Moldova și Transilvania au sărăcit în ultimii treizeci de ani față de Țara Românească

    Moldova e regiunea istorică care a sărăcit cel mai mult din 1995 încoace în raport cu celelalte două mari regiuni istorice. Prin regiunea Moldovei înțelegem toate cele 8 județe și nu doar cele 6 incluse în regiunea statistică de Nord-Est.

   Ponderea economiei acestei regiuni în PIB-ul național în 1995 (primul an din care avem date ale PIB-ului la nivel de județe) era de 18,4%. În 2023, conform ultimelor date Eurostat, ponderea celor opt județe din regiunea istorică a Moldovei în economia națională era de 12,6%. Decăderea economică din această regiune în raport cu celelalte regiuni istorice e evidentă. 21,3% din populația rezidentă României producea în anul 2023 doar 12,6% din PIB. E clar că productivitatea acestei regiuni e mult sub media națională.

   

  Reamintesc că în PIB-ul unei regiuni sau județ intră doar ceea ce se produce local, adică, dacă o companie are sediul în capitală și filiale în restul țării, în dreptul PIB-ului capitalei va fi trecută activitatea din capitală și cea de management central, care se desfășoară tot în capitală, iar în PIB-ul județelor se va trece ceea ce se produce local. Deci, nu contează că firmele mari își au sediul în capitală și activitatea în alte județe pentru că INS-ul urmărește să estimeze ceea ce se produce efectiv local atunci când calculează PIB-ul regional și județean.

   La polul opus în materie de productivitate era regiunea capitalei (București-Ilfov), regiune ce deținea o pondere în populația rezidentă în 2023 de 12,1%, iar ponderea deținută în PIB-ul României era de 29,4%. Regiunea capitalei aproape și-a dublat ponderea deținută în PIB-ul național între 1995 și 2023 (de la 15,1% la 29,4% - vezi tabelul din imagine).

   Datorită capitalei, Țara Românească și-a crescut ponderea în PIB-ul României între 1995 și 2023 de la 47,8% la 55,8%, asta în condițiile în care ponderea în totalul populației rezidente era în 2023 de 44,7%. În acest caz, ca și în cazul regiunii capitalei, vorbim de o productivitate peste media națională, dat fiind că ponderea în PIB e mai mare decât cea deținută în populație.

   Dacă scoatem regiunea capitalei din ecuație vedem că și în cazul Țării Românești a existat o reducere semnificativă a ponderii deținută în PIB-ul național, de la 32,7% în 1995 la 26,4% în 2023. Deci, Țara Românească fără regiunea capitalei deținea o pondere de 32,6% în populația rezidentă a României din 2023 și o pondere în PIB-ul național de 26,4% (vezi tabelul din imagine). Așadar și în cazul Tării Românești fără regiunea capitalei vorbim de o productivitate sub media națională, de vreme ce ponderea deținută în PIB e sub cea deținută în populație.

   O scădere a ponderii deținută în PIB-ul național se observă și în dreptul Transilvaniei, dar scăderea e mult mai mică decât în cazul celorlalte două regiuni din care excludem regiunea capitalei. Dacă în 1995, cele 16 județe din Transilvania aveau cumulat o pondere de 33,5% din PIB-ul României, în 2023, conform ultimelor date Eurostat, ponderea scăzuse la 31,6%. Tot în 2023, ponderea deținută de această regiune istorică în populație totală rezidentă era de 34%. Și în cazul Transilvaniei vorbim de o productivitate sub media națională, de vreme ce ponderea deținută în PIB e sub cea deținută în populația rezidentă.

   Exceptând regiunea capitalei, toate cele trei mari provincii istorice au pierdut din ponderea deținută în economia națională din 1995 încoace. Datele ne arată că în loc de un proces de descentralizare economică, în România ultimilor treizeci de ani a avut loc un fenomen de centralizare economică. Lipsa infrastructurii, falimentul arhitecturii industriale de la nivelul regiunilor, gradul redus de urbanizare sunt cauzele care au condus la această realitate. 

   Într-o estimare a PIB-ului de la nivel de județe din anul 1985, pe baza populației ocupate în principalele activități economice (accesează datele aici), a reieșit că regiunea capitalei concentra 12,6% din PIB-ul României. Așadar, acum patruzeci de ani, în ultimii ani ai regimului comunist, eram mai descentralizați economic decât în prezent. 

   Procesul de centralizare economică a României nu a încetat după aderarea la spațiul comunitar, ci a continuat. Dacă în 2007, regiunea capitalei deținea o pondere în PIB de 24,3%, în 2023 (ultimul an din care avem date) a ajuns la 29,4% (vezi tabelul din imagine), iar procesul de creștere a ponderii capitalei în economia națională va continua cel mai probabil și în următorul deceniu pentru că mari schimbări de infrastructură economică la nivel de teritoriu nu se întrevăd în contextul actual de criză a finanțelor publice.