creșterea veniturilor populației.